Glasul Bucovinei, iunie 1934 (Anul 17, nr. 4322-4343)
1934-06-10 / nr. 4329
Consiliul de miniştri la Cernăuţi Duminică 10 iunie a. c. cetăţenii din Bucovina vor primi în mijlocul lor, vizita domnilor Miniştri în frunte cu preşedintele consiliului de miniştri d. Gheorghe Tătărescu. Opera de „restaurare istorică" cum aşa de semnificativ numea d. prim-ministru Gh. Tătărescu vizitele ministeriale prin provinciile alipite, se va îndeplini şi în Bucovina, rezolvăndu-se la faţa locului probleme de interes regional, ce nu mai puteau fi prelungite. Miniştri de resort, vor privi din toate punctele de vedere, aspectul cultural şi economic al acestei provincii, se va da o deosebită importanţă problemei apărării muncii naţionale şi protejării elementului românesc în toate ramurile de activitate. Se vor căuta soluţiuni în vederea asanării Fondului religionar şi se vor cerceta la faţa locului posibilităţile de însănătoşire economică a ţărănimii din Bucovina. Şo■MumMmemBBMDmui majul intelectual din această provincie va forma una din chestiunile ce va interesa în mod deosebit pe miniştri de resort. Aprovizionarea cu porumb a populaţiei lipsite din regiunea muntoasă, va fi calculată în aşa fel, ca să corespundă tuturor necesităţilor din toate satele Bucovinei. Iată de ce, acest consiliu de miniştri din Cernăuţi, nu va avea un caracter strict informativ, ci va rezolva pe teren, ca şi la Cluj şi la Chişinău, aceste necesităţi a căror tergiversare îndelungată a agravat îngrijorător situaţia economica a populaţiei. Cetăţenii din Bucovina, încredinţaţi de interesul şi dragostea ce le-o poartă guvernul, nădăjduesc că şi de data aceasta, vigilenţa şi atenţia deosebită ce o are pentru acest colţ de ţară, va participa efectiv la realizarea şi soluţionarea problemelor regionale. Voinţa ţării Ca o semnificativă stare de suflet, a timpurilor tulburi în care ne găsim, au apărut alături de partidele de guvern şi de răspundere, epave politice dornice de situaţiuni nemeritate, formaţiuni de-o clipă capabile de orice aventuri, ca unele ce nu sunt ţinute nici de respectul trecutului, nici de tradiţia faptelor. Aceste formaţiuni superficiale, cam mai mult decât oricând sunt inutile bunului mers al ţării, au apărut pentru ca să încurce drumul refacerei şi să aducă cu ele sgomotul neputinţei. Expulsaţii din viaţa publică, experimentatorii tuturor partidelor prin care au trecut cu jurăminte de credinţă călcate în picioare, cu obişnuitul cinism al celor ce nu pot să câştige situaţiuni în cariera politică, prin merite personale, toţi rataţii, şi toţi cei pe care opinia publică îi ignorează sau îi cunoaşte prea bine şi de aceia fuge de ei, toţi aceştia când se prezintă în faţa alegătorilor capătă lecţia ce-o merita. Dar nu se descurajează. Repudiaţi de corpul electoral, cred că pot trece dincolo de volja ţării, ca şi cum ţara ar fi creiată pentru a le da satisfacţii personale lor. Din fericire bunul simţ al poporului, conştiinţa cetăţenească, ştie să arate tuturor partidelor de improvizaţie că ele nu pot să stea decât la periferia posturilor de comandă ale acestei ţări, şi că alegerile sunt examenul legal şi franc la care aceste partide... cad totdeauna. Rezultatul alegerilor comunale şi judeţene, ne arată toată încrederea pe care alegătorii o au în partidul naţionaliberal şi în guvernul actual; guvern de ordine; guvern de gospodărie cinstită; guvern de prevedere economică şi financiară. Conferinţa miniştrilor Micei înţelegeri la Geneva Miniştri de externe ai Micii înţelegeri au ţinut joi la Geneva o nouă consfătuire comună. D-nii Titulescu, Jeftici şi Beneş au discutat