Glasul Bucovinei, august 1930 (Anul 13, nr. 3287-3310)

1930-08-01 / nr. 3287

Pag. 2 GLASUL BUCOVINEI numai ca n’a avut până acum un plan stabilit pentru sanarea bubei engleze, dar a arătat că nici nu e capabil să-l elaboreze singur, fiindcă abia acuma face partidelor burgheze oferte de colaborare la crearea unui plan în comun, deși anul trecut, le contesta acestor partide orice capacitate. Tot aşa a ajuns la putere în Germania ca­binetul Müller, prin discursuri demagogice, cri­ticând incapacitatea guvernului burghez, şi pro­miţând rezolvirea greutăţilor financiare care do­borau economia germană. Dar după ce a gustat din putere şi a văzut că nu poate realiza nimic din cele promise, a plecat, dând Germaniei o­­cazia să tragă învăţături din promisiuni dema­­gogice. Şi la noi şi-a dovedit guvernul demagogiei incapacitatea completă, după ce a tunat şi ful-­ gerat contra pasului măsurat cu care partidul, liberal ducea ţara la liman, încet, dar cu sigu-­ ranţă. Nu s’a trezit de curând poporul întreg din încântarea vrăjită în care-i cufundaseră pro­misiunile d-lui Maniu de a aduce uşurare peste noapte? Cât de uşoară îşi închipuia guvernul demagogiei dela noi, sarcina ce avea s'o îm­plinească ! Partidul acesta care niciodată n’a fost încă la guvern ca să-i cunoască seriozitatea, sa credea că va absolvi toate greutăţile prin dis­cursuri. E drept, miniştrii d-lui Maniu au rostit cele mai multe discursuri pe cari le-au rostit vreodată membrii unui guvern şi au participat la cele mai multe banchete, cari se aranjau după fiecare proect pus în aplicare, unul mai neserios decât altul şi toate spre nenorocirea ţării. Şi acest partid se lăuda tot aşa că are pro­grame şi realizări practice în buzunar şi nici măcar legea administrativă, pivotul în jurul că­reia se învârtiau celelalte promisiuni electorale, nu era gata, ci numai eboşat în linii generale. Belşugul şi fericirile promise nu vin. Din contra, ţara se află într’o mizerie nemaipomenită, criza este din cele mai teribile. Iar dacă enu­­merăm „realizările“ acestui partid demagogic, vom afla o stabilizare bine conceputa de parti­dul liberal și prost realizată de acel al dema­gogiei, o lege administrativă abandonată înainte de ce a putut fi aplicată, scrisorile agricole ale d-lui Mihalache, cari au costat un milion, dar n’au produs prețuri mai bune în agricultură, concesionări cari au adus partizanilor politici bacşişuri de milioane şi sporuri la ... impozitele contribuabilului, deficite bugetare, mizeria func­ţionarilor şi atâtea, atâtea „realizări“, iar în fruntea lor, mizeria ţarii. Iată activul unei de­magogii ! Dar care era necesar, pentru a grăbi falimentul ei! Dacă în statele occidentale, atât de culte, a fost periculoasă această demagogie, cu cât im­ai mult la noi! La Greci erau ostracizaţi demagogii peri­culoşi republicei prin hârburi de oale; la noi ostracizarea se va produce în curând, când în urma reacţiunii încrederii înşelate, poporul va alunga din gând şi din suflet pe demagogii şi pe vampirii ce au supt sângele ţării. No. 3287 SIMMERIRGER Tractoare mici TMotoare cuplate cu dinamuri cu motoare de benzină şi electrice. Cea mai I pentru procurarea independentă de curent ideală maşină de tracţiune pentru transport­­ electric de materiale. Locomotive mici I Pompe cu motor cu motoare de benzină şi electrice pentru ■ pe cărucioare pentru agricultură, grădinărie câmp, fabrici şi mine şi construcţii de şosele Motoare de benzină şi benzol stabile şi mobile — sunt maşinete cu rulimenţi cu bile, cele mai moderne şi cele mai rentabile — Maschinen-und-Waggonbau-Fabriks A. G. Wien XI Reprezentant general: Haupstrasse 38-40 ln9- ARMAND RUDICH 9344 — Cernăuţi, Piaţa Unirii No. 9 — Demiterea guvernului Maniu Azi abia se află amănunte importante asupra evenimentelor politice din ultimele zile, cari au culminat în demisia guvernului. Dezastrul suferit în orice domeniu de guvern dezordine, comuniste antisemite etc., au de­terminat factorul constituţional să cheme pe dl Maniu, notificându-i demiterea sa și a între­gului cabinet, dacă va continua în politica de până acum. In urma acestora, dl Maniu a prezintat Vineri Suveranului demisia guvernului, care deocamdată încă nu i-a fost acceptată, pentru a se vedea rezultatele ultimelor măsuri. Orari­le miig ste­nografie, str. Miron Costin 1, etajul 11, uşa 4, în curând încep cursurile de vacanţă pentru dac­tilografe şi stenografie (în limbile română şi germană) cu preţuri foarte reduse. Se acorda şi cursuri individuale. Înscrieri în fiecare zi. Trans­crieri în copii și diferite acte se executa prompt si eftin. 