Glasul Bucovinei, martie 1932 (Anul 15, nr. 3730-3755)

1932-03-01 / nr. 3730

Pag 2 OLAȘUL BUCOVINEI ţiunilor Înscrise la proect, şi cari impun debito­rilor obligaţiuni de plată ce au vor putea fi executate in situaţiunea financiară de azi; la acest stăteai, conveniuata rămâne iluzorie, şi nu este decit o proceduri pregătitoare a concorda­tului agricol, singurul mijloc de asanare al agri­cultorilor mijlocii şi mari, obligaţi prin efectele legii sa uzeze de o instituţie cu caracter fali­mentar. Se condiţionează convertirea datoriilor pentru toate categoriile de debitori, obligaţiunii, impusă acestora, de a se supune în exploatarea pro­prietăţilor lor, ordinelor agenţilor ministerului de agr­cultură, robindu-se astfel Întreaga massă a debitorilor cu datorii convertite, unul regim bi­rocratic şi — fatal — abuziv şi vexator, pe care de pe acum 11 refuză bunul simţ al agricultori­lor noştri. Apoi, prin lipsa soluţiilor de finanţare, se amână soluţiile cari trebue să pună capăt pro­vizoratului ce apasă azi asupra întregului aşe­zământ de credit al ţării, Împiedecat să-şi în­deplinească funcţiunea normală în viaţa Statului, iar prin lipsa soluţiilor menite să acopere pier­derile Încercate de băncile populare şi de insti­tuţiile de credit popular, se zdruncină temeliile creditului ţărănesc, edificat cu atâta trudă şi cu atâtea jertfe, şi, în acelaş timp, se loveşte spi­ritul de economie al claselor noastre rurale. De asemenea, proestul nu prevede nici o măsură de viitor pentru a inaugura o politică hotărâtă pentru reducerea dobânzilor In general şi, In special, pentru reducerea scontului Băncii Naţionale, fără de realizarea unei asemenea po­litici de adaptare la rentabilitatea din ce în ce mai scăzută a capitalului şi a muncii, se va crea din nou o situaţiune, care va apăsa asupra Intregei noastre vieţi economice, şi, deci, şi a­­supra clasei agricultorilor. Aşa fiind, partidul naţional-liberal crede că-şi îndeplineşte datoria, denunţând legiferarea greşita şi incomplectă a conversiunii datoriilor agricole, degajându-se de toate urmările ei şi lăsând guvernul să poarte singur toată răs­punderea. Principiul conversiune! trebue salvat Odată această datorie Îndeplinita, partidul naţional-liberal nu se poate dezinteresa Insă de soarta finală a acestei reforme. O lege a con­versiunii datoriilor agricole este aşteptata azi de Întreaga ţari, cu o nerăbdare de ce In ce mai puţin stăpânită. In această aşteptare, s’au imobilizat toate resorturile vieţii financiare şi economice. Nesi­guranţa raporturilor dintre creditorii şi debitorii agricoli creşte, In măsura In care se întârziază soluţionarea legală a acestor raporturi; toate iniţiativele creditului privat sunt paralizate şi stagnarea generală a transacţiilor şi lipsa posi­bilităţilor de credit, accentuând devalorizarea produselor agricole, agravează şi mai mult si­­t­uaţiunea agricultorilor, a căror soartă trebue să o uşureze. In atmosfera aceasta de nelinişte şi de ge­nerala neîncredere, care stăpâneşte azi toate cla­sele, a început apoi să reinfloreascâ cămătăria, cu toate consecinţele ei funeste , iar tezauri­zarea şi evaziunea capitalului sporesc proporţiile marasmului financiar intern, sfârşind prin a pune în primejdie siguranţa creditului statului. In faţa acestor realităţi, partidul naţional - liberal crede, că amânarea sau respingerea pro­­ectului de lege al conversiunii datoriilor agri­cole ar agrava încă şi mai mult situaţia Îngri­jorătoare a ţării, cerând o nouă stare de tulburare şi de agitare, cu urmări ce nu se pot prevedea. De aceea, partidul naţional-liberal nu poate contribui, prin atitudinea şi prin hotărârile sale, la menţinerea şi la agravarea haosului de azi, care