Graiul Sălajului, septembrie 2019 (Anul 30, nr. 6903-6923)

2019-09-12 / nr. 6911

(ACTIJAJKITATE www.graiulsalarului.roJoi -12 septembrie 2019 GRAIUL SĂLAJULUI e-mail: graiulsj@unisys.ro 1 1 ......................" 11 1 1 1111 e1 Artúr Székely Teodor Meleșcanu a fost dat afară din ALDE, după ce a fost ales președintele Senatului, fi­ind propunerea PSD. ALDE pierde grupul de la Senat, care devine mixt, alături de Pro România. ALDE nu îl mai recunoaște pe Teodor Meleșcanu ca membru al formațiunii. Liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunțat miercuri în plenul Sen­atului că Teodor Meleșcanu nu mai este membru al acestui partid, iar grupul senatorial se desființează și "se configu­rează" un grup mixt. Declarație Tăriceanu: "Domnul Meleșcanu își pierde de drept calitatea de membru ALDE și membru în grupul senatorial" "Urmare a alegerii domnu­lui Meleșcanu în funcția de președinte al Senatului, în baza deciziei statutare din forurile ALDE, domnul Meleșcanu își pierde de drept calitatea de membru ALDE și membru în grupul senatorial. Am făcut o adresă pe care am depus-o la biroul președintelui", a afirmat miercuri, în plen, Tăriceanu. El a adăugat că grupul ALDE se desființează pentru că nu mai are șapte membri care au fost aleși pe lista aceluiași partid. "Vă rog să luați act de prevederea regulamen­tară și să luăm act oficial de desființarea grupului ALDE prin eliminarea domnului Meleșcanu. Vă anunț că voi depune o notificare la biroul președintelui Senatului. Va trebui să luați act și de acest lucru. In momentul de față trebuie să atrag atenția că trebuie reconfigurat Biroul per­manent, întrucât domnul Meleșcanu nu are calitatea de membru ALDE și dumneav­oastră l-ați ales și ați vrut să-l pontați ca membru ALDE. Vor trebui recalculați coeficienții și funcțiile care trebuie alocate fiecărui grup", a afirmat Tăriceanu. PNL Sălaj condamnă alegerea lui Meleșcanu la șefia Senatului "Prin alegerea lui Teodor Meleșcanu în funcția președinte al Senatului, PSD a dovedit că nu a înțeles nimic din lecția alegerilor din 26 mai. In guv­ernarea PSD, umilirea românilor a devenit criteriu de selecție pentru a fi numit într­­o funcție publică. Pe 16 noi­embrie 2014, când a avut loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale, mii de români din Diaspora au stat ore întregi la cozi pentru a vota sau nu au mai apucat să își exercite drep­tul la vot. Teodor Meleșcanu, numit ministru de Externe în locul lui Titus Corlățean, a re­fuzat să suplimenteze numărul secțiilor de vot pentru românii din străinătate. Scenariul s-a repetat pe 26 mai 2019, când au avut loc alegerile europar­­lamentare și referendumul pe teme de justiție, convocat de președintele Klaus Iohannis. Diaspora a fost din nou umilită, românii din străinătate fiind nevoiți să stea la cozi uriașe pentru a putea vota. Foarte mulți români nici nu au reușit să își exercite dreptul de a vota pentru că secțiile de votare s­­au închis în fața lor. Teodor Meleșcanu, din nou ministru de Externe, a refuzat să ia măsuri pentru a asigura drep­tul de vot și nu și-a asumat răspunderea pentru cele întâm­plate.", se arată în comunica­tul postat pe pagina de face­­book a partidului. Grupul ALDE se desfințează, iar senatorii trec în "corabia" lui Ponta Meleșcanu exclus din ALDE. Tăriceanu atacă la CCR numirea acestuia la șefia Senatului PNL Sălaj condamnă alegerea lui Meleșcanu la conducerea Senatului Calculele din Parlament pentru menținerea Guvernului Dăncilă Jef Artúr Székely Guvernul PSD urmează să ceară săptămâna viitoare votul de încredere al Parlamentului pentru modificări în echipa de miniștri, după ieșirea ALDE de la guvernare. PSD mai vrea să re­ducă numărul de ministere. La guv­ernare s-a avansat ideea că pentru aceste schimbări nu este nevoie de majoritate absolută (50% + 1 din par­lamentarii aleși) ci doar de majoritate simplă (50% + 1 din parlamentarii prezenți). Potrivit unor specialiști, PSD ar avea o portiță legală pentru a realiza prin