Glasul Bucovinei, mai 1929 (Anul 12, nr. 2937-2958)

1929-05-01 / nr. 2937

Pag. 2 GLASUL BUCOVINE! No. 2937 Sesiunea ordinară a Adunării Eparhiale Şedinţele de Duminică şi Luni 28 şi 29 Aprilie a. c. Şedinţa de Duminică 28 Aprilie a. c. , după amiazi 1. După ce constată că Adunarea este în număr, I. P. S. S. Mitropolitul Nectarie declară şedinţa deschisă şi în cuvinte pătrunzătoare , aminteşte de moartea consilierului eparhial loan Cuparencu, apreciind meritele sale pentru epar- thia Bucovinei. Cuvintele I. P. S. Sale sunt as- ^ cultate în picioare de membrii adunării eparhiale. I. P. S. S. declară vacant locul decedatului în Adunarea eparhială. ( Secretarul adunării, d. prof. V. Grecu citeşte procesul verbal încheiat în şedinţa precedentă, care este verificat fără nici o discuţie. Înainte de a se intra în ordinea de zi, d-nii deputaţi eparhiali C. Leontieş, Dr. D. Spânu, E. Băncescu şi Dr. Samuşcu aduc la cunoştinţa I. P. S. S. şi Adunării eparhiale că în unele părţi ale arhidiecezei elementul ro- mânesc aparţinător bisericii noastre drept cre- . dincioase atât clerici cât şi mireni, este ame- ninţat şi terorizat de elemente turbulente şi preoţii sunt chiar opriţi de a-şi exercita funcţiunea, de asemenea că nu se respectă limba oficială a Arhidiecezei în corespondenţele oficiale. Numiţii domni întreabă dacă I. P. S. S. Mitropolitul are cunoştinţă despre această stare de lucruri şi ce măsuri înţelege să ia pentru grabnica înlăturare a acestor rele. D. Al. Procopovici se plânge de redactarea ultimului proces verbal din sesiunea trecută. Roagă să i se puie la dispoziţie întreg dosarul şi toate actele privitoare la contractul încheiat cu Federala „Moldova de Sus“, spre a desvolta o interpelare. D. L. Hij semnalează faptul că în timpul din urmă se înmulţesc plângerile cu privire la plata şi fixarea pensiunilor pentru funcţionarii Fondului bisericesc în retragere şi întreabă, dacă I. P. S. S. Mitropolitul are ştire despre aceste plângeri şi ce măsuri înţelege să ia pentru mulţumirea acelor plângeri. Intrându-se în ordinea de zi, raportorii comisiunilor adunării, d. D. Iliuț pentru comisiu- nea bisericească-administrativă, d. prof. N. Cotos pentru comisiunea culturală, d. V. Ungureanu pentru comisiunea economică și d. prof. R. Cândea pentru comisiunea organizatoare citesc rapoartele acestor comisiuni, rugând adunarea să ia cunoştinţă de rapoartele prezentate şi să le aprobe.. P. S. S. Mitropolitul deschide discuţiunea asupra tuturor rapoartelor prezentate. D-l Al. Procopovici luând cuvântul critică rapoartele, spunând că sunt unele chestiuni, precum conducerea sufletească a Românilor din America, ridicarea ortodoxismului dincolo de hotare, etc. etc., asupra cărora nu s’a insistat de loc sau prea puţin. De asemenea d-sa mai critică rapoartele şi din punct de vedere stilistic. Declară că va vota rapoartele, dacă îl vor satisface lămuririle ce le aşteaptă. D-l Orestea rangul discută propaganda sectarilor. D-sa arată că afară de baptişti, cari au drepturi legal recunoscute în Ardeal, nici un alt cult al sectarilor nu are drepturi, este ilegal şi pasibil de penalităţi. Cu toate acestea, aceşti sectari devin tot mai îndrăzneţi, neluîndu-se nici o măsură împotriva lor de cei în drept să o facă. D-sa citează cazul unui propagandist din Burdujeni. D. Tarangul se plânge că autorităţile statului nu dau bisericii dominante sprijinul cuvenit întru combaterea sectelor. Dar tocmai lupta aceasta grea stimulează mai mult preoţimea noastră. D. Tarangul citează apoi numele unor preoţi merituoşi precum sunt P. S. Lor părinţii Păsăilă, Rotariu, Coclici, Totoescu, etc. D. prof. univ. Domiţian Spânu arată că principiul de colaborare între păstori şi păstoriţi este un vechiu principiu creştinesc. Deci cu toţii clerici şi mireni suntem datori să dăm I. P. S. S. Mitropolitului tot sprijinul pentru ridicarea bisericii. D. Spânu crede că rapoartele sunt prea optimiste în ce priveşte