ar putea să compromită definitiv, odată cu principiul Însuşi al conversiunii, şi liniştea şi desvoltarea normală a Statuia). El are conştiinţa că şi-a făcut întreaga datorie pentru a amenda şi a ameliora proectul guvernului, şi a da clasei agricultorilor o lege, care să o descătuşeze azi ţi care să nu- i compromită inter ele mâne; ?, d A s’Mutee sale n’au putut fl rodnice, şi dacă d.m .i*r!le sale n’au feat luate In considerare, partidul na­­ţional-liberal nu poate. Insă, primejdiul prin votul său soarta însăşi a coaversiunii datoriilor agri­cole, care stă la hava programului şi a tuturor angajamentelor sale. O lege a aonvisliiei datoriilor agricole trebue dată agricultorilor. Guvernul a făurit o lege incompiectă şi de­fectuoasa. Va fi sarcina guvernului de mâine să o complecteze şi că restabilească, în acelaş timp, creditul ţării: azi, fisă, parlamentul nu poate să se opusă aşteptărilor şi nădejdilor ei. De aceea — şi la lumina acestor lămuriri — partidul naţional Bilbera­ declară că votează legea pentru conversiunea datoriilor agric­ole. ---------------------------------------­ Războiul chino-japonez Ambasadorul Japoniei la Washington a comunicat scen­­ari­st Stat Stimson că gu­vernul său este dispus să accepte propunerea marelor puteri de a înceta ostilităţile, In mo­mentul când trupele chineze se vor retrage dein Shanghai. In cercurile diplomatice se crede că Japonia va primi propunerile marilor puteri, dacă va înregistra unele succese pe frontul de la Shanghai. Japonia vrea mai întâi să aibi posibilitatea să înceteze operaţiunile militare, fără ca prestigiul său militar să fie dimi­nuat. Trupele chineze au reuşit Sâmbătă în mai multe rânduri să respingă inamicul, dar situaţia lor continuă a fi ameninţătoare. Se afirmă că armata chineză a pierdut până acum 2 până la 3 mii de oameni, mor fi şi răniţi. Cele mai multe pierderi le-au avut trupele mareşalului Clang-Kai-Sek, şi se vorbeşte despre o retra­gere a trupelor sale de pe front. .......... ..........o • • •--------------------— Viscol năprasnic in Rimini De trei zile bastite un puternic viscol In toată Bucovina. Masse enorme de zăpadă, ce cad neîncetat de 58 ore, blochează toate căile de circulaţie la oraşe şi la ţară. E cea mai lungă iarnă pomenită de 75 ani In Bucovina. In Cernăuţi viscolul a început de Vineri la amiazi. In cursul nopţii gerul s’a înteţit iar vân­tul suflă din ce în ce mai puternic. Viscolul a provocat mari ravagii mai cu seamă pe la perife­riile oraşului. In suburba Cioeuchea, în timpul nopţii, vântul a descoperit câteva case locuite de fa­milii nevoiaşe. Din cauza viscolului, dimineaţa unele case de la periferia oraşului erau blocate iar locuitorii puşi în imposibilitate de a părăsi locuinţele. Cu greu, lucrătorii primăriei au reuşit în cursul zilei să deblocheze în parte caste acestora. La periferie, zăpada atinge înălţimea de km metru. De asemenea şi în centrul oraşului, ză­pada s-a aşternut în cantităţi enorme din care cauză circulaţia e aproape imposibilă. Liniile tramvaielor sunt acoperite de zăpadă, aşa încât vagoanele sunt aproape în imposibilitate şi cir­cule. Firele telefonice sunt la peste 30 de posturi deranjate, asemenea şi telegraful a suferit mult. In provincie ravagiile viscolului sunt şi mai mari, zăpada ajungând pe alocuri 2 metri înăl­ţime. Unele case sunt chiar complect acoperite. In suburbia Horecea au apărut haite de lupi, cari au pătruns chiar în casa locuitorului Vasile Lencu. Mintii jun IVH" ZILNIC ORA 8 SEARA CONCERT dat de o orchestră renumita de jazz şi de muzică naţională. BDCitirii mini. Oitiri specifli. lire Hpiter Preţuri moderate non Serviciu curant Na 313. Din Rădăuţi Afacerea cu timbrala.