Glasul Bucovinei, noiembrie 1930 (Anul 13, nr. 3361-3384)

1930-11-05 / nr. 3364

Pag. 2 Un distins oaspe american Bucovina a avut de curând cinstea să pri­mească pe un distins economist american, pe dl Parker Henri Willis, profesor pentru studii ban­care la Universitatea Columbia din New-York, un văr al fostului președinte al Statelor­ Unite, domnul Coolidge. D-sa petrece de câteva săp­tămâni în România pentru a studia la faţa lo­cului criza economică şi financiară de la noi. Sâmbătă, 2 Noembrie, însoţit de dl Petrescu, ataşatul nostru comercial din Paris şi de soţia, d-na Olympia Willis, a ajuns la Cernăuţi, după ce vizitase şi admirase mănăstirile bucovinene. După ce a vizitat oraşul, Universitatea şi Reşe­dinţa mitropolitană, dl Willis a făcut o vizita mai lungă d-lui Ion I. Nistor, cu care s’a în­treţinut mai mult asupra diverselor probleme e­­conomice, naţionale şi politice de actualitate. Masa a luat o la dl Dionisie Anhauch într’un cerc foarte animat, unde s’au discutat mai multe probleme în legătură cu criza noastră financiară. Dl şi d-na Willis au rămas încântaţi pe urma celor văzute şi auzite în Bucovina, luând cu sine dela noi cele mai bune impresii. Duminică, 2 Noembrie, oaspeţii americani au făcut o ex­cursie la Hotin unde au fost primiţi de d-na şi dl notar Bocav. De la Hotin profesorul Willis, care vorbeşte perfect nemţeşte şi franţuzeşte au plecat la Iaşi şi de acolo la Chişinău. Grijă de prisos Social-comuniştii noştri se văd de­odată cuprinşi de grijă pentru fondul expoziţiei, la cari dânşii n’au­ contribuit cu nici o reţeae. Fondurile expoziţiei sunt plasate la bănci, burgheze ce-i drept, dar solvabile, astfel că grija d-lor dela „Vor­wärts" este cu totul de prisos. De altfel domnii social-comunişti, cari deţin pe un preţ derizoriu un imobil al Primăriei, din care scot milioane pe an, ar face mai bine să măture mai întâi înaintea prispei lor proprii decât să-şi facă grijă inutilă pentru un fond de care răspunde comitetul expoziţiei compus din cetăţenii cei mai de frunte al acestui oraş. S­U^1A Cursul devizelor 1« București București, 3 (Rador). — Paris 661 50, New-York 16835­, Londra 817 25, Zürich 3272­, Milano 88250 Viena 23­77— Praga 5-----, Belgia;2348—, Budapest; 2947, Varșovia 19—, Berlin 4014—, La Zürich 306 — La Paris 1515 I GLASUL BUCOVINEI adunare politică Membrii Partidului Naţional-Liberal din Cernăuţi, doamne şi domni, sunt invitaţi pentru Miercuri, 5 Noemb­­rie, orele 6 seara, la Clubul Li­beral, unde d-l Ion I. Nistor, va face o expunere asupra situaţiei politice, insistând îndeosebi asupra problemei culturale, în legătură cu desfiinţarea mai multor şcoale. -------------------• • • *------------------­ Cum se răsuceşte un profet de la „Cuvântul“ Intr’un articol cu titlul „O pretenţie libe­rală“, d. Davidescu a găsit un chiţibuş, — ex­presie a celui mai desăvârşit fariseim — pentru ca să poată afirma ca rezultatul alegerilor co­munale din judeţul Ilfov, nu sunt dovadă pen­tru popularitatea partidului libera!. .Popularita­tea liberală“ — scrie profetul Davidescu — nu David! — ar putea fi dovedită numai dacă s’ar face dovada că sătenii cari au votat cu consi­lierii liberal», au făcut lucrul acesta ca un act de adâncă convingere, în umna unei minuţioase cercetări şi înţelegeri a programului lor“. Deci liberalii nu pot să pretindă ca să se facă alegeri nouă. Şi iată de ce: „Parlamentul actual, într’un moment de supremă revenire la sine (mai Încape îndoială!) şi la obârşia lui de massă,­­care, se vede, pe atunci a supus pro­gramul naţional-ţârănist, unei minuţioase cer­cetări !) a găsit într’ânsul puterea necesara de a da ţârii un guvern, care fiind parlamentar, să nu fie şi de partid!“ N'avem deci de ce să ne mirăm, când ca­pul profeţilor dela .Cuvântul“ cere suprimarea a 75 de procente de licee, căci doară parla­mentul naţional-ţăranist cunoaşte acuma mo­mente de supremă revenire la sine. Vom avea în curând cea mai temeinica cultură! De aceea acelaş profet anunţă că acuma ţara se întoarce din ţâţână spre realităţile ei. Mare lucru mai este şi inspiraţia profetică! Dar cât despre buiguiala profetului mai mic că actualul guvern nu ar fi de partid, ca şi cele­lalte afirmaţii, le punem pe socoteala fumului profetic, de care se vede că a respirat prea mult, încât i-a produs şi sclinteala din pro­feţie. Str. 1.I. C. Brătianu 4. _ învăţământ temeinic pentru felurite instrumente, de 2 ori pe săptămână. Le­i 200 lunar. 