Glasul Bucovinei, ianuarie 1929 (Anul 12, nr. 2846-2867)
1929-01-01 / nr. 2846
2 GLASUL BUCOVINEI No .846 In chestiunea senzaţionalului proces din 18 Decemvrie 18 Diversiunile şi insinuaţiunile ziarului guvernamental „Cuvântul Ţărănimii“ Privitor la procesul penal Înscenat Împotriva d-lui primar al municipiului Cernăuţi şi a avocaţilor Dr. M Menczer şi Dr. H. Schärf, proces care — după cum se ştie — a dus la condamnarea draconică a celo trei domni numiţi ziarul oficios al guvernanţilor de astăzi ,Cuvântul Ţărănimii din 23 Decemvrie a. c. publică un foarte caracteristic articol din care, pentru a se vedea mentalitatea acestor oameni noi dar şi anume dedesubturi ale întregii Înscenări, reţinem următoarele : Pentru „Cuvântul Ţărănimii“ procesul din chestiune nu a fost decât o înfrângere liberală „Cuvântul Ţărănimii scrie căacest interesant proces merită să fie adus la cunoştinţa onor. public pentru a se putea vedea cât de departe ajunsese In ultimul timp îngâmfarea liberalilor din Cernăuţi. Să vedem dlar pe scurt ce este cu această îngâmfare liberală ? In procesul furnizorului de cărbuni Radovici împotriva primăriei Cernăuţi, proces derivând dintr’un contract încheiat acu 4 ani In urmă, pentru plata a 4.500.000 lei, avocaţii municipiului Cernăuţi, după ce obţinuseră câştig de cauză In primă instanţă, văd primejduită situaţiunea municipiului in faţa instanţei a doua. Ci află că reclamantul Racovici a stăruit pe lângă funcţionarul Buzneanu de la grefa Tribunalului Cernăuţi ca dosarul in cauză să fie aşa numeotat încât repartizarea lui să se facă neapărat la secţiunea l-a a curţi de apel unde judecă d-nii consilieri Ariton, Radovici şi E. Tarnavschi. Ei (avocaţii municipiului Cernăuţi) au tot auzit mereu de la d. Naum, avocatul reclamantului, că nu-i pasă de ceea ce se petrece in primă instanţă, căci instanţa a 11-a, adecă In speţă curtea de apel Cernăuţi, va şti sădea dreptate. Avocaţii numiţi mai aflară că reclamantul i-ar fi informat pe d-nii consilieri ai secţiei I-a a curţii de apel Cernăuţi asupra substratului acestui proces nncâ Înainte de a fi ajuns pendenta această cauză In faţa dumialor. Motivaţi de aceste informaţiuni şi de o serie de impresiuni personale din cursul desbaterii In apel, d-nii avocaţi ai municipiului Cernăuţi, folosindu-se, in interesul clientului lor, de dispozitiunile de procedură în vigoare, formulează pe temiurile de mai sus şi un cuvinte absolut urbane şi nejignitoare, o cerere de recuzare a complectului secţiei l-a a curţii de apel Cernăuţi. Această cerere redactată de numiţii avocaţi e prezentată apoi d-lui primar Dr. R. Cândea spre semnare şi primarul municipiului nostru, consiiat de doi avocaţ cu Îndelungată practică pofesională şi desigur suficientă experienţă In materie de procese, semnează şi el cererea de recuzare. Iată faptele riguros exact relatate până la cea de a doua parte a problemei asupra căreia vom insista In cele ce urmează. Unde vede aci Cuvântul Ţărănimii un gest de îngâmfare şi încă liberală ? Cum, reclamantul Radovici e poate naţonal-ţărânist şi dec procesul său contra primăriei Cernăuţi un proces politic antiliberal? Sau poate interesul de a scuti oraşul Cernăuţi de plata sumei de 4.500 000 lei câtre d. Racovici este un interes liberal ? Cum oraşul Cernăuţi cu Întreg patrimoniul său e liberal ? Avocaţii cari au formulat cererea de recuzare au avut in vedere interese libeale sau anti-naţional-ţârăniste ? Sau, Doamne fereşte, insinuaţiunea d-lor dela *Cuvântul Ţărănimii* vrea să acrediteze prin afirmaţiunile sale rative la petinsa îngâmfare liberală anume preocupări de natură politică d partid pe seama d-lor magistraţi implicaţi tn chestiune? Refuzăm a-i urma pe d-nii dela oficiosul naţional-ţârănist în această direcţie! Şi mai curând credem a putea stabili pentru orice om de bună credinţă că de partea reprezentanţilor intereselor municipiului Cernăuţi, primar şi