—IO rectifi­care. — Un Cun­st sadaa sau pescuitor în apă tulbure. In urma unui denunţ înaintat la parchetul tribunalului Rădăuţi s’a descoperit o mică or­ganizaţie care se îndeletnicea cu desiipirea tim­brelor depe actele oficiale pe cari apoi le vin­dea Insuşindu-şi sumele. In urma declaraţiilor celor depuşi la Închisoarea parchetului se bă­­nueşte ca aceste timbre să fi fost cumpărate tot de un mic „tehnician” care este totodată şi membru In comisia interimară de sub preşedin­ţia marelui „tehnician şi specialist” Ioan Co­ciorvei. După instrucţie vom da amănunte a­­supra acestei afaceri. O precizare In ziarul „Calendarul* din 23 Febr., a a­­părut o notiţă asupra demisiei d­lui preşedinte al comisiei interimare Ioan Cociorvei. In această informaţie se spune că „marele edil şi specia­list­ tehnician Cociorvei a înaintat această de­misie din cauza, că este persecutat de minori­­tarii acestui oraş, nu este cruţat nici de ceilalţi cetăţeni şi mai ales că prefectul judeţului i-ar face prea multă mizerie şi neputând să mai su­porte acoite şicare a înaintat demisia­. Da!! este adevărat că a demisionat, dar nu din aceste motive, ci din motivul că a în­cercat să-şi pună In aplicare „tehnica” sa In ce priveşte frumuseţile femenine de la spitalul care-i­­conduce. In ce priveşte persecuţia din partea d-lui prefect, noi 11 rugam, să nu l protejeze pe d-l Cociorvei şi să ordone de urgenţa o cerce­tare severă In ce priveşte denunţurile Înaintate prefecturii până In prezent, trăgându-l pe acest „tehnician* la răspundere pentru abuzurile şi crimele ce se petrec sub directoratul d-lui Co­ciorvei la spitalul din Rădăuţi. Cazlăt sad««, sau pescuitul In apă tulbure Cu ocazia recentelor alegeri eparhiale la judeţul nostru, un avocat a fost candidatul cu­­ziştilor In circumscripţia Tereblecea. Prin Ră­dăuţi şi prin satele de prin prejur oamenii 11 cunosc şi-1 zic Gavril Teleaga-Rapid. Prin Tereblecea oamenii nu-1 cunosc şi de aceea tocmai acolo s’a dus. Până să prindă oame­nii de veste despre făptura lui adevărată şi des­pre adevărul vorbelor, mulţi l’au votat. Ca să se ştie ce fel de om vrea să ajungi la gospodăria fondului şi mai cu seama alegătorii din circum­scripta Tereblecea pe cine l’au votat, II pre­­zlatim: Gavril Teleaga-Rapid, avocat, fost ave­­rescan, pe unde a fost, apărut în Radiaţi ca naţionalist şi boteiat naţional-ţărăan­t după ve­nirea acestora la putere. Când s’au făcut alege­rile naţ.-ţărâniate, Teleaga-Rapid promitea oame­nilor In numele partidului luna şi soarele, nu mai vorbim de stele, căci pe acestea, fiind mai mici, fără doar şi poate să avea să le aducă. Şi la acele alegeri erau cuzişti candidaţi, dar atunci batjocurea într’ânşii mai rău decât în toţi şi pentru Teleaga-Rapid atunci cuziştii nu erau alta decât bolşevici şi anarhişti. Ca răsplată a muncii sale partidul naţ.-ţăr, l’a numit director al Cassel de Depunere din Rădâuţi. Cum s’a purtat acolo s’a mai scris prin ziarul nostru şi poate n’au uitat de atunci toţi cetitorii activitatea depusă acolo sub epi­­tropia confratelui său Mordk­o Leib Harschleifer. Cine a executat atunci sute de ţărani pen­tru datorii, cine a exclus ţărănimea din judeţ dela creditele acestei instituţiuni, cine a tras zace piei de pe ţărani prin camătă şi cheltueli de ju­decată ? Nimeni altul decât Teleaga — Rapid cu confratele său Herschleifer. Până atunci vorba între noi surtuc cu coate goale mai aşa şi pan­taloni cu unele răsuflâtori potrivite pe timp de căldură. Biroul şi dormitorul, erau tajghelele cârciumelor oprind de multe ori navala pâiniilor cu ajutorul unui parasol oblicat de lux pe lângă hainele primenite. La oţelirea aceasta a contribuit mult şi nişte „sabeschidiş” de la tovarăşul Mordko Hersch

Next