Glasul Bucovinei, octombrie 1930 (Anul 13, nr. 3335-3360)
1930-10-01 / nr. 3335
Cernăuţi, Miercuri 1 Octombrie 1930 Numărul 3 Lei "Onor-Pentru-lui Rom»" pop Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Flondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisete mi se înapoiază. Anul XIII. No. 3335 ANUNŢURI ŞI RECLAME st «atari«arii după tarif şi se primesc la admi» aiatratte. Strada lancu Flondor No. 3a Putra Însetat# la interiorul ziarului si urcă taxa ea 85 V* fNsrul d® fiKfscati in C®rnău$i. NAȚIONAL ROMANISC ....... APARE ZILNICA Tipografia: Telefon Nr. 28S a i ■ 1 . Exemplar II- î «fll ■ telefon Nr. @1 ganfva^Li',' r......................... ABONAMENTUL: ua an 000 Iei, pe V/* an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru xilnir: pe un an 300 lei, pe V* an 160 lei, pe trei luni lii. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe V* an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuți ziarul trimis prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe un an 700 lei. Plătite sa fac la sediul ziarului. Ce cere Bucovina şi care sunt simţimintele ei Duminică, 28 şi Luni, 29.Septembrie, comitetele judeţene ale Partidului NaţionalLiberal din cele 5 judeţe bucovinene s-au întrunit în şedinţă plenară în oraşele de reşedinţă Câmpulung, Suceava, Rădăuţi, Storojineţ şi Cernăuţi, pentru a aviza asupra manifestului program al partidului şi a-şi formula revendicările locale. Pe lângă membrii comitetului judeţean, mai luară parte cu vot consultativ la această şedinţă şi foarte numeroşi membri ai partidului, astfel că şedinţele acestea deveniră impozante adunări populare. Intelectuali şi plugari din toate comunele judeţelor bucovinene grăbiră să vină la aceste sfaturi politice, pentru că, după mărturisirea multora dintre ei, „cuţitul a ajuns la os“. Programul manifest al partidului a fost ascultat cu mare interes şi cu adâncă mulţumire sufletească. Numai la cetirea programului, mulţi simţiau parcă o uşurare. Cele 18 puncte din program au fost desbătute pe rând cu mult temei şi seriozitate şi la unele din punctele programatice s’au votat adaosuri şi complectări, după nevoile şi exigenţele locale. O impresie profundă asupra ţărănimii au făcut îndeosebi punctele privitoare la chivernisirea banului public, la combaterea camerei, la uşurarea impozitelor şi la înlesnirea creditului pe termen mai lung. Toată lumea cere reducerea cheltuelilor comunale şi judeţene, impuse prin faimoasa lege administrativă, şi desfiinţarea acestor legi, costisitoare şi producătoare numai de confuzii şi tulburări în mersul liniştit al administraţiunilor publice. Ţăranii cer reintroducerea vechii legi liberale, cu modificările reclamate de experienţa ce s’a făcut la aplicarea ei. Lumea mai cere cu insistenţă şi desfiinţarea caselor autonome, care au îngreuiat fără nici un folos bugetul statului cu multe miliarde. Să se elimineze din buget toate cheltuelile inutile, cu consilierii tehnici, cu misiuni în străinătate şi să fie traşi la răspundere toţi netrebnicii cari au călcat legile şi au traficat cu banul public. Ţărănimea nu poate scăpa din strâmtoarea în care a ajuns prin amăgirile naţional-ţărăniste, decât prin ridicarea preţurilor la produsele agriculturii la care se numără şi creşterea vitelor, şi prin dobândirea unui credit ieftin şi pe timp mai îndelungat. Programul manifest al Partidului Naţional Liberal prevede măsurile cuvenite în această privinţă, şi de aceia el a fost primit pretutindeni cu însufleţire şi votat cu unanimitate. Până şi lumea de la sate a început să-şi dea seama, că oropsirea industriei şi comerţului de actualul guvern, aduce daune mari economiei ţării, şi de aceia s’a aplaudat cu însufleţire punctele din program cu privire la sprijinirea şi împrospătarea acestor însemnate ramuri de bogăţie a ţării. Slujbaşii publici precum şi invalizii şi văduvele de războiu au aplaudat măsurile din program privitoare la starea lor mizeră. Iar punctele ce privesc grija pentru bunele relţii de prietenie şi încredere între toate confesiunile şi minorităţile statului au găsit cel mai adânc şi mai