avocaţi, a lipsit, atunci când s’au văzut siliţi de Împrejurări să recurgă la mijlocul recuzaţiunii, orice preocupare de interese politice de partid şi desigur şi orice acces de îngâmfare, mai ales de aşa zisă îngâmfare liberală. Afirmaţiunile contrar ale guvernanţilor naţional-ţârânişti dela ,Cuvântul Ţărănimii“ sunt Încât priveşte primăria Cernăuţi şi pe reprezentanţii săi In proces, ridicole şi puerile încercări de a da turnură de politică liberală unui proces impus primăriei şi In cursul căruia primar şi avocaţi au stăruit să apere cu toate mijloacele legale dreptul municipiului Cernăuţi, nu Insâ al unui partid politic I încât Insă afirmaţiunile oficiosului naţional-țărănist din Cernăuţi, că In speţă s’ar fi violat un conflict politic antiliberal, li vizează poate pe magistraţii implicaţi ulterior In procesul penal de care ne ocupăm In cele ce urmează, pentru această lăture a problemei să binevoiască a răspunde d. ministru Dr. T. Sauciuc-Sâveanu, d. ministru de Justiţie Gr Iumian şi arhideştepţii redactori ai „Cuvântului Ţărănimii". Denaturările naţional-ţărăniste In articolul semnalat din ziarul naţional-ţărănist de la Cernăuţi se debitează însă pe această chestiune şi o serie de inexactităţi în fapt. Intre altele autorul acestui articol gvernamental afirmă că primarul şi avocaţii municipiului Cernăuţi i-au recuzat pe d-nii consilieri Ariton, Radovici şi E. Tarnovschi „învinuindu-i că nu sunt imparţiali şi că s’ar lăsa influenţaţi în darea deciziunilor acestei secţii.“ Pentru a se vedea cum minte „Cuvântul Ţărănimii“ vom cita în cele ce urmează textul exact al celor două motive de recuzare aşa cum sunt redactate în cererea înaintată d-lui primpreşedinte al Curţii de Apel din Cernăuţi. Iată textual pentru ce s’a cerut recuzarea d-lor consilieri Ariton, Radovici şi Tarnovschi: 1) Partea reclamantă (adecă furnizorul Radovici) a stăruit pe lângă grefierul Buzneanu de la tribunal secția lll-a să facă ca dosarul în chestie să fie repartizat în instanța de apel la complectul susarătat. 2) Atât reclamantul cât şi reprezentantul acestuia au informat încontinuu chiar înainte de ce a ajuns cauza la instanţa de apel pe d-nii consilieri susarătaţi despre starea cauzei din litigiu, provocându-i să-şi dea părerea în această pricină Atât cuprinde motivarea cererii de recuzare şi nimic mai mult ! E o mare şi evidentă deosebire între ceea ce spune cererea de recuzare şi ceea ce insinuă „Cuvântul Ţărănimii“, având pretenţia ca prin această mistificare sa scuze oarecum în faţa opiniei publice strania înscenare a acestui proces şi draconica sentinţă dată apoi de judecătorul minoritar Osias Plitter. Dar oare cine i-a rugat pe aceşti guvernamentali de la „Cuvântul Ţărănimii“ să încerce o astfel de apărare în publicitate a acestei odioase chestiuni? Sau poate, improvizându-se ei înşişi, în apărători prin inspiraţie proprie, au crezut că servesc prin insinuaţiuni şi mistificări, cauza cuiva, de pildă a magistraţilor de la Curtea de Apel, a judecătorului Osias Plitter, a furnizorului de cărbuni Radovici etc. ? ?... Vai de aşa servicii, vai de serviciile pe care cu orice preţ ţine să ţi le aducă prostul !... Adevărul în chestiunea anchetei Şi mai afirmă „Cuvântul Ţărănimii“ că de cererea de recuzare amintă mai sus s-ar fi sesizat d. ministru de justiţie Gr. Iunian, ordonând o anchetă şi trimiţând pe inspectorul judecătoresc d. Magheru, consilier la înalta curte de casaţie şi justţie, spre a cerceta cazul. Şi aci „Cuvântul Ţărănimii“ minte şi mistifică, şi iată cum. Este absolut inexact că Ministerul de Justiţie s’a sesizat de la sine chiar numai în urma faptului prezentării cererii de recuzare la preşidenţia curţii deapel Cernăuţi. Departe ar mai ajunge ministerul de justiţie dacă „s’ar sesiza“ de fiece cerere de recuzare! Adevărul în această chestiune este următorul : Recuzarea în scris a d-lor consilieri Ariton, Radovici şi E. Tarnovschi