Glasul Bucovinei, noiembrie 1940 (Anul 23, nr. 5986-5989)
1940-11-04 / nr. 5986
Luni 4 Noembrie 1940 Pag. 2. Soarta Bucovinei Anii 1775 şi 1940 sunt date triste în istoria Bucovinei. Sunt ani de cari se leagă trecerea în robie a acelui frumos şi neaoş pământ românesc, două date atât de discutate în timp şi cari totuşi se aseamănă atât în privinţa împrejurărilor cât şi a efectelor produse. Ce s a întâmplat la 17775 ? In urma celei dintâi împărţiri a Poloniei din 1772 între Austria, Rusia şi Prusia, casa Habsburgilor intra în stăpânirea Intregii Galiţii, ajungăm astfel cu hotarele ei până în apropierea cetăţii Hotinului. Dar Austria stăpânia şi Transilvania In felul acesta colţul de pământ moldovenesc, care mai târziu primi numele de Bucovina, se găsi cuprins dinspre Nord şi Vest în posesiunile imperiului Austriac. In al său Drang nach Osten (penetraţiuna spre Est) imperiul austriac tindea sâ-şi lărgească stăpânirea cât se poate mai adânc în pământul Moldovei. Protarul trebuia deci rotunjit cu orice preţ, mai ales că era vorba că austriacii au nevoie de o legătură directă între Galiţia şi Transilvania, adică peste Bucovina. Diplomaţia austriacă îşi începu de îndată activitatea în acest sens. Motivul care legitima pe austrieci să ceară Turcilor cea mai frumoasă parte a pământului moldovenesc erai găsit! Iată-l aşa cum este expus de însuşi cancelarul ele pe atunci al Austriei, Karmitz: «Deriziunea imperială de a lua in stăpânire cunoscutul judeţ al Moldovei este motivată căci el constitue o pertinenţă uzurpată de Turci şi asupra căruia avem drepturi în virtutea cesiunii unui părţi a republicei Poloniei cătră Casa Imperială». Şi acelaş cancelar Kaunitz mai spune: «Sunt uniHotărîţi a ne menţine în stăpânirea bucăţii de pământ care , în privinţa Ardealului cât şi a Pocuţiei a fost mai înainte uzurpată de cătră Valahi şi Moldoveni şi acum iarăşi este « revendicată de noi». Iată deci cum a ştiut să pună chestiune as diplomaţia austriacă. Ea nu tindea decât la revendicarea Pocuţiei şi în legătură cu Pocuţia revendicând pentru sine şi anumite teritorii uzurpate când de Turci când chiar de Moldoveni şi Valahi. In urma acestor intrigi diplomatice Austria reuşi ca la 1775 să intre în stăpânirea Bucovinei. In 1940 Bucovina a fost ocupată în jumătatea ei de Nord de cătră Ruşi. Această pierdere a fost şi ea precedată de o nouă împărţire a Poloniei, prin care Ruşii ajung să ocupe întreg teritoriul polon dela fosta graniţă rorrrimo-polonă. Ruşii ridicară însă şi pretentimx asupra Basarabiei, şi deci iată că în linia contînuatîvă a noii lor frontiere dela Marea Baltică şi până la Marea Neagră din nord se interpune acelaş pământ românesc al Bucovinei, care la timpul său, în 1775, stătea în calea austriacilor. Pentru a fi însă şi ceva mai motivaţi şi mai originali. Ruşii îşi susţinură teza ocupării Bucovinei şi au pretenţia de a fi despăgubiţi pentru că au fost lipsiţi de Basarabia timp de 20 de ani. In aceste împrejurări se desparţi în acea tristă zi din 28 iunie a. c. o parte din Bucovina noastră şi din trupul pământului românesc. Sunt două evenimente întâmplate la o distanţă de a-proape două secole şi totuşi cercetându-le vom putea găsi puncte de asemănare între ele. Amândouă, au fost precedate de acelaş fapt al împărţirii Poloniei. In ambele cazuri prin această împărţire mari puteri, cu idealuri imperialiste, ajung să stăpânească în vecinătatea acestui pământ românesc; în ambele cazuri libertatea şi dreptul pământului nostru sunt călcata în pîriooo. Motivări au fost trâmbiţate în ambele cazuri, dar ele? pot Serv! doar numai pentru ca cei cu achiziţiunîle de acest fel să nu zică că n’au motivat. Da 1775 şi 1910 asistăm la acelaş fenomen, cu limma 'de Y«««bire că odată a venit din Vest iar acum din Est. Să fie această coincidenţă, o simplă întâmplare, ren este efectul aceleiaşi cauze? M. D. C. D-L MINISTRU VON PAPPEN