Glasul Bucovinei, iunie 1937 (Anul 20, nr. 5080-5098)

1937-06-10 / nr. 5086

Pag. 2 No. 5086 spiritul de care este animată mare instituţie de la Geneva. Domnule Preşedinte, Vizita Excelenţei Voastre reaminteşte în sufletele noastre acele zile când neuitatul Ma­reşal Pilsudski, a adus scumpului Meu Părinte salutul cald al Poloniei. Ei au fost ziditorii a­­lianţei noastre şi lor trebue să le păstrăm o pioasă amintire. Privind decursul istoriei ve­dem că legăturiie între cele doua naţiuni nu datează numai din ziua reclădirii Poloniei, ci sunt mult mai vechi. Făuritorii alianţei polono­­române au putut găsi în istoria şi sufletul po­poarelor noastre cheagul care a permis cimen­tarea unor raporturi atât de calde, şi pe cari vizita de astăzi vine s’o întărească şi mai pu­ternic. lata de ce, Domnule Preşedinte, nu ex­prim cuvinte reci protocolare când zic că vă salutam în România cu inimele înbucurate, ci afirm un adevăr care este simţit de toată su­flarea românească. Tăria alianţei noastre este tocmai ca ea nu este numai un act de chibzu­inţă politica ci şi un imbold al sincerii priete­nii Intre popoarele noastre. Fericit deci atât Eu cât şi toată România de a vă ura bun venit în mijlocul nostru, ridic paharul Meu întru să­nătatea Excelenţei Voastre şi pentru prosperi­tatea şi propăşirea scumpei Mele aliate, Polonia. L. 1 Răspunsul d-lui preşedinte Mosch­ki Sire, Mulţumind din toată inima Majestăţii Voa­stre pentru cuvintele pătrunse de atâta priete­nie, care a binevoit să mă primească în capi­tala Sa, doresc la rându-mi să exprim senti­mentele celei mai vii bucurii pe care o simt de a putea aduce prin vizita mea actuală o mărturie nouă a legăturilor strânse care unesc cele două ţări ale noastre. Cu acest prilej solemn amintirile mele se întorc constant către trecut, către timpul în care şefii celor două state ale noastre, Majestatea Sa Regele Ferdi­nand şi Mareşalul Joseph Pilsudski, puneau printr’o colaborare personală bazele alianţei definitive polono-române care a devenit unul din elementele esenţiale ale stabilizării gene­rale în Europa. Mai bine de 15 ani s’au scurs de atunci şi cursul evenimentelor a schimbat multe lucruri în raporturile internaţionale. Ali­anţa polono-română însă nu numai că şi-a pă­strat întreaga ei valoare, dar s’a desvoltat în­­tr’o prietenie adânc simţită de cele două po­poare şi într’o colaborare care se întinde în toate domeniile activităţii lor. Conştiente de forţele lor creatoare. Polonia ca şi România, pot avea deplină încredere în viitor. Progrese considerabile trebuesc să fie înscrise la activul lor din punct de vedere al vieţii politice, eco­nomice şi culturale. In­sforţările lor tinzând totdeauna să asigure noui progrese, cele două naţiuni înţeleg în mod desăvârşit că securitatea unei ţări este o condiţie indispensabilă a des­­voltării ei în interior. Ele îşi dau de asemenea seama că această securitate trebueşte asigurată în primul rând prin propriile forţe ale naţiunii. Aceasta este , raţiunea afecţiunii profunde de care armata este înconjurată în cele două ţări.­­ Un alt element primordial al securităţii pentru Polonia şi pentru România este alianţa care le uneşte şi care constitue un factor­­ esenţial de echilibru şi de pace în această re­­­­giune a Europei. Prin sentimentele cu care ea­ urmăreşte avântul remarcabil al României sub­ Domnia creatoare a Majestăţii Voastre, Polo-­­nia dă o dovada elocventă de locul pe cărei alianţa polono-românâ îl ocupă în spiritul şi în inima ei. Marea popularitate şi adânca sim­patie al căror obiect sunt, în Polonia, Dina­stia şi Naţiunea Română s’au manifestat de curând cu prilejul vizitei Alteţei Sale Regale Principele moştenitor la Varşovia, şi îşi găsesc de asemenea expresia în entuziasmul cu care toată Polonia urmăreşte cursul