Glasul Bucovinei, decembrie 1927 (Anul 10, nr. 2542-2562)

1927-12-01 / nr. 2542

Cernăuţi, joi 1 Decembrie 1927 Numărul 3 Lei "onor. Asociaţiunea pentru cultura şi literatura poporului Român 1 Exemplar 1904 porto­mber­e"¡ ® JJ”N flT|QNflL ROHR N­ESC Ziarul: Telefon Nr. 61 APARE ZILNIC Tipografia: Telefon Nr. 286 Sibiu Anul X, No. 2542 flSONflMENTUL: pe no an 500 lei, pe *­i an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru ţărani zilnic: pe un an 300 lei, pe V2 an 160 lei, pe trei luni 90 lei. Numai numărul de Duminică:pe un an 120 lei, pe V2 an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis «casă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe u­t an 700 lei. Plățile se fac la sediul ziarului, se înapoiază. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Fiondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu ANUNŢURI Şl RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie . Strada lancu Fiondor No. 33 Pentru inserare in interiorul ziarului se urcă tax'* cu 50°/» Forul de judecată în Cernăuți. V­intilă Brătianu . Luni, 28 Noembrie ch­., orele 9 şi 30 dimineaţa, d. Vintilă I. C. Brătianu a fost ales preşedinte al Partidului naţional liberal cu unanimitate de voturi. Şi cu unanimitate de simţiri, adăugăm noi, nu numai din partea membrilor Comi­tetului central al partidului, ci şi a Ţârii în­tregi. Căci după moartea năprasnică a lui Ion I. C Brătianu toate privirile s’au îndrep­tat spre fratele său Vintilă, cu încrederea, pe care după o mare nenorocire, un popor o pune în puterea de muncă şi de realizări a unui om, cunoscut prin cinste neprihănită şi putere de muncă uriaşă, egalate doar de o modestie fără seamăn. Chiar din primele zile după lovitura mor­ţii lui Ion I. C Brătianu, d. Vintilă Brătianu, însărcinat cu formarea noului guvern şi cu preşedinţia Consiliului de miniştri, a mani­festat o tărie de suflet aproape supraome­nească. Cu fratele său, plâns de toată Ro­­mânimea, pe catafalc, el şi-a dedicat tot ce era putere sufletească şi rezistenţă fizică în sine, binelui obştesc, interesându-se de tre­burile publice cu aceeaşi dragoste, cu care ne-a obicinuit în trudnica sa vieaţă de până acum. Această rezistenţă poate să i-o dea unui om numai imboldul unei mari pasiuni. D. Vintilă Brătianu îşi iubeşte Ţara cu o pasiune egală aceleia, pe care toată lumea o recu­noaşte ca o calitate principală a caracterului defunctului său frate. Nici nu e mirare, de­altfel. D-sa a fost crescut doar în aceeaşi at­mosferă de patriotism, împins până la sacri­ficiu, în aceeaşi tradiţie de curăţenie morală şi de muncă fără preget, care sunt moşte­nirea familiară a lui Ion I. C. Brătianu. Toată vieaţa sa, d-sa a fost călăuzit de le­gământul, făcut la mormântul proaspăt al tatălui său, „nu să adaogă ceva la opera lui, dar ca în munca sa modestă în vieaţă să aibă mereu grijă, ca prin vr’un act de slăbi­ciune, ca prin vr’o acţiune vătămătoare să nu ştirbească ceva din numele, ce n­­e lasă pă­rintele său ctitor şi adăogător de ţară“. Întreaga sa vieaţă noul şef al partidului naţional-liberal a fost călăuzit de un s­igur scop : binele, prosperarea şi închegarea Ro­mâniei întregite de astăzi. Dacă fratele său a fost arhitectul de linii mari a noului nostru edificiu naţional, dl Vintilă Brătianu a fost îndrumătorul de fiecare clipă a muncii orga­nizate in stat. D-sa a fost, în timpul marelui războiu de întregire naţională, cel ce cu înfrigu­rare s’a gândit la înzestrarea armatei cu muniţi­­uni, rol pe care în Franţa l-a avut Albert Thomas. Iar după războiu d-sa şi-a câştigat me­ritul, nediscutat de nici un om conştiincios, de-a fi oprit deruta valutei noastre naţionale şi de-a fi îndrumat, prin obositoare sforţări şi prin neclintita rezistenţă, mersul spre normal al vieţei noastre economice.