IN DRUM SPRE BERLIN Joi în 30 Oct. a. c. la orele 9 jum., d-na şi d. von Papen, ministrul Germaniei la Ankara, au cosit în Carpitană, venind de la Constanţa. In Gara de Nord d-lna şi d. von Pappen au fost întâmpinaţi de d-l dr. W. Fabricius, ministrul Germanie la Bucureşt, precum şi de membrii legaţiei. Din Gara de Nord d-na şi d. von Pappen au plecat cu maşina la legaţia germană unde sunt găzduiţi. In cursul zilei de Vineri d-na şi d. vor. Pappen au părăsit Capitala plecând la Berlin cu un avion al companiei Lufthansa. gaiaBlfftW»aMBMIMM8gWÍ«WWWMWMB Inserat In atenţia bunilor români Facem loc cu bucurie anunţului de deschidere a atelierului de croitorie a Românului Bucovinean refugiat Ştefan Căileanu, care şi-a deschis atelierul în Bucureşti. Iată ce anunţă d-sa: ŞTEFAN CĂILEANU Maestru Croitor refugiat din Cernăuţi, aduc la cunoştinţa onor. public şi clientelă că am deschis un ATELIER DE CROITORIE de primul rang în Calea Victoriei 43, etaj I (lângă Palatul Regal) Intrarea prin Pasajul Român şi vă rog a-mi da preţiosul D-voastră concurs. Preţuri moderate. Execuţie ireproşabilă. Telefon 50479. Ştefan Căileanu GLASUL BUCOVINEI Ştiri diverse • CURMAREA UNUI ABUZ Zilele acestea a fost publicat urmâtorul foarte binevenit Decret-lege: ART. 1. — Art. 146 din legea pentru organizarea Teatrelor Naţionale, Operelor Române şi spectacolelor, se modifică precum umnează: «Art. 146. — Vor avea în mod obligatoriu locuri oficiale permanente la orice spectacole, ministerul educaţiei naţionale, cultelor şi artelor, precum şi ministerul finanţelor şi subsecretariatul de stat al propagandei, în vederea controlului acestora asupra sălilor de spectacole din punct de vedere fiscal şi al cenzurii cinematografice. De asemeni pot fi acordate locuri permanente revistelor şi ziarelor care fac cronica spectacolelor. Pe cale de decizie ministerială, ministerul educaţiei naţionale, cultelor şi artelor va fixa numărul locurilor de care beneficiază autorităţile arătate mai sus precum şi acelea acordate revistelor şi ziarelor. Biletele oficiale emise în condiţiunile acestui decret-lege sunt scutite de orice impozite taxe şi timbre către stat, judeţ, sau comună. Instituţiunile care au nevote de permanente la spectacolele teatrelor şi operelor vor plăti anual contravaloarea lor sub formă de subvenţie». Art. 2. — Toate permanentele de intrare la spectacole, acordate până în prezent prin orice legi sau dispoziţiuni ministeriale se anulează pe data publicării prezentului decret-lege. Art. 3. — Orice dispoziţiuni de lege contrare celor cuprinse în decretul-lege de faţă sunt şi rămân abrogate. Aceste binevenite dispoziţiuni legale curmă un insuportabil abuz şi parasitism ruşinos ce a bănuit până acum. Foarte bine ar fi dacă în acelaş spirit sănătos s’ar aduce un decret-lege pentru desfiinţarea parasutismului societăţii compozitorilor care, la fel şi fără nici un temei, globeşte toate manifestările culturale, concerte,, reprezentări de teatru, serbări,, etc. fără să dea nimic în schimb. NOI CONDUCERI ALE FEDERALELOR COOPERATIVE Institutul Naţional al Cooperaţiei, având în vedere că mşcare noastră cooperativă are azi datoria să se subordoneze comandamentelor naţionale ale ceasul de faţă, să se adapteze ţelurilor şi metodelor legionare, a numit noi conduceri la toate federalele din ţară. In Bucovina au fost numiţi la: Federala «Suceava» din Suceava: St. Romaşcan, preşedinte; Bucur Orendovici, Ion Bucătaru, Emanoil Ionescu, Ion Stoleriu, membrii. Cenzori: C. Mihăescu, Vasile Marcian, Ion Jescu. La Cooperativa «Ştefan cel are» Suceva: Şt. Romaşcan, preşedinte; Traian Maga, Radu Gheorghian, N. Hlotineanu, Calistrat Caciur, dr. Al. Marcu, Zaharia Bârtoiu, membri. Cenzori: Ignat Nicolae, Ion Cocârlă, Bârtoiu Nicolae.La Federala «Bogdana»-Rădăuţi: Rusu Grigore, preşednte; Cazacu Gh., Fratz Artur, Florea Iorgu, Patrauceanu Miron, Preda