vizitei Mele ac­tuale în România. Ridic paharul în sănătatea Majestăţii Voastre şi a Casei Regale, întru pros­­peritatea Domniei Sale şi fericirea poporului Său. Excelenţa Sa preşedintele lg. Moscicki In Capitală Dejunu­l de gal* dala Palatul Regal Alaltăieri la ora 1 a fost la Palatul Re* gal un dejun de gală în onoarea d*lui I. Mos­­cicki, preşedintele Poloniei. A­u luat parte d*l preşedinte Moscicki, M. S. Regele Carol, Ma­ rele Voevod Mihai, membrii guvernului, mem* brii Casei Regale, suita d*lui preşedinte al Po­­loniei. D 1 prim-ministru Gh. Tătărescu a ros* tit următoarea cuvântare în numele guvernului. SIRE, Cu însufleţire, sfetnicii Tronului aduc Ma­­jestăţii Voastre, cu prilejul aniversării de azi, urările Ţării. Această sărbătoare, care se des­­făşoară în freamătul întregului neam şi în im­­prejurări excepţionale de strălucire, este pentru noi şi un popas, în care putem privi mai bine drumul înfăptuirilor şi al marilor renaşteri să­­vârşite sub sceptrul Majestăţii Voastre. Hotă­­rând ca ziua de 8 Iunie să fie „Ziua Tinere­­tului“, Majestatea Voastră a făurit lozinca unei Domnii şi a dat un înţeles simbolic acestei săr­­bători, pecetluind legătura între învăţămintele, tradițiile şi gloria trecutului şi idealismul şi nă­­zuințele de înnoire, care asigură căile viitorului. Stimulând, îndrumând şi, cu voie bună şi fără ostenire, punând mâna şi umărul la greul tuturor realizărilor, Majestatea Voastră a reuşit să creeze pe tot întinsul Ţării un climat priete­nie în care au izbucnit toate năzuinţele de mai bine şi s'au mişcat toate energiile poporului no­­stru. Mari fură, astfel, în aceşti ultimi ani atâ­­tea înfăptuiri ce au văzut lumina prin îndemn legal şi rodnic atâtea acte izvorâte din inspi­­raţiile ce au plecat de pe treptele Tronului. De aceea, înşirându-le şi privindu-le pe toate în lumina sărbătorească a acestei zile, ne împlinim o datorie de inimă aducând prinosul recunoştin­ţei unui neam către Marele Animator şi Ocro­­titor al operei de refacere şi de consolidare a Statului nostru. SIRE: Dacă numeroase şi mari probleme, care constituiau tot atâtea piedici in calea propăşirii obşteşti, au fost în ultimul timp deslegate, apoi multe sunt încă nevoile care aşteaptă să fie în­lăturate. Prin acestea, înzestrarea marilor aşe­zăminte de cultură şi de asistenţă medicală re* clamă o cât mai grabnică intervenfie. Grafie unei politici de prevedere şi de chib­ zuință urmată fără şovăire în aceşti ultimi ani, ţara intrând într’o perioadă de nediscutată or* dine şi amelioarare financiară şi de vizibilă re* dresare şi prosperitate economică, guvernul este azi în măsură să împlinească o veche și înde* lung repetată dorință a Majestăfii Voastre, prin executarea căreia se înlătură o situafie care cu greu mai putea dăinui. Prin Decretul*lege pe care guvernul a ho* tărât să*l supună azi Majestăfii Voastre, se do* tează Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti, Epi­­tropia generală a spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi, Clinicile facultăţii de medicină din Cluj şi Academia Română cu­rentă în valoare de un miliard trei sute milioane lei, constituind un fond special cu denumirea „Fondul cultural Carol al II-lea“. Cu venitul acestei rente, primul nostru aşe­ zământ de cultură precum şi Clinicile princi­­palelor aşezăminte spitaliceşti vor face un pas mare în consolidarea lor, materială şi vor putea astfel, să-şi îndeplinească de astăzi înainte, nestânjenite, marea lor misiune. Mai multă lumină și mai puțină su*­ferință­—iată ce va însemna executarea acestui Decret*lege, pe care îl oferim Majestăţii Voa*­stre, drept dar al acestei zile de sărbătoare. Să trăifi Sire! Să trăiască Măria Sa Mihai, Mare Voevod de Alba Iul­ia! Să trăiască Augusta Voastră Dinastie! La ora 6 d. a. Excelenţa