Graiul Sălajului, iulie-septembrie 1992 (Anul 3, nr. 525-577)

1992-09-15 / nr. 568

05 |---------------------------N s CONSOLARE xtO g Se trezesc clipe adormite în noi Și ne trezesc nemărginirea, Ne îndeamnă în viscole și-n ploi 5 Pentru­ a le veghea plutirea.­­ Un viscol neîntrerupt se naște — Avind în alte lumi izvorul­­ țj Cînd Luna zori nu va cunoaște ți* Ne va cuprinde iarăși dorul 1/50 j. Multe se succed în gînd !- Intr-o perpetuă speranță . Te aștept pe valul frînt la? Intr-un zîmbet de vacanță. «M­r fi Florin MARC, elev, Zalău N.R. Stimate Florin Marc, te invităm să treci ■ pe la redacție. — COTIDIAN AL CONSUMULUI JUDEȚEAN SALAJ -ANUL IV, NR. 568 MARȚI, 15 SEPTEMBRIE 1992 4 pagini _ 8 lei ...... ......,T­VV_________________________________________________­ • VIZITA. Dl. Ion Iliescu, președintele României, îm­preună cu­ delegația care a participat la Ziua Națională a României, organizată în ca­drul Expoziției Mondiale de la Sevilla — ultima de acest fel în secolul al XX-lea — a făcut o escală la Roma, unde a avut întîlniri cu președinte­le și prim ministrul Italiei și a fost primit de Papa Ioan Paul al II-lea. • EVENIMENT. Filmul lui Dan Pița „Hotel de lux“ a pri­mit „Leul de Aur“ la festiva­lul de la Veneția. O răsplată meritată pentru realizatorii filmului, pentru condițiile gre­le în care au lucrat, aproape chinuit, după cum s-a expri­mat chiar regizorul. Din oc­tombrie, filmul va rula pe e­­cranele noastre. • POMENIRE. Duminică, Prea Fericitul Teoctist, Pa­triarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit o rugăciune pentru odihna sufletului lui Avram Iancu; în cursul săp­­tămînii, același lucru l-au fă­ Telex — Ieri, ora 13:00 cât și cei ce l-au uitat sau n-au vrut să știe de el nicio­dată, recunoscînd doar o sin­gură istorie, pe cea a lui Ro­ller. în aceste cazuri, cuvîntul rugăciune se va citi „discurs electoral“. • COMERȚ. Livrările de produse din producția internă către fondul pieții au fost, în perioada trecută din acest an, mai scăzute la majoritatea produselor. Comerțul privat și-a sporit ponderea, în tota­lul vînzărilor, de la 11,3 % la 42,1 o/0. • ȘOMAT. La mijlocul lunii august, numărul șomerilor în­registrați a atins cifra de 754.244, în creștere cu 11,6 o/o față de luna iulie. • INAUGURARE. La Ră­dăuți a fost inaugurat Centrul de Studii privind Bucovina, aflat sub patronajul Acade­miei Române. • TREZIRE. Din ce în ce mai mulți oameni își dau sea­ma că naționaliști de teapa lui V.D. Tudor de la „Româ­nia Mare", prin tot ceea ce fac și vorbesc, sunt niște unel­te inconștiente care se stră­duiesc (în solda cui?) să „iu­­goslavizeze“ România. Ireden­­tiștilor maghiari de pretutin­deni le convine de minune o stare de tensiune în Româ­nia întreținută de oameni ca V.G. Tudor, A. Păunescu și al­te marionete, dirijate de știri noi cine. Ge este mai grav e că ei propagă și întrețin zarva între români și români. loan LUPA _____________________________, SFAT BUN, LA ÎNCEPUT DE DRUM „Totdeauna lucrul tău Să-l începi cu Dumnezeu; Unde-i El cu darul Său Nici un lucru nu e greu“. Cu ocazia deschiderii nou­lui an școlar facem pe această cale îndemn de suflet­­ P.O. preoți­a răspunde proprie­i noastre conștiințe precum și ale vrednicilor noștri enoriași de a le sfinți și binecuvînta firavele odrasle dimpreună cu distinșii slujitori ai școlii, a tradiționalului „Tedeum“, pen­tru propășirea, izbînda, înțele­gerea „învățăturilor celor bu­ne și folositoare“, și pentru sănătatea și puterea de dărui­re a distinșilor făclieri dascăli, cărora le purtăm vie și aleasă