Glasul Bucovinei, aprilie 1935 (Anul 18, nr. 4530-4548)
1935-04-02 / nr. 4530
Cernăuți Marți 2 Aprilie 1935 ORGAN NAŢIONAL ROMANESC Anul XVIII. No 4530 lunii: Telefon Nr. 28b ....-----APARE ZILNIC . Tipografia: Telefon Nr. 286 ABONAMENTUL pe un an 500 lei, pe u/a an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru ţărani zilnic: pe un an 300 lei, pe V* an 160 lei, pe trei luni 90 lei. Numai numărul de Duminică:pe un an 120 lei, pe V2 an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe u/1 an 700 lei. Plățile se fac la sediul ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Fiondor Nr. 33 Str. D. Felino Nr. 1 ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la administraţie . Strada Iancu Fiondor No. 33 Pentru inserare in interiorul ziarului se urd taxa cu 50%. Forul de Judecata in Cernăuţi. Se primesc numai articole «călite. Manuscrisele au se înapoiază. bilul pera al Slavi pe exerciţiul 1935 36. Bugetul general al Statului pe 1935 36 se prezintă cu o cifră totală la venituri şi cheltueli de 20.686.836.533 lei. In această sumă se cuprinde şi sporul de 220.920.883 lei acordat la fondul pentru deschidere de credite. Diferenţa între totalitatea creditelor acordate Ministerelor în exerciţiul trecut şi cel ce vine este de 786.045.884 lei, căci fără fondul de deschidere de credite cifra bugetului pe 1935/36 se ridică la 20.171.697.173 lei. Ar fi greşit însă dacă ne am orienta numai după aceste cifre. Economiile şi reducerile bugetare pentru anul 1935/36 sunt în realitate mult mai mari. Ele nu se pot stabili în mod real decât adăugând la cifra bugetară de mai sus totalitatea sarcinilor noi, adecă a sarcinilor bugetare ce nu existau în anul trecut, și tot astfel ratele contractuale cam în anul precedent figurau în bugetul extraordinar. Notăm că astăzi nu mai avem două bugete, unul ordinar și altul extraordinar, ci un singur buget general al Statului. Și fiindcă am amintit de noile sarcini care grevează noul buget, iată și câteva precizări lămuritoare: Aceste sarcini sunt constituite prin sporul la datoria publică a Statului, care se ridică la 675.000.000 lei; în acest spor al datoriei publice întră anuitatea împrumutului de înzestrare a ţării, lansat în anul 1931, şi anume cu cifra de peste 256.000.000 lei. Ratele contractuale la plata cărora Statul este obligat sunt înscrise în buget cu 109.844.744 lei. In această cifră au fost cuprinse riguros toate angajamentele scadente în cursul exerciţiului viitor. Deci pentru a ne putea da seama de economiile realizate prin noul buget, vom aduna la diferenţa între totalitatea alocaţiunilor bugetelor pe 1934/35 şi 1935/36, care se ridică după cum am arătat la 786.045.884 lei, sumele de 675.000.000 lei şi 109.844.744 lei, ajungând astfel la totalul real al economiilor bugetare în suma de peste 1.550.000 lei. Desigur aceste importante economii n’au putut îi realizate decât cu multă chibzuinţă, cu mari sforţări şi de cătră un guvern de omgenitatea şi patriotismul aceluia ce conduce astăzi ţara. N’a fost lucru uşor ca, între exigenţa vremurilor, cari reclamă o gospodărie cât mai strânsă a banului, şi preocuparea şi grija obsedantă de a nu dezorganiza serviciile publice, să păstrezi linia de conduită dreaptă şi utilă binelui public. Economiile acestea au putut fi realizate in prim rând graţie sobrietăţii şi ordinei cu care titularii tuturor departamentelor au înţeles să şi facă datoria. Supraveghiind de aproape şi continuu executarea bugetului expirat, ei au putut cunoaşte în toate amănuntele necesităţile reale şi posibilităţile de comprimare ca şi lipsurile de împlinit. Un buget comprimat poate, fireşte, să producă şi nemulţumiri, deşi comprimările şi economiile făcute în bugetul viitor vizează mai ales capitolele bugetare de material, deci nu reduc salarii şi nu ating drepturi câştigate. Dar credem că este momentul să precizăm un punct de vedere. Numai cu jertfe şi spirit de economie vom trece peste marile greutăţi ce ne stau în cale. Să nu se uite că numai graţie acestei politici bugetare de prevedere şi cumpătare se poate încă asigura plata regulată a salariilor şi pensiunilor slujbaşilor publici. Toţi au datoria să înţeleagă şi să judece cu obiectivitate aceste fapte. Chiar şi reprezentanţi autorizaţi ai opoziţiei au recunoscut în plină Cameră meritele actualului guvern în alcătuirea prevăzătoare şi de bună gospodărie a bugetului pentru viitorul an de gestiune. Prelungire! Sesiuții parlamentare In şedinţa de Sâmbătă dim a Camerei , Gh. Tătărescu, preşedintele