majoritate simplă schimbarea compoziției politice a Guvernului (nu­mirea unor miniștri după ieșirea ALDE de la guvernare), dar nu și pentru schimbarea structurii Guver­nului (reducerea numărului ministere­lor prin comasare/desființare). în orice caz, dacă PSD va insista că modificările se pot face cu majoritate simplă, acest lucru va reprezenta o premieră politică și juridică post-de­­cembristă care are șanse mari să se tranșeze, în final, la Curtea Constituțională, pentru că până acum, la guvernele Tăriceanu 2, Ponta 3 și Ponta 4 modificări similare s-au făcut cu majoritate absolută în Parlament. 1. Investirea și numirea Guvernu­lui. La formarea unui Guvern, candi­datul la funcția de premier cere "vot­ul de încredere al Parlamentului" as­upra programului și a întregii liste de miniștri a Guvernului. "Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședința comuna. Parlamentul acorda încre­dere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor". In cazul Guvernului Viorica Dăncilă, acest lucru s-a întâmplat pe 29 ianuarie 2018. Foarte important de remarcat este că în Constituție scrie explicit că este nevoie de 50% + 1 din numărul total al parlamentarilor pentru acordarea încrederii. Adică 233 de voturi. Apoi, numirea Gu­vernului se face de Președintele României "pe baza votului de încre­dere acordat de Parlament". 2. Demiterea Guvernului. Camera Deputaților și Senatul, în ședința comuna, pot retrage încrederea acor­dată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor, și aici Constituția prevede explicit o majoritate absolută pentru demiterea Guvernului, de 233 de voturi. 3. încurcătura apare la schimbar­ea structurii și/sau a compoziției po­litice a Guvernului. Schimbarea struc­turii Guvernului înseamnă înființarea, desființarea, divizarea ori comasarea unor ministere. Schimbarea compoziției politice a Guvernului în­seamnă că intră la guvernare sau iese de la guvernare un partid. In prezent Guvernul este învestit cu 233 de vo­turi, ALDE a ieșit de la guvernare și PSD vrea un Guvern cu mai puțin ministere. "Dacă prin propunerea de remani­ere se schimba structura sau compozi­ția politica a Guvernului", scrie Constituția, în acest caz, Președintele României va putea exercita atribuția de a revoca și numi pe unii membri ai Guvernului, "numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propune­rea primului-ministru". De remarcat aici că în Constituție nu mai scrie explicit care este major­itatea necesară, ci se vorbește doar de "aprobarea Parlamentului". Ochelari de testat senzații "tari", dăruiți de Crucea Roșie din Lampspringe pentru conștientizarea elevilor din Sălaj .. Georgel Babiuc Miercuri, 11 septembrie 2019, a avut loc o întâlnire organizată la Primăria Zalau, între delegație a Crucii Roșii din Lamp­­o­springe (Germania) și Crucea Roșie din Sălaj. Delegația, care a fost primită de către primarul Ionel Ciunt, a fost formată din Norbert Halter, șeful delegației Germane a Crucii Roșii în Româ­nia și Egbert Wiegand, angajat al Crucii Roșii Germane. Din partea Crucii Roșii Sălaj a participat di­rectorul Lorena Filip. Prin această vizită, delegația din Germania urmărește să sprijine un proiect pe care Crucea Roșie Română - filiala Sălaj îl va demara în colabo­rare cu Centrul de Prevenire, Evalu­are și Consiliere Antidrog Sălaj și Primăria Municipiului Zalău. Delegația germană a pus la dispoziție două perechi de ochelari, prin interemediul cărora pot fi testate senzațiile date de consumul de droguri și alcool. Proiectul urmează să fie desfășurat, pentru început, la nivelul liceelor din municipiul Zalău, iar prin intermediul acestei campanii, se dorește conștientizarea eleviilor cu privire la efectele consumului de droguri și alcool. Despre delegația germană, biroul de presă din cadrul Primăriei Zalau, afirmă că sprijină, de asemenea, proi­ecte de întrajutorare a persoanelor din mediul rural aflate în nevoie, iar me­dia persoanelor care ar fi beneficiat de ajutor ar fi de 3000/an.

Next