problema dezarmării, precum şi problema restaurării Habsburgilor. Faţă de numeroasele zvonuri asupra problemei Habsburgilor, cari nu pot să fie decât de domeniul fanteziei, cei trei miniștri de externe au subliniat din nou atitudinea Micii Înțelegeri în această chestiune. ■■ Moartea unui cunoscut archolog italian Senatorul Corrado Ricci a încetat din viaţă în ziua de 5 iunie a. c. Decedatul era un archeolog cunoscut. El a condus săpăturile şi lucrările de restauraţie a marelor ruine romane de pe piaţa lui Traian, Via del’Impero şi forurile lui Cesar şi Nerva. Corrado Ricci a condus pe rând galeriile de la Parma, Milano, Florenţa şi din oraşul său natal Ravenna. In timpul din urmă Ricci a fost directorul artelor frumoase. El era membru al institutului Franţei şi lasă în urma sa numeroase lucrări asupra istoriei artelor. ---------------•--------------- Noul preşedinte al consiliului de război din Iaşi La consiliul de război al corpului 4 armată din Iaşi a avut loc instalarea noului preşedinte, d. col. Edmond Munteanu. La solemnitate au participat numeroşi ofiţeri. După depunerea jurământului noul preşedinte a fost viu felicitat de întreg corpul ofițeresc. JUNIMEA LITERARA In curând va apare numărul festiv — de circa 200 pagini — ale revistei JUNIMEA LITERARĂ de sub conducerea d-lui profesor Ion I. Nistor. In afară de d*l profesor Ion I. Nistor, mai colaborează d*nii profesori universitari D. Mar* meliuc despre I. G. Duca — și Victor Mo* rariu — despre Eminescu şi Hölderlin; d* Dr. N. Tcaciuc*Albu — „Viaţa şi opera lui Tudor Flondor“ , apoi d*nii: Iulian Vesper — despre „Bucovina literară", Liviu Rusu, Neculai Roşea, Teofil Lianu, Gh. Antonovici, George Drumur, Ghedeon Coca, E. Al. Zaharia, G. Nimigeanu, George Demetru Pan, Ionel Cre*țianu, Traian Cantemir etc.; d*l,iMircea Streinul polemizează cu câteva valori pseudo-culturale. -------------------------- Bugetul a fost alcătuit joi, s'au terminat lucrările pentru alcătuirea bugetului. Cifra totală este de 22.683 milioane la cheltueli. La venituri s’au trecut două posturi noui cari, toate la un loc, balansează în mod formal bugetul de cheltueli. Astfel s’a luat dela veniturile bugetului extraordinar şi s’a trecut la cel ordinar o sumă de 1.500 milioane. La venituri s’a mai trecut un alt post de 750 milioane sub denumirea venituri ce se vor realiza sub formă de reduceri de pe urma neîmplinirii vacanţelor bugetare Bugetul extraordinar cuprinde două părţi: In partea întâia sunt trecute creanţele neplătite de stat din exerciţiile până la 1931 inclusiv, cari se cifrează la peste 6 miliarde lei, creanţele de pe exerciţiul anului 1932, cari se urcă la 5.100 milioane lei creanţele neplătite pe exerciţiul 1933—1934 de circa un miliard de lei, fie un total de peste 12 miliarde lei, pe care trebue să-l citim peste 15 miliarde, fiindcă sunt unele datorii care vor trebui trecute. Față de acest total al bugetului de cheltueli extraordinare, veniturile extraordinare, figurează cu o cifră superioare celei de 13 miliarde. Grav accident de circulaţie Pe şoseaua Cernăuţi—Mamorniţa, în apropierea comunei Mamorniţa, s’a întâmplat un grav accident de circulaţie. Locuitorul Anton Bidnei, de fel din Herţa, se găsea într’o căruţă, împreună cu soţia sa. Caii speriindu-se din cauza unui automobil, au luat vânt. Săteanul nemaiputând stăpâni caii, aceştia au luat-o razna, lovind căruţa de un stâlp de telegraf. Căruţa s-a sfărmat complect. Anton Bidnei şi soţia sa au fost foarte grav răniţi. In stare disperată, ei au fost transportaţi la spitalul central din Cernăuţi. Nu sunt speranţe să scape cu viață.