Glasul Bucovinei, ianuarie 1933 (Anul 16, nr. 3961-3980)

1933-01-18 / nr. 3971

Fag. 2 Istrava banului public la primăria din Rădăuţi . Pentru a arăta tendinţa ce o are actuala conducere naţional-ţărănistă a primăriei din Ră­dăuţi în epuizarea cu orice preţ a veniturilor ei, cu scopul numai ca opoziţia să nu facă prea mari greutăţi la votarea diferitelor gestiuni, ţi­nem să să ne ocupăm şi de numirea ce s’a făcut în ultimul timp. De unde până acuma toată lumea se plângea de numărul mare de funcţionari retribuiţi din bugetul primăriei, astăzi s’a numit un nou cassier în persoana unui oa­recare Mechel, ne surprinde această atitudine în flagrantă contrazicere cu promisiunile făcute de actuala comisie interimară. Spiritul de economie în gestiunea banilor publici enunţat cu atâta ifos de corifeii guver­nului naţ.-ţărănist, pare că nu a găsit răsunet la Rădăuţi. Acum când toate bugetele au de suferit de pe urma crizei economice, ne sur­prinde faptul, că tocmai primăria Rădăuţi care are nevoie de capital pentru începerea de lu­cră­­ edilitare de neapărată nevoie, îşi permite luxul de a angaja noui funcţionari. Să se uite fiecare la catedrala din faţa primăriei care stă­ de ani de zile neterminată spre ruşinea credin­cioşilor ortodoxi, cari­­sunt nevoiţi să asculte serviciul religios în biserica lui Bogdan-Vodă unde nu încap decât cel mult 80 de persoane; să observe fiecare tratamen­­t la care sunt su­puşi depunătorii români ai casei de economie a oraşului şi să ne răspundă în mod cu totul imparţial dacă această ultimă numire nu con­­stitue o sfidare. După ce veniturile primăriei au fost aren­date unui oarecare Herschleifer, acum s’a du­blat şi postul de cassier. Istrava banilor pri­măriei, încăpută pe mâini naţional-ţărăniste, n’are margini. Corifeii naţional-ţărănişti de la primărie ar trebui să mai reflecteze puţin a­­supra acestui scandalos abuz, căci şi răbdarea cetăţenilor exploataţi şi înşelaţi are margini. ------------•------------­ Vizita HI. S. Regelui Alexandru al Jugoslaviei M. S. Regele Alexandru al Jugoslavia în* solii de M. S. Regina Marioara va sosi Mier­­curi 18 i. c. pentru o vizită în România. Tre­nul regal Iugoslav va pleca direct la Sinaia unde M. S. Regele Alexandru va fi oaspete M. S. Regelui Carol. Reclamă la Radio Bucureşti este un mijloc de propagandă eftin şi eficace pentru cel ce are nevoie de reclame. Anunţă­rile la orice oră cerută. Singurul birou de primire in Cernăuţi „Standard Reclame“ strada Iancu Flondor 2. Telefon 677. 11837 GLASUL BUCOVINEI No. 3971 Prof. Ben Aroliy Bey Grapholog si Chiromant consultă de la ora 9-12 și 3—9 str. Ștefan cel Mare 17 ISM. Mil PIMM fiu­! Duminică a fost arestat şi depus la Vă­­cuşeşti profesorul Forţu, preşedintele „Blocului cetăţenesc pentru mântuirea ţării“. D-l Forţu a fost arestat pentru un articol scris de d-sa In ziarul blocului .Drumul nou“. In acest articol d-sa a atacat vehement regimul corupt de astăzi, preconizând măsuri pentru salvarea ţării de hoţi. In acest articol a fost atacată şi Coroana. De­­aceea guvernul s’a văzut silit, din interese superioare de stat, să-l aresteze pe profesorul Forţu. "­­ La interogatoriul luat Luni d-lui Forţu, d-sa a spus că-şi ia întreaga răspundere pentru ce­e scrise. Autorităţile au luat măsuri pentru disol­­varea blocului. Ministerul instrucţiunii l-a sus­pendat din serviciu. Luni după amiazi a avut loc desbaterea asupra confirmării mandatului