propaganda sectanţilor, care este mult mai primejdioasă de cum s’ar crede. Apoi d-sa cere o mai bună sa- larizare a preoţilor, pentru ca aceştia să aibă po- ibilitatea de a’ putea munci mai feriţi de mize- r iile zilnice. D. Dimitrie Cojocariu arată situaţia bise-icii din jud. Suceava, relevă munca ce o de- j ini preoţii şi corurile, pentru înfrumuseţarea cui- tului. D. Cojocariu regretă că d. Procopovici a vorbit de „anarhia“ stilistică, uitând să vorbească de adevărata anarhie, încurajată de au- orităţile statului, cum este ţinerea de congresele ale sectarilor, alungarea preoţilor din biserică , cu prilejul sf. Paşti, etc. D. Onufrei Lunguleac arată că unele sec- ’iuni au ţinut şedinţe prea puţine, cere întrodu- ,erea unei discipline mai severe între preoţi şi salarizare mai bună a lor. Apoi declară că - i sa personal este împotriva statificării fondului, care însă trebue să vină. Apoi d-sa face unele critici asupra activităţii secţiei culturale . I. P. 5. S. Mitropolitul Nectarie, dându-i lămuririle necesare, d. Lunguleac se declară satisfăcut. Cuvântarea d-lui prof. Dr. Romul Cândea D. prof. R. Cândea, într’o magistrală cuvântare, arată că activitatea secţiilor nu se poate adeca după numărul şedinţelor pe care le-a ţinut şi nici după stilul mai mult sau mai puţin gramatical al proceselor verbale. Şi marele apostol Pavel a fost un rău stilist în epistolele sale, deşi este principalul organizator al bisericii creştine. Trecând apoi la discutarea învăţământului superior, arată că în ţară la noi sunt 3 facultăţi de teologie, două permanente la Bucureşti şi Cernăuţi şi una, pe care am putea-o numi ambulanţă — deoarece cei mai mulţi din profesorii ei sunt ambulanţi — la Chişinău. Facultatea de teologie din Cernăuţi este una din cele mai renumite în cuprinsul ortodoxismului. De aceea d-sa cere o cât mai largă sprijinire a acestei facultăţi, pentru întărirea şi apărarea ortodoxismului. Vorbind de ortodoxism, d. prof. Când ea arată exclusivismul ortodoxismului rusesc, care a dus la anarhie ca în Rusia şi la desfacerea în o sumedenie de secte şi din care am moştenit o parte în Basarabia, unde a rămas ceva din orgoliul exclusivismului ortodoxis-mului rusesc. Şi semne de anarhie s’au arătat şi la noi cu ocazia sărbătoririi sf. Paşti. De aceea să ne împotrivim acelora cari încearcă să ne fericească aducându-ne exclusivismul ortodoxismului rusesc. Sediul ortodoxismului nostru tradiţional este la facultatea noastră din Cernăuţi, care a numărat şi numără între profesorii ei cele mai distinse figuri. D. Cândea cere mai întâi sprijinirea tipăririi de cărţi ştiinţifice, pe baza cărora se pot tipări cărţi de popularizare pentru intelectuali şi popor, cere alcătuirea unei concordanţe biblice, pentru care să nu se cruţe banii. Terminând, d. Cândea cere ca autorităţile statului să puie zăgaz anarhiei. Declară că va vota rapoartele anuale prezentate adunării. La orele 9 seara şedinţa este ridicată de I. P. S. S. Mitropolitul, care anunţă proxima şedinţă pe Luni, ora 3 d. m. Şedinţa de Luni, 29 Aprilie a. c. Şedinţa se deschide la ora 4 d. a. D. Dr. V. Marcu face apelul nominal, constatându-se că Adunarea este în număr. I. P. S. S. Mitropolitul Nectarie deschide şedinţa, rugând pe d. secretar să citească procesul verbal asupra ultimei şedinţe. D. V. Grecu secretar al Adunării Eparhiale citeşte procesul-verbal, pe care Adunarea îl ia la cunoştinţă, respingând propunerea de modificare a unei fraze, făcută de d. A. Procopovici. D. S. H îi relevă agitaţiile anarhice cari s’au produs pe valea Ceremuşului cu ocazia sărbătorii Sf. Paşti, când o parte din populaţia acestei regiuni s’a dedat la acte de agresiune împotriva preoţilor şi a gospodarilor cari au voit să serbeze Paştile la 31 Martie. Agitatorii inconştienţi au luat cheile de la biserică, oprind pe preoţi să intre pentru a face serviciul divin. Biserica şi ordinea sufăr din cauza acestor agitaţii. E foarte regretabil faptul