Inainte, iunie 1945 (Anul 2, nr. 192-214)
1945-06-02 / nr. 192
ts* nul It, Hr. 192 U *ăBλB «MF'-Uâ •NIUUIU IUFKiE utiljl HM 4 Pagini 25 Lel Organul Comitetului Regional d din Oltenia al Partidului Comunist Sâmbătă 2 Iunie 1945 Citiți în pagina 4-a M. S. Regele a comutat pedepsele pronunțate de Tribunalul Poporului din România Redactor Responsabil: MIHAIL ROȘIANU î Taxa poștală plătită în numerar conf. apr. Dir. Gen. P.T.T. Nr. 269.942/944 REDACȚIA șI ADMINISTRAȚIA: Str. B,bescu Vodă Nr. 8 Telefon: 26,13 Criminalii șoaptelor și svonurilor Există încă o acțiune bine susținută și organizată a nucleelor fasciste de pretutindeni. Pe plan internațional aceste rămășițe ale fascismului caută să interpreteze, cu vădită tendință, orice faptă și să tragă concluzii false asupra unui „desacord” care ar exista între Națiunile Unite. Pe plan intern rămășițele legionare și antonesciene, criminalii care nu au compărut încă în fața Tribunalului poporului — în lipsă de alte posibilități — se îndeletnicesc cu șoapta și svonurile, cu dorința nepotolită de a creia panică, neîncredere și mai ales adversitate față de guvern și de regimul de concentrare democrată. Fiecare din noi cunoaște asemenea figuri, oameni „bine informați” sau simpli „cetățeni îngrijorați” cari strecoară în orice convorbire fie o informație din , sursă sigură și serioasă” fie un svon pe care-l redă „așa cum a fost auzit” fie pur și simplu o simplă „îngrijorare” pentru „scumpetea vieții” și „viitorul neamului”. Aceștia sunt, în genere, oamenii cari poartă, în mai mică sau mai mare măsură direct sau indirect răspunderea crimelor și greșelilor din ultimii ani, beneficiarii trecutului monstruos cari au asistat și au practicat, au aprobat, ani de a rându, jaful țării împreună cu bandele "pilieriste, uciderea tineretului nosttru într’un răsboiu străin de nevoie și aspirațiile poporului, tâlhăriile pe «junânl s'.țiiv “" Trei gruyiîarea oricărei i nocratice. Sunt oam^^^rri din jalea și suferința poporului au acumulat averi fabuloase — au comercializat mizeria și nevoile țării și cari azi — după ce împreună cu stăpânii lor au secătuit țara, se arată „îngrijorați” de nevoile și problemele refacerii noastre naționale. Sunt criminalii cari oftează după trecut, cărora nu le poate place prezentul; ei cari au trăit și s’au desvoltat în întunerecul și murdăria pestilențială a „ideologiei” fasciste, nu pot suporta lumina și curățenia unui regim democratic. Unii din aceștia se cred născuți pentru... „diplomație”. Sunt specialiști în... politică externă. Prind din zbor o veste, aud o versiune, ii fac o interpretare care să ii mulțumească pe ei și clica lor de fasciști criminali. Linia principală a acțiunii acestora este încercarea de a demonstra un desacord între națiunile unite și de a comenta situația României in acest „desacord”: întâmplările zilnice interne și internaționale dau cuvenita desmințire șoaptelor și svonurilor tuturor oficinelor fasciste. Țara întreagă este in jurul guvernului muncind intens și cu tot entuziasmul pentru refacerea ei economică. Guvernul poporului , guvernat de concentrare democratică, pășește din realizare în realizare sprijinit de încordarea maselor muncitoare. Sprijinul Uniunii Sovietice acordat României se arată din ce în ce mai prietenesc și mai efectiv, cu perspective din cele mai frumoase pentru viitor. Ziarul „Times” organ al partidului Conservator englez, vorbind despre situația din țara noastră își mărturisește adeziunea și înțelegerea pentru felul cum sau deslegat până acum la noi problemele de interes general. Solidaritatea Națiunilor Unite se traie în pag 4 a \ i Campania É refacere a șoselelor din Dolj Reportaj de Alex. Assart Telefonul sună limpede și prelung tulburând pentru o clipă munca redacției: prefectul vrea să ia contact cu presa. După numai zece minute pătrundem noi, redactorii ziarelor din Craiova, In cabinetul Tov. Ing. A7. Celac. O hartă a județului Dolj se găsește în spatele biroului la care lucrează proiectul. Intrăm. O strângere de mână, viguroasă, caldă, o privire aruncată adânc în ochii fiecăruia dintre noi și explicațiile lov. Ceiac încep să se desprindă concise limpezi, întemeiate pe realizări, pe fapte. Șoselele — artera de circulație a legăturilor țării Este vorba de campania pe care am pornit-o pentru refacerea drumurilor, ne spune tov. Celac. Șosele—aceste importante artere de comunicație ditre orașul Nostru și celelalt localități se găsesc într’c stare deplorabilă. Drumurile acestea pline de gropi, complect neglijate continuare în pag. 2-a Cea mai arzătoare problemă a poporului nostru, este lipsa de mărfuri și scumpetea care întrece orice închipuire. Una din legile economice apărută ca să soluționeze această problemă, este acum a economatelor care s’au și înființat, aprovizionând la timp și cu prețuri mult reduse, pe lucrători și funcționari,E acum interesul și datoria maselor țărănești să înlăture scumpetea și lipsa de mărfuri