recunoștință. Cu acest fericit prilej, în­demnăm părinții viitorilor „pui de lei“, ai neamului nos­tru românesc și creștinesc de la clasele gimnaziale I-VIII pentru a confirma opțiunea Dvs. ca învățămîntul religios în școală să fie benefic pen­tru tineretul studios înscriin­du-i la orele de religie ce se vor preda în cadrul planului de învățămînt. Pentru elevii clasei I s-a ti­părit mult așteptatul „Cate­hism“, cu prețul de două sute lei bucata, urmînd în conti­nuare punerea sub tipar și pentru clasele următoare, în vedera obținerii lui și spre bu­curia copiilor Dvs., luați le­gătura cu P.G. preot de la pa­rohie. Și acum bunule Părinte as­cultă a noastră rugăminte : „Toți cu inimă curată Ție Doamne-Ți mulțumim Tu, cu darul Tău, Prea Sfinte Ne-ajuți oameni buni să fim. De greșeli să ne ferim Țara noastră s-o iubim Ție fii iubiți să fim Ție Doamne-Ți mulțu­mim". Mărire Tatălui și Fiului și Sfîntului Duh. Amin. Pr. loan POP, protopop Vești de la­­ „Speo-Montana“ din Baia Sprie După Cuciulat și Letca, o nouă localitate din același pe­rimetru — Toplița intră în e­­vidența Institutului de Speolo­gie „Emil Racoviță". Speologii de la „Speo-Montana“ — Baia Sprie au descoperit, aici, re­cent (30.08. 1992), prin decol­­matarea unui ponor, o peșteră în care s-au explorat pînă în prezent circa 600 m de galerii, topografiindu-se peste 300 m. Va fi probabil a treia peșteră ca dezvoltare din județul Să­laj (după Peștera de la Moara din Pocol-Letca — 3260 m și Peștera din Cariera Cuciulat — 1707 m) și în același timp un record național — cea mai lungă peșteră din România dez­voltată în formațiuni oligocene. Avînd în vedere că descope­ririle din acest an ale Clubu­lui „Speo-Montana“ se găsesc în exclusivitate în județul Să­laj și că prin aceste descoperiri este posibil ca și în acest an „Speo-Montana“ să se situeze pe un loc fruntaș în concursul republican de speologie poate se va găsi și un sponsor din Sălaj care să contribuie la ex­plorările pe care le facem în județ, sau la participarea noas­tră, în 21—25 octombrie, la Iz­vorul Mureșului la Concursul republican „Speosport". Aștep­tăm ! Dumitru ISTVÁN, Baia Mare Marș de protest Vineri, 11 septembrie a.c., sindicatele șoferilor din județ au organizat un marș de pro­test, pe B-dul Mihai Viteazul din Zalău. Coloana de mașini constituită în zona Sălii Spor­turilor a străbătut Bulevardul pînă în centrul orașului, după care s-au retras în unitățile din care au provenit, iar o delega­ție s-a prezentat la Prefectura județului, înmînînd lista de re­vendicări, din care am reținut: 1. Amînarea efectelor Hotărî­­rii Guvernului nr. 499; 2. Ga­rantarea plății salariului minim pe economie; 3. Plafonarea prețurilor și tarifelor anumitor produse și servicii în urma ne­gocierii cu Consiliul Național Consultativ; 4. Asigurarea dis­tribuirii rațiilor restante de za­hăr și ulei, la prețul vechi; 5. Modificarea fondului de refe­rință pentru stabilirea salarii­lor; 6. Retragerea din Parla­ment a proiectelor de legi pri­vind învățămîntul și sănătatea; 7. Asigurarea efectivă a plății compensațiilor și indexărilor; 8. încetarea­­ obstrucțiilor la în­cheierea contractelor de muncă la nivel de instituții și între­prinderi; 9. Să se prezinte țării modul în care au fost adminis­trați banii de către diverse fir­me pentru subvenții (zahăr, ce­reale, irigații). Manifestarea s-a desfășurat între orele 14—15, într-o orga­nizare perfectă, neproducîn­­du-se nici un fel de incidente, poliția asigurînd securitatea circulației. Ioan Nichita SĂBĂDUȘ PENSIONARE POSIBILĂ? Una