de arestare. După o deliberare de două ore mandatul de arestare a fost confirmat. In consecință profesorul Forţu a fost depus din nou la Văcăreşti. Predan­rea ulu­i a aiti sii In cursul proclamării solemne a „Anului I extraordinar“, proclamare care a avut loc în­­ bazilica Sf. Petru din Roma, Papa a dat auto­rizaţia de publicare a bulei care deschide „Anul sfânt*. Bula care începe cu cuvintele „quod nuper* spune între altele, că Papa vrea ca oamenii să şi înalţe sufletele din tristele­­ condiţiuni ale vremurilor prezente, spre nădej­­­dea la care Isus Christos ne-a chemat prin sacrificiul Său, asigurându-ne beneficii imense. I Documentul aminteşte apoi seria acestor be-­­neficii: „Harul dumnezeesc din care îşi trage originea adevărata civilizaţie de care ne bu­curăm şi cu care ne lăudăm“. Bula preconi­zează mai departe ca „Anul sfânt“ să aducă bisericii pacea şi libertatea care i se datoresc, iar popoarelor de pretutindeni concordie şi adevărată prosperitate*. Documentul învită apoi pe episcopi să ceară credincioşilor să-şi purifice sufletele prin Sfânta Taină şi prin penitenţă. De­oarece în cursul acestui an jubiliar indulgenţa plenară nu va putea fi obţinută decât la Roma, Papa doreşte ca credincioşii să vie cât mai nume­roşi, într-un pios pelerinaj în acel oraş: „Ora­şul acesta care este ca un centru a Crezului catolic, domiciliul şi sediul vicarului lui Isus Christos*. Cu prilejul citirii bulei, clopotele Sfântului Petru precum şi ale tuturor biseri­cilor şi Roma au fost trase timp de un sfert de oră. Pretextul amânării deschiderii Parlamentului In consiliul de miniştri de Luni d-l Vaida a declarat că va urma în întregime politica gu­vernului Maniu. De alt­el, era şi de aşteptat această declaraţie. Cu două luni în urmă d-l Maniu, luând locul d-lui Vaida, spusese că e continuatorul politicei d-lui Vaida... Şi aşa mai departe. Dar în acelaşi consiliu de miniştri s-a hotărît ca vacanţa parlamentară, care trebuia să se sfârşească la 19 ianuarie, să fie prelungită până la 25 ianuarie, pentru ca în acest inter­val să se poată elabora proectele de legi cari vor fi supuse desbaterilor parlamentare. Pretextul nu stă în picioare. In adevăr, dacă e vorba de continuarea aceleiași politici, de altfel chiar de aceleași persoane — minus d-nii Maniu şi Mihalache — atunci nu mai era ne­voie de o amânare a Parlamentului care să permită guvernului să vie cu proecte ce tre­buiau să fie gata. Adevărul este altul. Guver­nul Vaida doreşte să amâne cât mai mult mo­mentul redeschiderii Parlamentului pentru ca să amâne şi explicaţiunile pe cari presimte că îi va fi foarte greu să le dea, asupra situaţiei lui, şi asupra împrejurărilor penibile în cari „s’a rezolvat“ criza, așa cum s’a rezolvat.... ­trei min­imi Luni dimineaţă a avut loc în locuinţa d-lui Vaida o conferinţă la care au participat miniştrii Madgearu, Lugojeanu şi Tilea. Mini­strul de industrie a făcut un raport asupra tratativelor cu Geneva. D-l Lugojeanu a fost apoi delegat să plece Marţi la Geneva pentru continuarea tratativelor. El va fi însoţit de deputatul Bianu. In consiliul de miniştri de Luni seară i s’au dat instrucţiunile necesare pentru tratativele în vederea încheierii acordu­lui cu Liga Naţiunilor. După rezultatele obţinute până acuma de d. Lugojeanu, care în ultimele trei luni a fost mai mult în străinătate decât în ţară, se poate chiar de pe acum conclude ce rezultate va ob­ţine de astă