Glasul Bucovinei, iunie 1934 (Anul 17, nr. 4322-4343)

1934-06-10 / nr. 4329

Consiliul de miniştri la Cernăuţi Duminică 10 iunie a. c. cetăţenii din Bu­covina vor primi în mijlocul lor, vizita domnilor Miniştri în frunte cu preşedintele consiliului de miniştri d. Gheorghe Tătă­­rescu. Opera de „restaurare istorică" cum aşa de semnificativ numea d. prim-minis­­tru Gh. Tătărescu vizitele ministeriale prin provinciile alipite, se va îndeplini şi în Bu­covina, rezolvăndu-se la faţa locului pro­bleme de interes regional, ce nu mai pu­teau fi prelungite. Miniştri de resort, vor privi din toate punctele de vedere, aspectul cultural şi e­­conomic al acestei provincii, se va da o deo­sebită importanţă problemei apărării muncii naţionale şi protejării elementului româ­nesc în toate ramurile de activitate. Se vor căuta soluţiuni în vederea asanării Fondului religionar şi se vor cerceta la faţa locului posibilităţile de însănătoşire e­conomică a ţărănimii din Bucovina. Şo­­­■MumMmemBBMDmui majul intelectual din această provincie va forma una din chestiunile ce va interesa în mod deosebit pe miniştri de resort. Aprovizionarea cu porumb a populaţiei lip­site din regiunea muntoasă, va fi calculată în aşa fel, ca să corespundă tuturor ne­ce­sităţilor din toate satele Bucovinei. Iată de ce, acest consiliu de miniştri din Cernăuţi, nu va avea un caracter strict informativ, ci va rezolva pe teren, ca şi la Cluj şi la Chişinău, aceste necesităţi a că­ror tergiversare îndelungată a agravat în­grijorător situaţia economica a populaţiei. Cetăţenii din Bucovina, încredinţaţi de interesul şi dragostea ce le-o poartă gu­vernul, nădăjduesc că şi de data aceasta, vigilenţa şi atenţia deosebită ce o are pen­tru acest colţ de ţară, va participa efectiv la realizarea şi soluţionarea problemelor regionale. Voinţa ţării Ca o semnificativă stare de suflet, a tim­purilor tulburi în care ne găsim, au apărut alături de partidele de guvern şi de răspundere, epave politice dornice de situaţiuni nemeritate, formaţiuni de-o clipă capabile de ori­ce aven­turi, ca unele ce nu sunt ţinute nici de res­­pectul trecutului, nici de tradiţia faptelor. Ace­ste formaţiuni superficiale, cam­ mai mult de­cât ori­când sunt inutile bunului mers al ţării, au apărut pentru ca să încurce drumul refa­­cerei şi să aducă cu ele sgomotul neputinţei. Expulsaţii din viaţa publică, experimen­tatorii tuturor partidelor prin care au trecut cu jurăminte de credinţă călcate în picioare, cu obişnuitul cinism al celor ce nu pot să câştige situaţiuni în cariera politică, prin merite per­sonale, toţi rataţii, şi toţi cei pe care opinia publică îi ignorează sau îi cunoaşte prea bine şi de aceia fuge de ei, toţi aceştia când se prezintă în faţa alegătorilor capătă lecţia ce-o merita. Dar nu se descurajează. Repudiaţi de corpul electoral, cred că pot trece dincolo de vol­ja ţării, ca şi cum ţara ar fi creiată pentru a le da satisfacţii personale lor. Din fericire bunul simţ al poporului, conştiinţa cetăţenească, ştie să arate tuturor partidelor de improvizaţie că ele nu pot să stea de­cât la periferia po­sturilor de comandă ale acestei ţări, şi că ale­gerile sunt examenul legal şi franc la care aceste partide... cad totdeauna. Rezultatul alegerilor comunale şi judeţene, ne arată toată încrederea pe care alegătorii o au în partidul naţionaliberal şi în guvernul actual; guvern de ordine; guvern de gospo­dărie cinstită; guvern de prevedere economică şi financiară. Conferinţa miniştrilor Micei înţelegeri la Geneva Miniştri de externe ai Micii înţelegeri au ţinut joi la Geneva o nouă consfătuire comună. D-nii Titulescu, Jeftici şi Beneş au