dintre persoanele direct implicate în declanșarea eveni­mentelor din Timișoara este dl. pastor Lázslo Tőkés. Acest per­sonaj controversat a avut o evoluție cel puțin ciudată. „Martir“ din start, s-a metamorfozat în promotor al minorității etnice ma­ghiare, cea „mult lipsită de drepturi“ în acest ținut, cu numele binecuvîntat de Transilvania. Lungul său periplu început la Ti­mișoara, via Mineu, se termina tot la Timișoara. Am crezut că limpezirea domniei sale s-a produs la Budapesta. Bucuria mi-a fost de scurtă durată. Dl. pastor L.T. a început un război ciudat în aparen­ță. Motivul: Puterea n-a făcut nimic pentru a arăta Țării ce s-a în­­tîmplat în decembrie ’89. Pînă aici, toate bune. Dar DE CE A TĂ­CUT DL. PASTOR L.T. PINA ASUM??? De ce dînsul, care a fost în viitoarea evenimentelor din Timișoara (și ne lasă să înțelegem că știe multe despre ele) nu a făcut altceva decît să permanentizeze o stare de iritare interetnică, ba mai mult, să ceară invalidarea României pe plan european și internațional??? De ce acum, în plină campanie electorală, dl. pastor S.T. s-a autoîmbolnăvit??? Mi se pare cel puțin bizar. Dacă ar fi fost vorba de un simplu cetățean, aș fi presupus că are nevoie de un concediu medical. Fiind vorba însă despre dînsul, cred că se impune introducerea domniei sale la comisia de pensionari. Definitiv. Mișa BOB Exploatarea Minieră Sălaj-Sârmășag trebuie menținută și dezvoltată d­e In minele Exploatării Mini­Sălaj încercîndu-se se lucrează intens supraviețuirea în economia de piață. Nu se dă nimic pe gratis, totul tre­buie plătit, dar Guvernul e zgîrcit în privința banilor. Am aflat de la domnul ing. Aurel SARCA — directorul E.M. Sălaj-Sărmășag — că blocajul financiar a pricinuit pagube mari minerilor. La re­­centa noastra discuție, exploa­tarea avea de încasat 250 milioane de lei de la benefi­ciari. Deși minerii au greu­tăți, ei nu se plîng, ci lucrea­ză. Conducerea E.M., însă, a­­re greutăți, mai ales cu plata salariilor. Am înțeles că re­lațiile dintre E.M. Sălaj și parteneri, principalul fiind Filiala Electrocentrale Zalău — căruia s-a livrat, în peri­oada 1 ianuarie — 1 septem­brie a.c. peste 420.000 tone de cărbune brut și lignit, cu o putere calorică în medie de 2000 k­cal./kg — sunt bune. Unde se lucrează, sunt sa­tisfacții dar și greutăți, care cauzează neplăceri. Minerului îi place să curgă cărbunele pe transportoare și pe benzi, dar pentru asta are nevoie de u­­tilaje, piese de schimb, ener­gie, care reclamă bani. Prin blocajul financiar au fost frî­­nate lucrările de investiții și lucrările geologice care hotă­răsc viitorul oricărei­­a, din cauza blocajului mine. fi­nanciar, nu s-au putut încasa banii pentru marfa (cărbune) vîndută. în plus, din anul 1989, exploatarea nu a primit nici­ un leu pentru lucrări noi de investiții și finanțarea ce­lor în curs de executare, fi­ind vorba de lucrări de des­chideri, cercetare și montaj. Norocul este însă că la a­­naliza din 1990, datorită gîn­­dirii la timp a conducerii u­­nității, lucrările de deschide­re se aflau în avans pentru o perioadă de șapte ani, față de potențialul de exploatare. Cu­­noscînd rezervele în mod es­timativ, atît dl. director A. Sarea cit și dl. director ad­junct N. Colțan au afirmat că exploatarea mai are rezer­ve de cărbune încă pentru 50 de ani. Este însă nevoie de fonduri pentru definitivarea lucrărilor vitale, cum sunt ga­leria magistrală de transport și montarea unui cui­bator deasupra silozului colector din zona căii ferate Zalău—Garei. Carol ERVIN LÁSZLÓ Continuare in pa|. a II *

Next