asociindu-se în cooperative, unde mărfurile să fie ridicate direct de la fabricant prin economate sau cooperative mari. Dar pentru ca noile cooperative să nu aibă soarta celor de până acum, trebue ca toți țăranii să înțeleagă azi, că înlăturând mijlocitorii în procurarea mărfurilor și aprovizionându-se prin cooperative mărfurile vor veni aproape cu prețul fabricării, de zece ori mai ieftin. De aceea comitetul de conducere și însărcinatul cu aprovizionarea vor alege altă cale de procurare a mărfurilor, nu cum se întâmpla uneori până acum, când unele cooperative se aprovizionau de la negustori cu anumite articole. Pe de altă parte, țăranii dându-și seama de marele rol al cooperativei, se vor înscrie până la unul cu capital social cat mai mare, urmând exemplul comunei Cetatea Dej, unde în timp de două zile s’au înscris peste 500 membri, vărsând un capital social de 7 milioane lei. Dar înscrierea membrilor, aprovizionarea de la fabrică și alegerea comitetului nu e destul. Cooperativa trebue să aducă la timp mărfurile cerute de nevoile țăranilor, iar membrii ei să nu mai ia drumul orașului, după cumpărături, ci să-și procure totul de la cooperativă. Aceasta asigură creșterea capitalului social și beneficiul acesta se răsfrânge asupra fiecărui asociat în porte. Dar ce se întâmp* de multe ori ? Unii țărani, muncitori, devin aproape forțat membri, depun o mie lei, nu cumpără tot anul nici de doi bani, și la sfârșitul lui — vin să întrebe iscoditori: „Ce venit a adus mia mea?“. Alții vin să cumpere, dar pretind ca, din moment ce se rulează și banii lui, să i se acorde credit. Cooperativa care are astfel de membrii e sortită petrei. Iată de ce organizația „Frontul Plugarilor" care stă la dispoziție țăranilor cu tot felul de sfaturi va pune în lumina înțelegerii țărănești organizarea și rostul cooperativelor, astf ca să nu se repete greșelile trecutului. Datori suntem sa dam sprijin înființării cooperativelor noastre, dar în slujba lor să ne alegem oameni cinstiți, muncitori, pricepuți și cu dragoste pentru interesele obștești. Fiindcă aceasta e singura cale spre o viață mei omenească Guvernul prin organele de stat respective, va susține pe cei ce-au pornit spre ea și specula, sabotajul și bursa neagră vor fi înfrânte, iar viața poporului nostru se va ridica. Să nu întârziem nici o zi, cât mai curând și cât mai multe cooperative. Elena Boboc Cooperative cât mai multe la sate In doua zile s’au înscris la Cooperații?! 500 membri și s’a tarsat un capital k 1 milioane Una din marile nenorociri ale râzboiului criminal început de Antonescu este lăsarea pe drumuri a zeci de mii de copii, ai căror părinți au murit fără a ști pentru ce luptă. Familiile s'au distrus, liniștea caselor a pierit, și în locul lor au rămas lacrimile nevinovate ale pruncilor Oameni nevinovați au fost ridicați din mijlocul celor pe cari îi întrețineau cu munca lor, și trimiș în lagările de exterminare din țară sau Transnistria Scene jalnice. Copii îngriiți de momentele oribile ale despărțirii pentru totdeauna de cei dea care au primit viață, rămâneau cu inimile sdrobite. Jocul frumos al copilăriei dispărea în dosul pistoalelor amenințătoare. Zâmbetul copilului rămânea împietrit în colțul buzelor reci. De aici încolo mizeria. Fuga zadarnică după un colț de pâine, după o haină să se îmbrace, după un omn să se încălzească. La fiecare coț de stradă un ■ copilaș cu mâna întinsă. Alb și negru, cu ochii tulburi și roșii de nesomn. Cere un ban să mânânce. Noaptea doarme undei un parc, pe sub garduri. Numai într’un loc omenos nu o fi copil de țigan, evreu sau român nu știu. Dar când îi întrebi ceva, o team ca un om de 50 ani și-și șterge cu mâneca sdrențată lacrimile care curg.Hașul lui tremură și îngână „• — Tata a murit de mult. I -au omorât degeaba Și tace Primește gologanul și fuge la brutărie ca sâ-și ostoiască foamea. O fi el oare singurul orfan într’oamilie ? desigur că nu. El mai are tați ce așteaptă pâine. TaO Oul de mi sus îl vei de mii de ori. Armata orfanilor este mare-Greșelile trecutului, care au răpit acestor sunete bucuria și liniștea trebuesc epurate Au suferit martiraj fără vină, și de aceia grja pentru ei să fie mare. Opera marcată a României de după 23 August trebuie întregită. Pentru acești copii , iele negre ale mizeriei să dispară cât mai curând. Clădirea căminelor și înțarea lor in număr tot mai mare, este pruncă a vremi în care trăim. Să uite copiiașii timpurile suferințe. Să uite mieria și ennelete sau să le încălzească sur pari fragede. In ele ei să găsească pe tata sau pe mama să gâseasca un cuvânt bun, o haină o mâncare și un loc omenesc de dormit. Să se simtă ocrotiți, pentru că numai așa vom veni să îndipártam groape din sufletul lor și să-l redăm țârii întregi și sănătoși, ca mâine ei să ducă baza noii lumi democratice. Ban lângă ban și sufletângă suflet ,și este imposibil ca să nu reușim în această operă mai mult decât omenească. C. MIHAIDAM