discutat problema dezarmării, precum şi problema res­taurării Habsburgilor. Faţă de numeroasele zvo­­nuri asupra problemei Habsburgilor, cari nu pot să fie decât de domeniul fanteziei, cei trei miniștri de externe au subliniat din nou atitu­dinea Micii Înțelegeri în această chestiune. ■■ Moartea unui cunoscut archolog italian Senatorul Corrado Ricci a încetat din viaţă în ziua de 5 iunie a. c. Decedatul era un ar­­cheolog cunoscut. El a condus săpăturile şi lu­crările de restauraţie a marelor ruine romane de pe piaţa lui Traian, Via del’Impero şi fo­rurile lui Cesar şi Nerva. Corrado Ricci a con­dus pe rând galeriile de la Parma, Milano, Flo­renţa şi din oraşul său natal Ravenna. In timpul din urmă Ricci a fost directorul artelor fru­moase. El era membru al institutului Franţei şi lasă în urma sa numeroase lucrări asupra isto­riei artelor. ---------------•---------------­ Noul preşedinte al consiliului de război­ din Iaşi La consiliul de război al corpului 4 ar­mată din Iaşi a avut loc instalarea noului pre­şedinte, d. col. Edmond Munteanu. La solem­nitate au participat numeroşi ofiţeri. După de­punerea jurământului noul preşedinte a fost viu felicitat de întreg corpul ofițeresc. JUNIMEA LITERARA In curând va apare numărul festiv — de circa 200 pagini — ale revistei JUNIMEA LITERARĂ de sub conducerea d-lui profesor Ion I. Nistor. In afară de d*l profesor Ion I. Nistor, mai colaborează d*nii profesori universitari D. Mar* meliuc despre I. G. Duca — și Victor Mo* rariu — despre Eminescu şi Hölderlin; d*­ Dr. N. Tcaciuc*Albu — „Viaţa şi opera lui Tudor Flondor“ , apoi d*nii: Iulian Vesper — despre „Bucovina literară", Liviu Rusu, Neculai Roşea, Teofil Lianu, Gh. Antonovici, George Drumur, Ghedeon Coca, E. Al. Zaharia, G. Nimigeanu, George Demetru Pan, Ionel Cre*­țianu, Traian Cantemir etc.; d*l,iMircea Streinul polemizează cu câteva valori pseudo-culturale. --------------------------­ Bugetul a fost alcătuit joi, s'au terminat lucrările pentru al­cătuirea bugetului. Cifra totală este de 22.683 milioane la cheltueli. La venituri s’au trecut două posturi noui cari, toate la un loc, balansează în mod formal bugetul de cheltueli. Astfel s’a luat dela veniturile bugetului extraordinar şi s’a trecut la cel ordinar o sumă de 1.500 milioane. La venituri s’a mai trecut un alt post de 750 milioane sub denumirea ve­nituri ce se vor realiza sub formă de re­duceri de pe urma neîmplinirii vacanţelor bugetare Bugetul extraordinar cuprinde două părţi: In partea întâia sunt trecute creanţele neplătite de stat din exerciţiile până la 1931 inclusiv, cari se cifrează la peste 6 miliarde lei, creanţele de pe exerciţiul anu­lui 1932, cari se urcă la 5.100 milioane lei creanţele neplătite pe exerciţiul 1933—1934 de circa un miliard de lei, fie un total de peste 12 miliarde lei, pe care trebue să-l citim peste 15 miliarde, fiindcă sunt unele datorii care vor trebui trecute. Față de a­­cest total al bugetului de cheltueli extra­ordinare, veniturile extraordinare, figurează cu o cifră superioare celei de 13 miliarde. Grav accident de circulaţie Pe şoseaua Cernăuţi—Mamorniţa, în a­­propierea comunei Mamorniţa, s’a întâmplat un grav accident de circulaţie. Locuitorul Anton Bidnei, de fel din Herţa, se găsea într’o că­ruţă, împreună cu soţia sa. Caii speriindu-se din cauza unui automobil, au luat vânt. Să­teanul nemaiputând stăpâni caii, aceştia au luat-o razna, lovind căruţa de un stâlp de telegraf. Căruţa s-a sfărmat complect. Anton Bidnei şi soţia sa au fost foarte grav răniţi. In stare dis­perată, ei au fost transportaţi la spitalul central din Cernăuţi. Nu sunt speranţe să scape cu viață.

Next