consiliului de miniştri, a citit Decretul Regal, prin care sesiunea parlamentară se prelungeşte până în ziua de 20 Aprilie 1935. Campania împotriva Teatrului Naţional din Cernăuţi Vorbim de o campanie, fiindcă recenta suspendare bugetară, fie şi numai pe exerciţiul 1935 - 36, este în bună parte — se ştie acum din sursă oficială — şi efectul unei consecvente acţiuni de denigrare ce s’a dus din motive foarte variate şi nicidecum binecuvântate, pentru discreditarea scenei noastre oficiale. „Decăderea artistică“ a teatrului Cernăuţean, iată clişeul care a prins pretext ieftin pentru toţi indiferenţii, pentru adversarii politici şi apolitici, ca şi pentru snobi cu fumuri de Capitală sau de metropole apusene, de a refuza consecvent concursul prezenţei lor. Atât de mult a prins clişeul acesta, încât am trebuit să-l auzim până şi în adunarea de deunăzi, care totuşi avea parcă rostul să ne apere instituţia ameninţată. Ei bine, aci sentinţa de condamnare a rostit-o însuşi preşedintele „Societăţii pentru cultură şi literatură“ adăogând, ce-i drept, că, dară slujitorii unui altar nu şi fac datoria, îi depărtezi pe ei, dar nu dărâmi altarul Decât — cine sunt aceşti slujitori ? Evident că, mai mult decât directorul şi administratorul, înşişi artiştii — şi atunci aplausele prelungite ce le-a recoltat pasajul respectiv din discursul d-lui prof. Nandriş au fost şi desavoarea inconştientă a acestora. Dar iată că, cu tot prilejul desfiinţării, campania află un alt ecou — acesta formidabil — în cel mai intelectual din marele ziare ale Capitalei, în „Curentul*. In n-rul 2563 de la 13 Martie, însuşi d. Pamfil Şeicaru, sub titlul O măsură bună, aprobă suspendarea teatrelor din Chişinău, Cernăuţi şi Craiova, şi găseşte că ea era reclamată nu numai de economiile bugetare, ci, mai mult chiar de „necesitatea economisirii prestigiului cultural, permanent terfelit de funcţionarea acestor teatre în condiţii lamentabile; că „de obiceiu* reprezentaţiile ultragiau cel mai elementar simţ de artă, că deci „suspendarea apare ca o necesitate de higienă culturală, de salubritate în afirmarea artei noastre dramatice, teatrele acestea nefiind decât „azile de cabotini“. Nu ştim cum o fi situaţia la Chişinău şi la Craiova, dar, în ce priveşte teatrul nostru Cernăuţean, nu credem să putem fi desminţiţi dacă declarăm că iar când s'a rostit o judecată mai aspră şi mai dureros cel puţin în ce priveşte realizările direcţiunii actuale, însuşi d-l Şeicaru, dacă asista la spectacole ca „Magda", „Nora“ „Viforul", „Pescuitorul de umbre“, „Năpasta“. — „Aşa cum mă doreşti“ trebuia să le clasifice cel puţin ca mulţămitoare, dacă nu chiar bune. Şi mai putea să vadă d-sa până şi montări frumoase, realizate uneori cu câteva sute de lei căci administraţia ce s’a făcut sub directorul de astăzi, împovorată de moştenirea lăsată de d. Fotino şi de trista moştenire a sângeroasei re- a duceri sub jumătate a subvenţiei, administraţia aceasta este de minune pilduitoare de echilibristică financiară. Iar „cabotini" ca Bulandrenii şi Moruzanii noştri, i-am dori oricărei scene româneşti. Dar d. Şeicaru se desminte însuşi când constată că „în rândurile acestor oropsite elemente există adesea adevărate valori artistice, pe care numai o simplă întâmplare, o vitregie a destinului i-a făcut să vegeteze, să se simtă frânte în năzuinţele lor de creaţie", iar noi am comenta : frânte de încurajări ca cele de la „Curentul", frânte de salariile de mizerie şi de surmenajul muncii succesive, impusă de faptul că o piesă nu ţine afişul decât o săptămână, oricât ar fi de reuşită—aceasta din cauza numărului limitat al spectatorilor, redus încă prin Infinitele cancanuri, prin anumite manifestări care au alungat o parte din publicul minoritar, prin trupele minoritare, pe care nimeni nu le suspendă, prin concurenţa cinematografelor etc... Iar acum, după asemenea calvar de ani întregi, răsplata, suspendarea izgonirea slujitorilor nevrednici ai altarului. Aplicaţi fără milă bisturiul salvator!... O, dulce ,frăţie“ românească! Victor Morariu înzestrarea armatei S’a deschis pe seama Ministerului apărării naționale un credit extraordinar special în sumă de lei 2.000.000.000, pentru acoperirea cheltuelilor de înzestrare a armatei, precum și a tuturor cheltuelilor în legătură cu această înzestrare. Man a reluat inisterile externe Atena I IV (Rador). Maximos, care a stat în străinătate în timpul revoluţiei, s-a înapoiat la Atena şi la stăruinţa primului ministru Tsaldaris şi-a reluat ministerul de externe.