Aurel, Ciobotaru Gavril, membri. Cenzori: Vâlcii D-tru, Procopovici Gh., Bodnar Vasile. DELA ASOCIAŢIA PENSIONARILOR REFUGIAŢI Filiala pensionar lor refugiaţi din Basarabia şi Bucovina aduce pe această cale la cunoştinţa membrilor săi că sediul fi- 1ialei pensionari refugiaţi, s'a mutat din calea Şerban Vodă 20, la noul sediu în str. Enăchiţă Văcărescu nr. 2 camera 12 primul etaj (lângă Patriarhie). O delegaţie a filialei compusă din basarabeni şi bucovineni i s’a prezentat d-lui comisar general al Basarabiei şi Bucovinei depunând două memorii prin care s'a arătat s'tuaţia grea in care se află azi pensionarii refugiaţi din aceste două provine, cari, în total, numără la 1000 persoane. Ca ameliorare a situaţiei lor s'a propun: să li se dea cu prim ajutor pensia pe o lună, după cum s’a dat ajutoare la funcţionari publici refugiaţi; să Ii se acorde credite de o Casă de credit indicată de stat, cu procente mici şi pe termen mai lung, garantate fiind prin pensie pentru a face faţă nevoilor urgente acum în preajma iernii; să li se mărească pensia proporţional cu mărirea salariilor funcţionarilor publici; să fie feriţi de aplicarea legei cumulului, la fel cu învaîzit de război. D. comisar general a arătat multă bunăvonţă, primind cererea justă a acestei categorii de refugiaţi şi promiţând tot concursul. S'a mai intervenit la Casa pădurilor statului, pentru a se aproba lemnele strict necesare acestor refugiaţi cu preţuri reduse. DESFIINŢAREA COMISARIATULUI CONTRA SPECULEI Monitorul Oficial din 1 Noembrie a. c. publică următorul Decret-Lege pentru desfiinţarea Comisariatului General al co-ordonării şi apicării măsurilor prevăzute în legea pentru reprimarea speculei. Art. Unic. — Comisariatul General pentru coordonarea și aplicarea măsurilor prevăzute în legea pentru reprimarea spe- culei, înființat prin Decretul-Lege Nr. 4097 din 15 Noembrie 1930, publicat în Monitorul Oficial din 17 Noembrie 1939, se desființează pe data Decretului Lege de faţă. Funcţiunea de Comisar General, delegaţiile, angajările şi toate însărcinările date în cadrul acestui Comisariat, încetează l • pe data desfiinţării lui, fără nici un drept în viitoar salarii, diurne, indemnizaţii sau orce alte plăţi pentru personal. Funcţionarii publici transferaţi sau detaşaţi în serviciile acestui Comisariat, revin la funcţiunle lor anterioare sau vor f , trecuţi în alte funcţiuni vacante. PENTRU AGRICULTORII REFUGIAŢI Agricultorii refugiaţi din Basarabia, Bucovina şi Dorohoiu sunt rugaţi să ia parte la o consfătuire Miercuri, 6 Noembrie, orele 16 jum., la sediul Uniunii sindicatelor agricole, str. Vasile Conta 18, în vederea organizării lor profesionale. Anul XXII, Nr. 5980 Poliţia legionară aux bara poliţiei de stat Pentru a se pune capăt unei anumite tendinţe de a prezenta pe legionari într’o falsă lumină şi pentru a se evita ca unii indivizi, străini de Mişcare, să compromită numele de legionar, comunic următoarele:^ 1. — Există o singură Poliţie Legionară, cu sediul in Splaiul Independenţei No. 75. 2. — Membrii Poliţiei Legionare posedă carnete de legitimaţie cu fotografie şi timbru sec. 3. — Poliţia Legionară e auxiliara Poliţiei de Stat. 4. — poliţia Legionară nu face niciun fel de descindere, perchiziţie sau anchetă fără autorizaţia şi prezenţa Poliţiei de Stat. . . . 5. _ Toate descinderile, percheziţiile şi anchetele făcute de Poliţia Legionară cu consursul şi asistenţa ofiţerilor de poliţie, se fac în cadrul ordinei de stat.3. — Indivizii cari uzurpa calitatea de memorii al Poliţiei Legionare, sau cari se prezintă la descinderi, percheziţii sau anchete, fără acoperirea Poliţiei de Stat, vor fi imediat denunţaţi; Siguranţei Generale a Statului, B-dul Carol 46, tel. 3.06.20; Prefecturii Poliţiei Capitalei, Calea Victoriei, tel. 3.02.14, sau Poliţiei Legionare, Splaiul Independenței 75, tel. 5.84.25. . . . „ ... 