­­Expus, în această calitate de veghe a e­­voluţiei noastre economice, tuturor atacurilor oamenilor pripiţi, cari dau soluţiuni fără să fi adâncit problemele, dl Vintilă Brătianu nu s’a lăsat abătut prin nimic dela drumul ce şi-a croit in urma studiilor sale serioase şi continue asupra condiţiuniior de viaţă şi de propăşire a poporului românesc. Stăpânit de acel robust optimism, inerent sufletelor mari de luptători, ci sa a exprimat cel dintâiu prin­cipiu­ că «în propriile noastre forţe putem găsi reazimul cel mai sigur al redeşteptării de tot felul a neamului nostru», ridicând la rang de dogmă politică formula „prin noi înşine.“ Punând totdeauna interesele permanente ale Statului mai presus de orice considera­­ţiuni de altă natură, dedicându-şi întreaga sa fiinţă binelui şi propăşirii poporului româ­nesc, iubit cu pasiune de sufletul său încre­zător în marele viitor al Românismului, băr­bat dintr’o bucată, cinstit, muncitor şi de-o modestie apostolică — d. Vintilă Brătianu a fost nu numai îndrumător de energii, ci, în acelaş timp educatorul tinerei generaţii a Par­tidului naţional-liberal. Acestui om cu rare calităţi şi cu inimă mare de Român i s’a încredinţat conduce­rea celui mai puternic, mai bine organizat şi mai omogen organism politic din România întregită şi, deodată cu aceasta, uriaşa răs­pundere a destinelor Statului nostru în curs de închegare. Pornit pe calea tradiţiei familiei sale şi călăuzit de bogatele sale resorturi sufleteşti şi ajutat de dragostea şi de sprijinul tuturor bunilor Români — dl Vintilă Brătianu va duce la isbândă neamul românesc în drumul lui de consolidare naţională D. Marmaliuc D-nul prim-ministru Vintilă I. C. Brătianu Cuvântarea d-lui ministru Ion I. Nistor ţinută la înmormântarea lui Ion I. C. Brătianu In numele Bucovinei, d. ministru Ion I. Nistor rosteşte următoarele cuvinte: Ca o negură deasă de toamnă s'a aş­ternut din nou jale adâncă asupra ţării. Să­geata năpraznică a morţii, nimerind în plin, , săgetat fulgerător inima nobilă a celui mai mare Român. Ion I. C. Brătianu, inginerul desfundător de drumuri peste Carpaţi şi aruncător de po­duri peste Prut şi Moina, arhitectul iscusit al noului nostru edificiu constituţional, aprigul tribun al sfintelor noastre drepturi în faţa are­opagului lumii, nu se mai găseşte intre noi, îndrăgostit de tot ce era nobil, bun şi frumos. Sufletul său, veşnic frământat de grija răspuunderei pentru viitorul neamului său, s’a desprins blând şi răbdător din obezile neca­zurilor pământene, pentru a şi lua subit sbo­­rul spre zările senine ale nemuririi. Căci ne­muritor este sufletul său, precum nemuri­toare este măreţia operei trundnicei sale vieţi. Generaţii dearândul vor veni să admire şi să desăvârşească marea şi variata sa operă con­structivă, tâlcuind avântul gândurilor sale în­drăzneţe şi încălzindu-se la văpaia dragostei sale de neam şi ţară. Oricât vor fi încercat cronicele contim­porane să arunce dungi de umbră asupra strălucirii faptelor sale, istoria nepărtinitoare i-a rezervat un foc de cinste în panteonul nea­mului, alături de marii ctitori, adăugători şi întregitori ai statului român. La catafalcul îndoliat plânge familia în­durerată şi cu ea împreună plânge toată ţara. La doliul obştesc se uneşte sfioasă şi dulcea Bucovină, peste ale cărei luminoase melea­guri s’a aşternut de curând un imens zăbra­nic de jale şi de durere. Suspinele mulţime!, îngânate de freamă­tul codrilor şi murmurul izvoarelor, se unesc duios cu rugile preoţilor şi dangătul clopo­telor într’o zguduitoare simfonie de jale, de­plângând moartea prematură şi cinstind me­moria slăvitului izbăvitor de sub jugul străin. Glasul de jale răzbeşte până la acest sicriu şi din tainicele sale şoapte desluşeam cuvintele: Erou cunoscut al războiului pentru în­tregire, dormi în pace; noi am învăţat de la tine să apărăm şi să preţuim libertatea pe care tu alături de camaradul tău necunoscut ni-ai dat-o. ---------------------a®e--------------------­ Revoluţia in Ucraina Paris, 29 (Rador) — O telegramă din Moscova anunţă că Rakowski, organizând opoziţia în Ucraina, a provocat violente ciocniri cu Staliniştii. Au izbucnit tribunări la Nicolaevsk, Odesa şi Sevastopol. Muncitorii din Moscova au organizat manifestaţii foarte ostile împotriva prea nu­meroaselor delegațiuni străine venite cu ba­nii poporalei rusesc care piere de foame.

Next