s’a făcut la 29 Octombrie 1928. La câteva zile apare în ziarul naţional-ţărănist „Dreptatea“ din Bucureşti o notiţă de senzaţie, ticluită de cei interesaţi în înscenarea acestui scandal, în care se spune că, în procesul primăriei municipiului Cernăuţi împotriva furnizorului Radovici, primarul Cernăuţilor şi avocaţii primăriei au recuzat pe d-nii consilieri de curte Ariton, Radovici şi E. Tarnovschi acuzându-i de venalitate ! Să reţinem clar că firul pe care astăzi îl toarce în această chestiune naţional-ţărănistul „Cuvânt al Ţărănimii“ de la Cernăuţi porneşte de la naţionalţărănista „Dreptate“ din Bucureşti. Notiţa aceasta din „Dreptatea“ de la Bucureşti, cuprinzând insinuarea că la Cernăuţi judecători de la curtea de apel ar fi fost acuzaţi de venalitate, a parvenit d-lui Gr. Iunian, ministrul de justiţie, care — se ştie — a dat anume ordine în această chestiune. Asupra capitolului acestor ordine ministeriale naţional-ţărăniste, motivate de insinuaţiunile şi mistificările presei oficioase naţional-ţărăniste, vom reveni după ce problema va fi fost discutată cu amploarea pe care o merită în parlament Deocamdată am ţinut să evidenţiem interdependenţa între ceea ce inventează şi insinuă presa guvernamentală naţional-ţărănistă şi ceea ce pentru aceeaşi presă înseamnă apoi că Justiţia îşi face datoria, înfrângând trufia liberală“... Concepţii naţional-ţărăniste despre onoarea magistraţilor Fapt este că, după apariţia tendenţioasei notiţe din naţional-ţărănista ,Dreptate“ de la Bucureşti, soseşte în anchetă la Cernăuţi de consilier la înalta curte de Casaţie şi inspector judecătoresc Magheru, începe deci anchetarea cazului şi „deştepţii“ de la „Cuvântul Ţărănimii“ scriu textual despre efectele anchetei precum urmează: „... Consilierii susarătaţi sunt aflaţi la înălţimea lor de magistraţi superiori, şi în consecinţă simţindu-se adânc jigniţi în sentimentele şi onoarea lor intentează o acţiune penală în contra calomniatorilor1‘... Va să zică după concepţia naţional-ţărănistă de la „Cuvântul Ţărănimii“ „consilierii susarătaţi“ abia după ce fură „aflaţi la înălţimea lor de magistraţi superiori“ s’au simţit „în consecinţă“ jigniţi în „sentimentele şi onoarea lor“ etc.... Nostimă idee mai au aceşti pamfletari naţional-ţărănişti despre onoare şi modul ei de reparaţie, şi într’adevăr d-nii consilieri Ariton, Radovici şi E. Tarnovschi n’au de loc motive să Ie fie recunoscători pentru felul cum sunt susţinuţi ! Rezultatul anchetei Dar să ne întoarcem la ancheta d-lui inspector Magheru. Rezultatul acestei anchete şi raportul d-lui Magheru nu sunt cunoscute până astăzi, deşi în cauză avurăm şi faimosul proces penal desbătut în faţa judecătoriei mixte Cernăuţi la 18 Decemvrie 1928. Această anchetă şi raportul prezentat depe urma ei ministerului de justiţie vor ajunge la cunoştinţa publică abia cu prilejul discutării acestei afaceri în parlament. Până atunci rămâne să discutăm problema numai pe baza faptelor cunoscute şi să reţinem ca fir conducător că şi ancheta din chestiune a fost provocată de notiţa alarmantă şi calomnioasă apărută în oficiosul naţional-ţărănist „Dreptatea“ din Bucureşti. De la proces civil la proces penal Şi, iată-ne dar ajunşi de la procesul civil dintre primăria Cernăuţi şi furnizorul Radovici pentru plata a 4.500.000 lei, la procesul penal dintre d-nii consilieri Ariton, Radovici şi E. Tarnovschi ca acuzatori particulari şi d-nii primar Dr. R. Cândea şi avocaţii Dr. M. Menczer şi Dr. H. Scharf ca inculpaţi. Aşa cum prezintă „Cuvântul Ţărănimii“ chestiunea s’ar părea că geneza acestui memorabil proces penal n’ar avea la bază nici un ordin dat de autorităţile superioare magistraţilor reclamanţi. Ori astăzi se ştie din comunicarea făcută de d-l consilier Radovici în desbaterea din 18 Decemvrie 1928 că d-nii consilieri reclamanţi au primit ordin să reclame în justiţie împotriva calomnierii de venalitate lansate