9960 Mi­­e Boziei Mii No. 3364 m A apărut M . „Glass! Rimini pe anul 1931 A apărut cunoscutul şi apreciatul calendar „Glasul Bucovinei" pe 1931 conţinând un mare număr de clişee splendide cu M. S. Regele, Familia Regală, vederi din Bucovina şi din lumea largă şi aduc o serie de poezii, nuvele, articole de ştiinţă populari­zată, scrise de cei mai reputaţi scriitori ai Bu­covinei : I. Nistor, R. Cândea, D. Marmeliuc, V. Loichiţă, G. Rotică, Dr. Aurel Morariu, V. Grecu, Victor Morariu, Carolina V. M. Şesan, I. Puiul, ş. a. Calendarul „Glasul Bucovinei“ este un prieten iubit şi indispensabil al fiecărui cetitor. Apărând în condiţii tehnice strălucite, ca­lendarul acesta a fost apreciat în chip elogios de întreaga presă. Copertă in patru culori. Preţul unui exemplar este de 40 lei. ---------— -...- ■ a v ♦ a------------------­ Tovărăşie pe sfârşite Ardelenii vor să răstoarne guvernul Mironescu Criza în partidul naţional-ţăranist, care a început chiar a doua zi după fuziune, şi care a continuat, mai ales la guvern, cu izbucniri, când mai mari, când mai mici, a ajuns astăzi la punctul culminant. Puţine zile ne mai despart până la deschiderea Parlamentului demisiilor în alb şi se anunţă că cu această ocazie ruptura dintre naţionali şi ţărănişti nu mai poate fi evi­tată. Dăunăzi d. Vaida şi-a convocat la Cluj prietenii politici la o consfătuire la care d-sa a vorbit... despre ingratitudinea regăţenilor şi a anunţat pur şi simplu cu răsturnarea actualului guvern în care ţărăniştii au depăşit proporţia ce li se cuvenia. Ardelenii înţeleg să-şi afirme existenţa şi nu se vor lăsa nesocotiţi de către ţărăniştii din Vechiul Regat. Aceste declaraţii au adus ambele tabere la cuţite. Aşa­dar o ruptură este inevitabilă. Aceasta se va produce cu ocazia desch­derii Parlamen­tului, când ambele tabere se vor afla faţă în faţă şi când vom asista la spectacolul desfacerii fuziunii. Pentru unii acest spectacol va fi trist, iar pentru alţii comic, iar pentru ţara aceasta va fi o uşurare, văzându-se cum se prăbuşeşte definitiv Şandramaua naţional-ţărănistă. Concursuri pentru premiile Academiei Române Premii pentru lucrări puse la concurs cu subiecte date Continuare şi sfârşit Termenul depunerii la cancelaria Acade­miei, în 5 exemplare, a cărţilor propuse pentru premii, este până la 31 Decemvrie 1930. I. IPremiile secţiunii literare 1. Marele premiu C. Hamangiu, de 200.000 Lei, indivizibil, se va da în sesiunea generală din 1931, celei mai reușite traduceri în limba franceza a operei poetice a lui Mihai Eminescu, prezentate în manuscris. 2. Marele premiu C. Hamangiu, de 200.000 Lei, indivizibil, se va da în sesiunea generală din 1932, celei mai reuşite traduceri în limba engleză a operei poetice a lui Mihai Eminescu, prezentate în manuscris. 3. Marele premiu C. Hamangiu, de 200.000 Lei, indivizibil, se va da în sesiunea generală din 1933 celei mai reuşite traduceri în limba ger­mană a operei poetice a lui Mihai Eminescu, prezentate în manuscris. 7. Premiul Statului Eliade Rădulescu, de 50.000 Lei, se va da în sesiunea generală din 1931, celei mai bune lucrări prezentate în ma­nuscris despre: Dialectul aromân. Studiu lin­guistic. 5. Premiul Al. Tancoviceanu, de 1.000 Lei, se va da, în sesiunea generală din 1931 ce­lei mai bune lucrări prezentate în manuscris cu subiectul: îndrumări pentru culegerea folclorului românesc. 6. Premiul V. Adamachi, de 5.000 Lei, se va da în sesiunea generală din 1932, celei mai bune lucrări prezentate în manuscris cu su­biectul : Folclorul din regiunea Codrului din Ba­sarabia cu transcrierea fonetica a textelor. 7. Premiul general Constantin și Maria Burghele, de 4.000 Lei, se va da în sesiunea generală din 1932 celui mai bun manuscris de compunere literară, istorică sau didactică, având drept principal scop răspândirea şi cultivarea în sufletul poporului nostru a frumoaselor principii de morală creştină. 8. Premiul Statului Eliade Rădulescu, de 50.000 Lei, se va da în sesiunea generală din 1933 celei mai bune luc­uri prezentate în ma­nuscris despre: Activitatea literară a Junimei. 9. Premiul Alexandru Bodescu, de 2.000 Lei, se va da în sesiunea generală din 1934, celei mai bune lucrări prezentate în manuscris cu subiectul: Poeţii Bihorului. Iii. Premiile secţiunii istorice 10. Premiul Alexandru Ioan Cuza, de 20.000 Lei, se va da în sesiunea generala din 1931 sau în oricare sesiune următoare, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre : Is­toria Românilor dela Aurelian până la fondarea Principatelor. 11. Marele premiu Regek Ferdinand, de 10.000 Lei, se va da în sesiunea generală din 1931, pentru cea mai bună lucrare despre: Viaţa şi faptele lui Tudor Vladimirescu şi starea so­cială şi culturala din timpul său. 12. Premiul funcţionarii C. F. R. din Bucureşti, de 9.500 Lei, în efecte şi 2.613 Lei în numerar, se va da in sesiunea generală din 1931, celei mai bune lucrări despre: Drepturile funcţionarilor publici faţă de Stat. 13. Premiul Basarabiei în Memoria lui 1.

Next