9615 Medicii din Cernăuţi contra noii legi sanitare Marţi, în 29 iulie a. c., medicii din Cer­năuţi s'au întrunit în sala Camerei medicilor, pentru a lua în deliberare noua lege sanitară, şi a se constitui potrivit dispoziţiilor acesteia. La orele 7 şi jum. seara s'au întrunit vre-o 200 medici din oraş şi judeţ, adunarea a fost deschisă de d. Dr. Cobilanschi. D-sa face o expunere asupra economiei şi cuprinsului noii legi, care între altele dis­pune alegerea pe judeţe a unui comitet de 5 inşi, cari au drepturi exorbitante. După ex­punere, câţiva medici-fripturişti-deputaţi s’au crezut obligaţi a face apologia legii. Adunarea însă, în majoritate covârşitoare se pronunţă contra noii legi, dezavuănd apo­­logiştii, cari părăsesc adunarea. Dl Dr Cobilanschi trece, în aplausele frenetice ale adunării, preşedinţia d-lui Dr. Daniil, care arată defectele noii legi, ară­tând imposibilitatea de a se efectua alegeri în actualele condiţiuni. D-sa pune la vot moţiu­nea de protest contra noii legi, care e pri­mită cu unanimitate de voturi. D. Dr. Daniil propune amânarea alegerii până după data când va fi apărut regulamen­tul de alegere. Adunarea primeşte cu unani­mitate de voturi. Şedinţa ia sfârşit la orele 10 seara. Citiţi „Glasul Bucovinei“ Portrete Vintilă Brătianu Sunt oameni care reuşesc printr’un singur gest să câştige ceiace alţii, oricât s’ar trudi, nu pot să o facă. Simpatie în jurul persoanei lor. Magnetizmul personalităţei de care mereu vor­besc americanii, e ceva real. Orice ar zice şi orice ar face însă d. Vintilă Brătianu, vorbele şi faptele sale vor trezi permanent neîncredere, opoziţie, duşmănie. In vremuri grele, oamenii simt nevoia unui paratener menit să abată asupra sa toate ful­­gerile. Dl Vintilă Brătianu joacă azi la noi a­­cest rol ingrat. Omul acesta, bine intenţionat ca nimeni al­tul, muncitor cum n’a mai fost nici un om po­litic, onest până la manie, patriot până la pa­siune şi cinstit în credinţele sale până la sacri­ficiu, a reuşit totuş să declanşeze un val de antipatie de care se sfărâmă orice bunăvoinţă. Şeful partidului liberal este un om sobru, ursuz, colţuros şi încăpăţânat. Nu are nimic din exuberanţa şi uşurinţa ce caracterizează gene­raţia actuală. Trăeşte par­că în altă lume, pen­tru că este construit sufleteşte altfel decât e­­norma majoritate a celor ce se cred în drept şi mai ales în stare să-l judece. Fanatismul este­ poate cea mai rara trăsătură sufletească a vre­murilor în care trăim. Şi dl Vintilă Brătianu este un fanatic. Crede cu putere nestrămutată iar flexibilitatea, pentru el, este o însuşire negativă. Dl Vintilă Brătianu nici măcar nu ştie şi nu poate minţi. Într’o lume în care coloana vertebrală tre­­bue să fie flecsibilă, în care vorba nu are ni­mic a face cu gândul, în care convingerea este marfă de vânzare şi fapta dictată de interesul personal imediat, era natural ca acest om să fie, aşa cum este, o permanentă şi vie mustrare a exasperantei uşurinţe ce caracterizează o întreagă generaţie. Acum treizeci de ani, la noi în ţară, a in­tra ca fiu de oameni „bine“, în bancă, indus­trie sau comerţ era aproape o ruşine. Trebuia să intri în armată, în diplomaţie, să devii ad­vocat, să faci politică, sau să cheltueşti cu ele­ganţă veniturile de la moşia părintească. Orice altă ocupaţie nu era o „carieră“.— Vintilă Brătianu a pornit la luptă. A creat bănci, industrii şi mai ales a îndemnat tineretul româ­nesc spre ele. începutul a fost — cum era de aşteptat — destul de greu. Perseverenţa ajutată de unele împrejurări survenite ulterior, au tran­sformat utopia în realitate. Omul ursuz şi fana­tic a reuşit, dacă nu să-şi împlinească gândul întreg, cel puţin să zdruncine din temelie o men­talitate nenorocită. încrederea lui Vintilă Brătianu în forţele vii ale acestui neam este imensă. Adesea înşelat în cei ce-i credea instrumente destoinice pentru în­făptuirea planurilor sale, adesea lovindu-se de greutăţi mult mai mari decât şi le-ar fi putut închipui, şi permanent antipatizat de o lume deprinsă din cauza lenei de a gândi, să nu-l poată înţelege, nu s’a descurajat, îndărătnic, a perseverat. Fiecare insucces îl făcea să se izoleze şi mai mult de lumea din afară; fiecare succes îl întărea în credinţa că drumul pe care a a­­pucat e singurul se poate duce la rezultatul întrevăzut. Şi în lupta aceasta, d. Vintilă Brătianu nu a avut ca adversar numai inerţia şi neînţelege­rea acelora pentru care deschisese bătălia. In faţa lui s-a ridicat formidabila şi organizată, pu­terea acelora care, până atunci, puteau crede că poporul românesc trebue să fie monopol de exploatare economică. Cercetaţi atitudinea presei „democrate“ de la noi şi din străinătate. Petre Carp a fost un reacţionar convins de adversar firesc şi ireduc­tibil al democraţiei din care presa noastră pare a-şi fi făcut un crez. A fost şi el atacat, nici­odată însă cu violenţa şi mai ales perseverenţa cu care a fost şi este combătut Vintilă Bră­tianu. Ionel Brătianu a fost zeci de ani dictatorul adevărat al vieţii noastre politice. Presa de stânga nu l-a menajat. Cine însă poate susţine că e

Next