prin coloanele ziarului naţional-ţărănist „Dreptatea“ din Bucureşti. Ordinul respectiv al ministerului de justiţie viza forma şi fondul acuzaţiunii aşa cum fusese lansată de ziarul „Dreptatea“ nu de cererea de recuzare a inculpaţilor. E dar lesne de înţeles de ce „Cuvântul Ţărănimii“ încearcă să treacă tiptil peste această lăture a problemei. Totuşi un ordin se dăduse. Ceva ca în preajma unei furtuni se condenzase deasupra palatului de justiţie din Cernăuţi. Astăzi ştim din „Cuvântul Ţărănimii“ ce anume: îngâmfarea liberală trebue înfrântă 11... Şi „Cuvântul Ţărănimii“, prea vesel de marea „înfrângere a trufiei liberale“ obţinute prin o nemaivăzută înfrângere a legalităţii şi omeniei, se face a aduce relatări „de spirit“ asupra desbaterii din 18 Decemvrie 1928 a acestui proces de pomină. Cică d-l primar Cândea „n’a îndrăznit“ să apară în faţa judecătoriei ci l-a trimis pe d-l avocat Dr. A. Morariu „ca să cerşească milă în faţa instanţei.“ Iată dar că, după concepţia d-lor de la „Cuvântul Ţărănimii“, a apare în faţa instanţelor de judecată este un act de „îndrăzneală“, chiar dacă eşti inculpat într-o biată cauză de acţiune particulară! Sau poate dnii de la „Cuvântul Ţărănimii“ au totuşi dreptate! ?... Căci judecând după felul cum a fost judecat acest proces se putea întâmpla ca — după cum spunea unul din victimele acestei înscenări — inculpaţii să fi fost condamnaţi în mod definitiv la muncă silnică pe viaţă, fără drept de opoziţie, de apel sau recurs, şi deci trimişi imediat la Ocnele Mari! Mai ştii ce putea să se întâmple ! ?... Şi atunci, desigur, în această ipoteză, inculpaţii trebuiau să fie oamenicu adevărat curajoşi pentru a îndrăzni să apară în faţa judecătorului Osias Plitter!... Dar „Cuvântul Ţărănimii“ afirmă că avocatul d-lui primar Dr. Cândea ar fi „cerşit milă în faţa instanţei“ — este aidoma fraza utilizată de d-l consilier Radovici în filipica d-sale acuzare făcută în instanţă. Adevărul în această chestiune este că d-l avocat Dr. A. Morariu a arătat în faţa instanţei că d-l primar Dr. R. Cândea a semnat în perfectă bună credinţă un act ce i-a fost prezentat de cei doi avocaţi pledanţi în procesul ştiut; că d-lui primar Dr. Cândea nici prin gând nu i-a trecut să jignească pe d-nii consilieri reclamanţi; că d-sa nici nu-şi putea închipui că, urmând cererii d-lor avocaţi de a îndeplini un act de procedură întru apărarea legitimă a intereselor municipiului Cernăuţi, ar putea fi implicat într-un proces penal ca acesta. Pe aceste motive şi referindu-se la textul legii şi la decizii ale Curţii de Casaţie d-1 avocat Dr. A. Morariu a cerut achitareaa d-lui primar Dr. R. Cândea. Dar d-1 avocat Dr. A. Morariu a insistat şi asupra celeilalte laturi a chestiunii, a laturei ei stranii şi de inadmisibilitate principială. S’a spus de cătră d-1 Dr. A. Morariu în instanţă că procesul acesta este, aşa cum fusese pornit, ceva unic în felul său; că acest proces e de natură a provoca un grav conflict principial între magistraţi şi avocaţi; că urmările procesului acestuia nu vor fi bune şi că pornirea ce se manifesta din capul locului împotriva inculpaţilor nu poate să ducă decât la absurd şi la scandal. D-l Dr. A. Morariu nu a cerşit milă pentru d-l primar Dr. Cândea, ci dimpotrivă, prevăzând clar urmările ce trebuiau să vină după urma felului cum începuse şi cum era forţată această urmărire penală, le-a atras atenţiunea d-lor consilieri reclamanţi asupra a ceea ce în mod fatal trebuia să urmeze după o eventuală condamnare a acuzaţilor şi, desigur şi în interesul dumialor şi al prestigiului magistraturii, i-a sfătuit să se declare mulţumiţi cu lămuririle date în instanţă de toţi inculpaţii că n’au avut intenţiunea să-i jignească şi deci să se desiste de orice altă urmărire. Aceasta înseamnă, domnilor de la „Cuvăntul Tăranimu, că d-l primar Dr. R. Cândea a cerşit milă în faţa instanţei prin avocatul ce-l reprezintă ?...