Glasul Bucovinei, aprilie 1933 (Anul 16, nr. 4030-4050)

1933-04-01 / nr. 4030

*¡*?›■ 2 Hudl­ittlli IHMM Itlu­l linearei mie­ii Hut Duminică, 26 Martie a. c., partidul naţio­­nal-liberal a ţinut la Bucureşti a patra adunare profesională, la care a luat parte un număr foarte mare şi ales de profesori universitari, profesori secundari, preoţi, învăţători ş. a. din tot cuprinsul ţării. In cea de a 4-a adunare profesională a sa, Partidul Naţional Liberal a luat în desba­­tere chestiunea şcoalei şi a bisericii, stăruind în deosebi asupra situaţiei critice şi îngrijoră­toare în care au ajuns astăzi aceste două aşe­zăminte de căpetenie ale Statului. Intr’adevăr de 4 ani şi jumătate de când naţional-ţărăniştii sunt la putere învăţământul de toate felurile din ţară se găseşte într’o stare de plâns. Gu­vernele naţional-ţărăniste au închis mii de şcoli şi au desfiinţat obligativitatea învăţămân­tului. Ca o urmare a acestei politici şcolare a partidului naţional-ţărănist vedem că mai bine de jumătate din fiii de săteni rămân în fiecare an fără ştiinţă de carte. De unde pe timpul guvernării partidului naţional-liberal numărul celor neştiutori de carte scăzuse foarte simţitor, sub guvernările naţional-ţărăniste acest număr al oamenilor fără de carte a crescut îngrijorător. Aşa ne putem explica de ce peste un milion de copii îngroaşă în fiecare an numărul analfabeţilor, adică a neştiutorilor de carte. Deasemenea s-a stăruit asupra politicei nenorocite pe care guvernul naţional-ţărănist o întrebuinţează şi faţă de biserică, arătându-se că acest guvern aplică lovituri de târnăcop nu numai şcoalei ci şi bisericii. Intr’o cuvântare luminoasă d-1 I. G. Duca, şeful partidului naţional liberal a arătat însem­nătatea pentru Stat a şcoalei şi bisericii, pe care partidul naţional-liberal a căutat totdeauna să le ridice cât mai sus ca să răspândească cât mai multă lumină. Deasemenea au mai vorbit d-l Dr. Anghelescu, care a dat lămuriri foarte amănunţite despre munca pe care par­tidul naţional-liberal a desfăşurat-o pentru şcoală, iar d-l Al. Lapedatu a pus în lumină politica partidului naţional-liberal faţă de bise­rică. După ce au luat cuvântul şi alţi vorbitori s’au votat două moţiuni în care s’au arătat soluţiile pentru ridicarea şcoalei şi bisericii din starea de plâns în care au fost aduse de gu­vernările nenorocite ale partidului național­­țărănist. Mari neînţelegeri în sânul guvernului Chestiunea înţelegerii de la Geneva, care a dat prilej la atâtea neînţelegeri şi sfezi în sânul guvernului naţional-ţărănist, l-a adus pe acest guvern se pare că iarăşi într-o încurcă­tură grea. Membrii guvernului Vaida au dis­cutat joi chestiunea învoelii de la Geneva, năs­­cându-se şi cu această ocazie mari neînţele­geri între membrii din guvern. Lucrurile au a­­juns aşa de departe încât ziarele din Bucu­reşti au adus ştirea că d-nii miniştri Madgearu şi Lugojeanu şi-ar fi dat demisia din guvern. Deocamdată nu se ştie hotărât dacă faptul a­­cesta s’a întâmplat. Dar se știe hotărât că în sânul guvernului a isbucnit iarăși dihonia. Str. 11 Noemvrie Nr. 2 Şcoala de ţesut p­tru a învăţa f*n*tc|||*i flPat­lito ţesutul covoarelor persiane WUI OUI I gi­talul IC — Se repară covoare persiane veritabile — Modele, lână şi tot felul de accesorii pentru ţesut se vând foarte ieftin ! isi83 CITIȚI „GLASUL BUCOVINEI- GLASUL BUCOVINEI Mia Irim­­i­pali îndată după marele măcel şcolile secun­dare au fost asaltate de odraslele de ţărani în modestul strai naţional, aducând cu ei dorul de munca ce-l are ţăranul în dimineaţa de primăvară şi vigoarea intelectuală proaspătă şi promiţătoarea ca şi aerul sănătos de ţarină. Generaţia care avea să cânte mai târziu »de ce m’aţi dus de lângă voi“ — venia ca un avânt înviorător şi ca o tabără de pioni ai cul­­turei cari erau ramura satelor noastre şi cari aveau să fie recruţii clasei conducătoare şi culturale de mâine a României Mari. Atunci şi câţiva ani în urmă a recrutat şcoala cele mai viguroase talente tinere a satelor. îndată după războiu educatori în adevăratul înţeles al cuvântului erau puţini. Străini de neamul nostru şi neterminaţi în studii din cauza răz­­boiului ei veniau să fie educatorii stâlpilor neamului de mâine. începutul acestei mari opere prin recruta-­ rea elementelor tinere capabile din pătura ţă-­­rănească l-a făcut partidul liberal care a dat atât de larg sprijin păturii ţărăneşti în şcoală. Pătura ţărăneasca săracă n’ar fi fost în stare să-şi întreţie copiii la şcoală dacă conducătorii­ nu şi-ar fi dat seama de importanţa acestei­­ măreţe opere, începutul era frumos şi plin de avânt. Mai târziu alte guverne ce s’au perindat spre nenorocul acestei ţări au tăiat acest avânt prin reducerea treptată a ajutoarelor. O parte cei cu aripile tăiate de cuţitul sărăciei s’au întors la brazdă de timpuriu pent­u a fi: „nici câine nici ogor“, alţii ca să termine şi-au vân­dut pogonul de pământ ce li­ se cuvenea şi pentru ce ? Când această generaţie a terminat cei ce ocupaseră posturile în mod provizoriu reclamau acum dreptul prin ani de vechime în serviciu. Sinecuriştii îi luaseră înainte. Astăzi toată lumea se plânge de prea mulţi­­ centraţi. Da sunt mulţi în raport cu locurile vacante dar puţini în raport cu locurile pentru care au fost crescuţi şi foarte puţini în raport cu nu­mărul analfabeţilor dacă am face acest raport paralel cu poporul francez de pildă. Care a fost soarta distrugătoare de ideal şi rezultatul final? Vagabondajul între două lumi. Lumea care te-a dat şcolii te primeşte dar pentru a fi distrusul ei. Bucata cuvenită de pământ a fost de mult vândută. lată tragedia de care vorbiam mai sus. Astăzi în şcolile secundare numărul miilor de ţăran­i a scăzut foarte mult. Cine ocupă posturile la stat? Toţi, numai ţăranul român nu. Generaţia de azi se va pierde şi de unde se vor mai alege oameni de cultură? Dintre străinii cari rod azi băncile şcolilor secundare ca mâine să fie duşmanii cei mai înveştinaţi ai statului ? E o stare de lucruri pe care guver­nanţii n’o înţeleg dar care se va răzbuna, dai nu asupra lor cum am vrea, ci asupra noastră tot a păturii ţărăneşti pe care-o vor conduce străini de nevoile şi aspiraţiile ei. Când se dă un examen de primire la un liceu ca „Aron Pumnul“ nu vezi decât doi­­trei copii sfioşi în haina naţională înghesuiţi de obrăznicia străinilor care calcă totul în picioare pentru a fi primii. Avem prea mulţi studenţi şi licenţiaţi români cari nu pot fi plasaţi pentru că în cutare orăşel de provincie ca Siretul de ex. unii profesori nu ştiu limba lui Neculce şi judecătorul de ex. nu ştie o boabă românească şi. .. noi avem prea mulţi licen­ţiaţi. Avem prea