7 — Politia Legionară are instrucţiuni sa se legitimeze, iar publicul este solicitat sa ceara legitimația celor care nu respectă acest consemn. 30 Octomvrie 1940. HORIA SIMA Ira format*uns LEGISLAŢIA LEGIONARĂ In colecţia «Biblioteca Juridică» a apăru sub conducerea D-lui avocat I. Nedelescu o broşură intitulată «Legislaţia Statului Român Legionar». Această broşură cuprinde toate legile, efectetele-Iegi, comunicatele şi deriziunile Statului Iegionar din momentul depunerii jurământului D-lui General I. Antonescu ca preşedite al Consiliului de Miniştri. Colecţia este desigur foarte necesară şi interesantă în acelaş timp, deoarece sintetizează doctrina legionară în legătură cu noua organizaţie de stat şi constitue o admirabilă călăuză pentru jurişti. TRANSPORTUL PE C. F. R. A REFUGIAŢILOR ŞI A BUNURILOR LOR CU începere de la 1 Noembrie şi până la 31 Decembrie 1941, ora 24, călătoria refugiaţilor şi transportul bunurilor lor, se va face numai în baza unor foi de drum speciale. Pentru transportul persoanelor foile de drum vor fi de culoare albă, iar pentru mărfuri de culoare roz. In baza foilor albe se vor emite buletine de înoţire valabie numai la clasa IlI-a, tren de persoane. In baza foilor di drum de culoare roz se vor întocmi scrisori de trăsură raditare cari vor avea ca destinatar aceia,o persoană care figurează în foaia de drum, iar cartarea se va face cu foi de expediţie fără a se mai întocmi buletine de însoţire. NOUA CONDUCERE A CERCULUI BASARABENILOR Vechiul comitet al «Cercului Basarabenilor» înţelegând imperativul vremii a demisionat, propunând, formarea unui nou comitet, în care tineretul legionar basarabean să aibă cuvântul hotărîtor. * In urma demisiunii s’a format următorul comitet: Preşedinte d. Grigore Filip-Lupu, vice-preşedinţi; diacon Petre Brighidău şi ing. Nicolai Codreanu, secretar general dr. prof. Vasile Ţepordei, casier da?.. Gh. Lascu, juriscortsub avocat Luca Brânză,, ad-tor Dominte Timonu, secretari de şedinţă: Constantin Roşea şi Dominte Timonu, iar membrii în comitet d-nii: Victor Biricov, Ion Inculeţ, Constantin Roşu, Ion Pelivan, AL Tărăclă, Pan Harpa, Leonid Gavrilan, Lew Bârcă, Daniil Cigureanu, Nicolai Tompila, Vasile Bârcă, Stella Cojocaru, Pr. Cap. Nicolai Mitrea Vlad Ch.Tăscu, Ion Harabula şi Vadim Subovici. Comisiunea de cenzori s'a format din drui: col. Eug. Adamovici, Anatolie Cernov şi Ion Buzdugan, iar supleanţi d-nii Victor Ghimpu şi Necanor Holdievici. In şedinţa de constiture, d. preşedinte Grigore Filip Lupu a evidenţiat perfecta armonie şi buna înţelegere dintre cele două generaţii, stabilită cu această ocazie făcând un călduros apel către tot sufletul basarabean să conlucreze la crearea şi menţinerea unităţii spirituale basarabene atât de necesară pentru a rezista greutăţilor. INCA O UTILĂ INIŢIATIVĂ LEGIONARĂ FOLOSIREA FOII DE PORUMB In scopul de a se valorifica foaia de porumb, care prin industrializare ar putea înlocui iarba de mare (Seegras) ce serveşte la confecţionarea de saltele, canapele, etc., rugăm a aduce la cunoştinţa camarazilor din comunele rurale unde se găseşte la confecţionarea de saltele, canapele, etc., rugăm a ocupe de acest nou izvor de câştig, să vină din fiecare garnizoană câte unul pentru instrucţii referitoare la transformare, la «Secţia Economică», strada Roma No. 34, et III, la camaradul Comandant Ifrim Dumitru. S’A IROSIT BANUL PUBLIC CU NEMILUITA Comziunea de cercetare a gestiunii Frontului renaşterii, a Partidului Naţiunii şi a Serviciului Social comunică: Frontul Renaşterii Naţionale şi Partidul Naţiuni au avut în total la dispoziţie suma de lei 45.474.504 şi au cheltuit lei 30.114.566. Garda Naţională a avut la dispoziţie suma de lei 47.944.819, şi a cheltuit de la Ianuarie 1939 până la 10 Septembrie 1940 lei 42 661.746. Pentru Serviciul Social s'au cheltuit în total de la 1 Ianuarie 1939 până la August 1940 lei 135.308.388. Cercetările continuă.