Sa, d-l preş­»­dinte al Poloniei a depus o coroană pe mor­­mântul Eroului necunoscut din parcul Carol. Onorurile au fost date de o companie din re­­gimentul 21 infanterie. — In ziua de 7 Iunie dimineaţa, s’a pro­dus pe neaşteptate violente erupţiuni vulcanice în Noua Guinee în care au murit 500 persoane. GLASUL BUCOVINEI Joi, 10 Iunie 1937 • ••••• ................................. MOBILE MODERNE Ci — N. Salzmann — str. Alexandru cel Bun 5 Bogat asortiment de mobile cele mai moderne Preturi potrivite 19696 ooonnonnonooooonon » • Sărbătoarea zilei de 8 Iunie la Cernăuţi Eri s'a serbat cu un fast neîntrecut în lo­calitate, întreita zi a Restaurării, tineretului şi sporturilor româneşti. Un timp favorabil a con­tribuit foarte mult la reuşita executării între­gului program C. E. T. R. Solemnităţile s-au desfăşurat pe stadionul Dragoş-Vodă, unde au avut loc exerciţiile sportive de ansamblu executate de străjeri, străjeriţe şi cercetaşi. După executarea fiecărei părţi de program a urmat defilarea, pe care străjerii şi străjeriţele au executat o pe stadion iar celelalte organizaţii tinereşti, ca premilitari, asociaţii sportive, etc., au defilat în grădina publică. La serviciul religios oficiat de pă­rintele cons. Tarangul Înconjurat de 11 preoţi au asistat autorităţile locale printre care am putut să remarcăm pe d. prefect G. Vântu, d. prof. univ. Dr. D. Marmeliuc, primarul Munici­piului, d. general H. Dimitriu, comandantul Diviziei, d. col. Davidescu, col. Barozzi, pro­fesori şi profesoare de la şcolile secundare. Cuvântările despre însemnătatea zilei de 8 iunie le-au ţinut părintele Lupăşteanu şi d. prof. Gh. Vântu, în calitate de reprezentant al guvernului. Pe tribună încă de dmineaţă se adunase un imens public, iar împrejurimile lo­cului serbării au fost împânzite de asistenţa care privea cu admiraţie minunatele tâlcuiri ale străjeriţelor şi străjerilor. Programul a continuat şi după amiază. Seara, la orele opt a fost o retragere cu torţe a formaţiunilor de străjeri, străjeriţe, cercetaşi şi premilitari. Primăria, feeric iluminată şi împodobită a fost o expresie sinceră şi de omagiu a Muni­cipiului condus cu atâta competinţă de d. prof. univ. Dr. D. Marmeliuc. -Ml Concedii de odihnă pentru salarieţi Camera de Muncă din Cernăuţi a trimis tuturor patronilor din circumscripţia ei, o cir­culară privind acordarea concediilor de odihnă pentru salariaţi. Li s’a pus în vedere patroni­lor să acorde concedii salariaţilor lor acum în timpul verii pentru ca acei cari au nevoie de o cură la mare sau de aer de munte să poată beneficia acum de concedii, care să le fie real­mente folositoare lor și familiilor lor. Lucrătorii beneficiază de următorul con­cediu după vechimea în serviciu: Dela 1—3 ani 7 zile, de la 3—5 ani 10 zile, dela 5—10 ani 14 zile, pentru fiecare an în plus conce­diul va fi sporit cu o zi, el neputând depăşi 30 zile. Funcţionari particulari beneficiază de următorul concediu după vechime: Dela 1—3 ani 10 zile, dela 3—5 ani 14 zile, dela 5—10 ani 21 zile, pentru fiecare an în plus conce­diul va fi sporit cu o zi, el neputând depăşi 30 zile. întreprinderile sunt obligate să afişeze tablouri de concedii, pentru ca fiecare salariat să poată şti cu cel puţin 10 zile înainte data plecării în concediu. Pe tot timpul concediului salariatul va primi salariul mediu încasat în ultimele 3 luni. In caz de neacordarea concediului patronii vor fi obligaţi să plătească salariaţilor lor dublul sumei ce li s’ar fi cuvenit pe timpul concediului. ------------••••------------­ Serviciul de noapte al farmacilu Fiebert, str. Regina Maria lt. Paraschivescu, str. Ştefan cel Mare M Dlugacz, str. I. C. Britianu 2 18 Maiu Ormnberg Piaţa Unirii No. 4 Dr. Branowitzer Piaţa Qhica Vodă Ne. 3 Sternberg str. Regele Ferdinand Ne. 44;

Next