că preoţii n’au fost’ susţinuţi de cei ce trebuiau să apere ordinea; agitatorilor li s’a lăsat toată libertatea să-şi facă de cap. Face apel la I. P. S. S. Mitropolitul Nectarie şi la Consiliul Eparhial să ia toate măsurile pentru a scuti pe preoţi de agitaţiile anarhice semnalate. Referindu-se apoi la subvenţiile acordate de Consiliul eparhial, d. Hîi aduce mulţumiri pentru sprijinul care s’a dat societăţii „Dionisie Bejan" şi cere o subvenţie pentruridicarea la Văşcăuţi a unui bust marelui Rege Ferdinand. D. Alvirescu a arătat că guvernul n’a putut apăra ordinea în satele de peste Prut, în care s’a deslănţuit o adevărată anarhie pe chestiunea sărbătoririi Paştilor. Cere să se dea sprijin autorităţilor ca să puie mâna pe vinovaţi. Apoi vorbitorul a încercat să critice administraţia fondului, fără să aducă date concrete. Păr. A. Boca spune că dacă vom avea un fond bine situat, vor fi asigurate şi necesităţile culturale ale diecezei noastre. S-au dat prea puţine ajutoare internatelor. In special trebue subvenţionat cât mai mult internatul de meseriaşi şi comercianţi români. Apoi a vorbit despre plaga alcoolismului, cerând să se intervie pentru reducerea cârşmelor; despre regia proprie, arătând că a votat contra, dar va fi cel dintâiu care va spune că a păcătuit; despre naţionalizarea administraţiei fondului, despre salarizarea preoţilor şi a încheiat, dând lămuriri asupra bisericii din Frasin. Păr. Bohatereţ relevă că Consiliul Eparhial a desvoltat o activitate foarte rodnică. Aduce călduroase elogii I. P. S. Sale Mitropolitului pentru că a luat iniţiativa de a înfiinţa o şcoală de pictură. De acuma vor dispare icoanele cu chipuri neestetice din casele credincioşilor dela ţară, înfierează demagogia anarhică ce s’a deslănţuit pe chestiunea Paştilor. Scoate în relief plaga sectarismului, care se întinde din cauza atitudinei pasive a organelor statului, cere să se adune obiectele de mare preţ care se găsesc la bisericele din dieceza noastră şi să fie date în seama comisiunii pentru conservarea monumentelor istorice. Declară că votează pentru rapoartele secţiilor. D. Gorcea vorbeşte deslânat despre chestiuni pe cari nu le cunoaşte. Aşa, b. p. d.-şi cere să se dea lemn la ţărani. I. P. S. S.: Ia cunoştinţă că 46 procente din lemnul fondului a trecut în mânile ţăranilor. Primind această lămurire, d. Gorcea nu mai ştie ce să spue. Se leagă însă de alte lucruri, arătând încă odată că nu este informat asupra chestiunilor pe care vrea să le discute. Sforţându-se să arate pretinse nereguli la administraţia fondului, d. Gorcea are prilejul să spuie şi un adevăr, anume că d. Sauciuc-Săveanu nu-i „fac totum" cu alte cuvinte că n’are nici o trecere în calitatea sa de ministru şi că nu este băgat în seamă cuvântul d-lui ministru al Bucovinei. Senzaţionalele amănunte asupra anarhiei din satele ucrainene date de păr. Petruc Păr. Petruc a dat detailate lămuriri asupra actelor anarhice cari s’au săvârşit în satele ucrainene pe chestiunea sărbătoririi Paştilor, lămuriri cari au produs senzaţie şi îngrijorare profundă în sânul Adunării. Sf. Sa după ce a arătat amănunţit actele de brutală anarhie sovietică, sprijinită de incapacitatea criminală a autorităţilor statului, petrecute în comuna d-sale Vilaucea’, a cetit o serie de rapoarte oficiale pe cari le-a primit în calitatea d-sale de protopop de la preoţii din 15 comune. Aceste rapoarte cuprinzând detalii senzaţionale asupra teroarei din fiecare comună, dovedesc că anarhia a fost sprijinită aproape direct de aceia cari au avut datoria să întrebuinţeze toate mijloacele pentru a păzi ordinea. Asemenea acte anarhice s’au petrecut în comunele : Berezniţa ad Banila, Ispas, Banila p | C, Slobozia Banilei, Vilaucea, Carapciu p I C, Zamostea, Văşcăuţi, Voloca, Ceartoria, Bărbeşti, Zeleneu, Calineşti, Stăneşti de jos şi de sus, Milie etc. Păr. inspector arhidiecezan Ţopa complectează cele spuse de S. S. păr. Petruc, arătând a. c.