mulţi licenţiaţi pe când la gară în Cernăuţi limba românească e socotită în rândul limbilor moarte. Partidul naţional-liberal poartă meritul a­­cestei idei mari de a şcoli pătura ţărănească şi tot lui îi va veni sarcina să rezolve până la capăt această problemă naţională. Nicu Ţărinaşu „Camenber" Strada Regina Maria Nr. 4 Vinuri Garoflid şi Domeniile Coroanei „BERE A ZUGA“ Restaurant şi Delicatese 15209 De la Cercul de Studii P. N. L. Duminică, 2 Aprilie, orele 11 dimineaţa, la Clubul Liberal se va continua seria de conferinţe publice ale Cercului de Studii. D-l prof. univ. Dr. Al. Ieşan va vorbi despre: „Consideraţiuni actuale despre: partid politic, doctrină şi pro­gram“. Sunt invitaţi să ia parte la a­­ceastă conferinţă Doamnele şi D-nii membri ai partidului precum şi toţi prietenii şi binevoitor­ii noştri. ---------••--------­ Toată dreptatea o are Sa nu creadă lumea că plângăreţul dela Rădăuţi n'are şi el isprăvile sale cari să-l îndreptăţească să comită zilnic atâtea fărădelegi şi abuzuri. Să nu creadă cineva că nu este în drept să-i trimită pe cei ce-au sângerat în tranşee să-şi caute dreptatea acolo, să nedrep­­tăţiascâ întreaga învăţătorime de la Rădăuţi, să-şi facă de cap peste tot după cum îi vine la socoteală. Mai înainte de toate, plângăreţul acesta fără cuget n’a fost nici o zi mobilizat, ca să înţeleagă ce înseamnă grozăviile războiului. Atunci când sângele curgea în valuri, el făcea pe învârtitul prin Rădăuţi vânzând hlebă, pes­­meţi şi mahorcă rusească După Unire s’a în­cununat însă şi cu mai neperitoare cunună de lauri. Fiind­ preşedinte al comisiei de expro-­­ priere într’o comună pe timpul reformei agrare, unde pe atunci îşi bătea joc de şcoală, s’a făcut vestit prin isprăvile de borfaş, înfăptuite pe spinarea ţăranilor. Se povestesc lucruri ca din roman despre această preşedinţie, când întreg satul se întrecea a-i câştiga prin găini, feţe şi gâşte favoarea de-a fi trecut în tabloul de împroprietărire şi când împreună cu cinstita­­ sale nevastă opera ca’n codrul Vlăsiei. Şi-a umplut ograda şi că­mara cu mulţimea plocoanelor stoarse dela mulţime, a acaparat pentru sine peste 3 hectare de pământ, când invalizii n’au primit nici câte 10 la un loc un lot asemenea, ba ca culme a­­ vroit chiar să-i taie capul pe lemnar cu toporul ,la un biet nevoiaş care, neprimind nici o pră­jină, a îndrăznit să-i ceară înapoi gânsacul cu care îi cinstise nevasta. Hoţul de păgubaş a mâncat trânteala, căci aşa glăsueşte democraţia. Dar vestita afacere cu barabulele ? ! Dar oile perite de gălbează de la spitalul din Rădăuţi ?! Nu sânt toate tot atâtea titluri de nobleţe ? Ş’apoi să nu se simtă în drept plângăre­ul să întoarcă pe dos tot judeţul, să nu pretindă toate onorurile, şi să nu­­ trimeată să-şi caute în tranşee dreptatea pe proştii cari şi-au vărsat sângele ca să mă­rească ţara ? Hai!nnn?l­ft,Treieratoare (GoPel) mori§că fir InlMdlP Preţuri convenabile. A se a­­yv fUlIUUlU a­dresa Doamnei Grosariu, Vi­­covul de Sus, sau la dl Aurel Grosariu, Cer­năuţi, str. Mircea Vodă 10. 1517? No. 4030 TRADOR“ Serviciu de presă şi de publicitate oficială. Sucursala şi reprezentanţa în Cernăuţi: „Stan­dard Reklame“ str. I. Flondor 2. Telefon 677. Corespondenţa se va trimite numai la a­­­dresa susamintită, unde se vor da orice fel de informaţiuni. 61510

Next