dată d. Lugojeanu. Desigur ţara nu a profita mult de pe urma acestei noui că­lătorii. Doar din nou câteva milioane cheltueli pentru acest plimbăreţ al regimului de astăzi. friji imimiii Mt«a­ v ■ își«* Cronica literară „Mihai Eminescu" Lămuriri pentru viaţa şi opera lui Eminescu redactate cu concursul lui Gh. Bogdan*Duică de Leca Morariu,­­Cernăuţi, Anul III 1932, Fascicola 9, Redacţia şi Administraţia , Cer­­­năuţi, str. Arh. E. Popovici nr. 4 Departe de sensaţionalele vagabondări şi explorări cu perspective comerciale, cunoscu­tul cercetător literar Leca Morariu cu covâr­şitorul concurs al maestrului Gh. Bogdan-Duică a întemeiat, în stil cu totul neobişnuit la noi, acest buletin pentru studiul fenomenului literar care este Mihai Eminescu. Inaugurarea acestor temeinice cercetări a fost provocată şi de cri­tica pripei în care unii »biografi­ şi „esteti­­ceni“ n’au zăbovit de-a încheia sinteze asupra marelui poet aşa cum li s’a năzărit lor. Pre­zenta publicaţie însă şi-a luat sarcina de-a a­­duna şi de-a coordona materialul dând perso­nalităţii şi operii eminesciene autentica ei na­tură identică cu sine însăşi. Agerul spirit al celor doi redactori ai buletinului se aprofun­dează şi câte­odată pare că se pierde în mi­nuţiozitatea analizei. Dar după migăloase şi subtile minări, apare fructuos în inducţii de inedite precizii literare. Şi, mereu astfel, sinteza e consecinţa unei pătrunzătoare şi luminoase analize atomice. Articolul „Eminescu la... Techirghiol“ sem­nat de Leca Morariu ne clarifică abundent a­­supra metodei de investigaţie a buletinului: „Viaţa lui Mihai Eminescu" scrisă de Gh. Că­linescu, om dotat cu mult tact comercial în desfacerea cărţilor şi care va avansa prin a fi angajat de Editura lg. Herz, când nu e o des­­poiare din cercetătorii temeinici, e o patentă falsificare. S­pe deosebire de majoritatea pre­sei, buletinul „Mihai Eminescu, încă în fasci­cola precedentă şi-a luat atitudine rezervată faţă de creatura Câinescului. In articolul „Eminescu la... Techirghiol“, Leca Morariu, producând nu una , ci trei patru dovezi documentare pentru fiecare fals călinescian luat în discuţie, juxtapune auten­tica personalitate a lui Eminescu alături de cea născocită de Călinescu. E o admirabilă reabilitare a marelui poet pe care Călinescu ni-l biografiase cinic. Articolul acesta cu aspect polemic scris într’un stil viu, comprehensiv și silogistic — ceea ce-i asigură o lectură repe­tată şi remuneratoare —, e totodată o valo­roasă contribuţie la metodologia literară. „Burăh şi Eminescu“ — e semnat de Gh. Bogdan-Duică. Acest Burăh, jidan românizat ajuns deputat, intentase asasinate morale contra lui T. Maiorescu, I. Slavici, M. Eminescu. Po­etul l-a satirizat în câţiva hexametri rămaşi inediţi până la actuala publicare, iar în Timpul i-a schiţat biografia. C. Manolache îl aduce iarăş în faţa justiţiei literare pe Gh. Călinescu care în „România literară“ încercase să-şi apere unele vini comise prin schilodirea per­sonalităţii eminesciene, Gh. Bogdan-Duică face o „Notiţă despre Fany Tardini" şi dă lista pieselor jucate de artistă la Braşov, cari piese ar putea întregi programul teatral desfăşurat la Cernăuţi şi necunoscut în întregime din cele relatate de Sbiera. D. Murăraşu publică un studiu inedit al lui Eminescu „Cultură şi ştiinţă* menit sâ contribuie „la lămurirea bio­grafiei intelectuale a poetului". V. Morariu îşi continuă studiul asupra

Next