simpatic răsunet în cercurile cele mai largi ale populaţiunii. După experienţa nenorocită cu guvernul naţional ţărănist, toată lumea priveşte cu dragoste şi încredere câtră Partidul Naţional Liberal, în care cetăţenii fără privire de limbă şi credinţă văd singura nădejde în mai bine. Sătenii, târgoveţii şi cărturarii au mărturisit pe faţă aderenţa lor la Partidul Naţional-Liberal şi la încercatul lui şef dl Vintilă Brătianu. Augusta persoană a M. S. Regelui Carol al II-lea a fost aclamată cu dragoste, încredere şi supunere Omagiile pentru Tron şi Dinastie au fost împodobite cu urări sincere şi cordiale pentru o domnie lungă, pacinică şi glorioasă. Iată deci ce cere Bucovina prin reprezentanţii ei: iată simţimintele de care ea este însufleţită faţă de partid şi faţă de M. S. Regele Carol al II-lea. Şedinţa comitetului judeţean al P. N. L. din Cernăuţi Luni, 29 Septembrie a. c., orele 11 dim., a avut loc în localul Clubului P. N. L. din localitate şedinţa comitetului judeţean P. N. L. din Cernăuţi. La aceasta şedinţa au luat parte toţi membrii comitetului judeţean din Cernăuţi precum şi un mare număr de cărturari şi gospodari din judeţ, prieteni ai P. N. L. In foarte numeroasa asistenţa am remarcat pe d-nii: Asistenţa Cernaufi: R. Gândea, Dr. I. Bodea, D. Marmeliuc, A. Ieşan, Coroamă, Dr. Cobilanschi, V. Marcu, G. Rotică, Dr. Daniil, Gh. Vântu, I. Balmoş, P. Sireteanu, Colonel Poltzer, Profesor Petre Popescu, Păr. I. Avram, I. Hîj, f. deputat, T. Balan, I. Manisaîi, P. Luţia, D. Logigan, I. Mandiuc, Z. Criţan, Ţintea, M. Vlaicu, Apati, avocat V. Plăvan, A. Brandmann, Rev. N. Prodanciuc, Directorii T. Cojocariu, N. Cojocariu, S. Vavric, E. Boca, I. Gârbu, Păr. A. Berariu, Cojocariu, Bâitan, Sălcescu, T. Bujor, Avocat Popovici, Cozarisciuc, Ivasiuc, Drafta, Schmahl, L. Schnapp, Herdan, M. Gerbel, Polesiuk, A. Gewürz, Sawlakowski, Kessler, Mayerhoffer, S. Schwarzmann, C. Chaim, A. Schächter, Bobea, etc. Kozmeni: Par. Isar, prof. I. Renovici, Braha, dir. Heşca, Gafencu, Iurciuc, Frimmet, Ehrlich, V. Fiuciuc, Nowiţchi, G Fiuciuc, N. Cuşniriuc. Cosmin; institutor Ropcean Lazar, Ceahov, S. S. păr. Berariu, căpitan Fiorea, Dumitru Chmara, Vasile Rusnac, Cuciur-Mare : d. Silvan Popescul, Pintilei Mintencu, George Pantea cu mai mulţi ţărani; Voloca: Director şcolar Nazarie Paulencu, Procopie Popovici ş. a.; Revna şi Cotul Vânători: Director şcolar Procop Logadin, Dumitru a lui Simion Petruc, Marco a lui Ion Codnar; Ţureni-Mamorniţa: Ion Oleşciuc şi George Suchiţchi; Ostriţa: Director şcolar Todosan, Daniil Hruşceac, Grigore Todirean, Ion Olexiuc ; Lucaviţa: Marciuc Vasile; Dumbrava Roşie: Director şcolar Popovici, Ariton Onufreiciuc şi Farfuliac Jucica-Nouă: Mihail Holubiţchi şi Nicolai Nichiforiuc; Zadobreni: Nicolai Andriciuc şi Nicolai Ivaniuc; Jucica-Veche: Simion Butca, Teodor a lui Nicolai Jitariuc, Nicolai Voinovici, Cuba Rus, Axenti Haidiciuc, Vasile Hanoraburiuc, Sofron Popovici, Adolf Kimelmann. Cu- Ciurul-Mic: Grigorie Saieha şi Adolf Omachel; Trestiana : Gavril Holovati; Mihuceni: Alexa Rubaneţ; Camena: Ion Clebac; Buda: Hie a lui Leonti Catarinciuc, Ion a lui George Todiraş, Ioan a lui Carol Marcovschi, Pintelei a lui Constantin Bodnar; Horecea urbană: Director V. Vlaicu, Iacob Voronca, Ştefan Doroş, Nistor Chiţac, T. Horenciuc, Dumitru Pirin, Alexandru Pridie, Petru Dumitruc, Nicolai Sorodin şi Nicolai a lui George Zvirid; Horecea-Mănăstire: I. Dulgheriu, Dumitru alui Nicolai Humoilo şi Nicolai a lui Ilie Humonlo; Roşa: I. Prodanciuc, I. Cerchez, V. Constantinovici, M. Vlad ş. a.; Clocucica: P. Hupca etc. Zastavna : Vasile Ostapovici alui Onufrei, Ivan Ostapovici alui Vasile, Vasile Mihailiuc alui Ilaş, Ivan Covalec alui Nicolai, Georg Tureţchi alui Ivan, Georgi Pasiuc alui Pleşca, Oscar Sternberg, Manoli Turcan alui Ivoniu, Nicolai Stasiuc alui Georgi, Andri Hromco alui Dumitru, Vasile Huţul alui Nicolai, Nicolai Stasiuc a lui Vasile. Injinet: Ilie Licăr şi Ivan Voronec. Revăcăuţi: Ignat Roşea alui Vasile şi David Roşea alui Dumitru. Vrânceni: Ivan Lazarenco alui Dumitru şi Georgi Zahariciuc alui Mihai.