Inainte, iulie 1948 (Anul 5, nr. 1092-1117)
1948-07-02 / nr. 1092
Despre rezoluția Biroului Informativ E asupra silliei i MII Cornii i iugoslavia 1 ri „Scânteia” a publicat comunicatul asupra consfătuirii Biroului Informativ al Partidelor Comuniste, ce a avut loc în a doua jumătate a lunii iunie în România și Rezoluția Biroului Informativ asupra situației din Partidul Comunist din Iugoslavia. Cu un curaj și o sinceritate, de care sunt capabile numai partidele revoluționare, marxiste - leniniste, conștiente de forța lor, rezoluția Biroului Informativ supune unei aspre analize critice linia urmată în principalele probleme ale politicei interne și externe de conducere a Partidului Comunist din Iugoslavia (P.C.I.) în frunte cu tovarășii Tito, Kardelj, Djilas, Rankovici, linie ce reprezintă o abandonare totală a marxism-leninismului. După cum arată rezoluția, conducerea P. C. I. a ajuns să se comporte față de Uniunea Sovietică, față de specialiștii și reprezentanții ei la fel cum se comportă față de statele burgheze și reprezentanții lor, luând o atitudine antisovietică. In interiorul țării, actualii conducători iugoslavi mușamalizează lupta de clasă și inlocuesc teoria marxistă-leninistă asupra rolului de hegemon al proletariatului și asupra alianței între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare în frunte cu proletariatxl prin afirmația că „țărănimea reprezintă cea mai solidă temelie a Statului Iugoslav” Conducerea P.C.I. a ajuns la revizuirea învățăturii marxiste-leniniste asupra Partidului. In Iugoslavia nu se manifestă pe față decât Frontul Popular, iar Partidul Comunist nu se manifestă pe față și se află până in ziua de azi într'o situație semilegală. Conducătorii iugoslavi au ajuns chiar să nege necesitatea unui program propriu al Partidului deosebit de cel al Frontului Popular. In interiorul Partidului domnește un regim birocratic și dictatorial. Democrația internă de partid nu există. Orice încercare de critică este înăbușită prin metode de represiune teroristă. In loc de a-și recunoaște și îndrepta în mod cinstit greșelile, așa cum se cere unor comuniști, conducătorii P.C.I. încearcă acum să-și ascundă greșelile prin declarații și măsuri stângiste. Astfel ei au decis în mare grabă să naționalizeze mica industrie și micul comerț, ba au declarat chiar că trec la nimicirea chiaburimii ca clasă și la imediata lichidare a oricărei forme de exploatare a omului de către om. Este limpede că astfel de probleme sunt cu neputință de rezolvat fără o temeinică pregătire a condițiunilor materiale și politice necesare și că în realitate este vorba de lozinci demagogice, aventuriste, menite să mascheze refuzul de a-și recunoaște și înlătura greșelile. Refuzul conducerii P.C.I. de a lua parte la ședința Biroului Informativ în vederea discutării tovărășești a situației din P.C.I. a fost înfierat de ședința Biroului Informativ, care a arătat că prin acest refuz „conducătorii P.C.I. sau contrapus Partidelor Comuniste, ce fac parte din Biroul Informativ, au pășit pe calea rupturii de Frontul Unic Socialist împotriva imperialismului, pe calea trădării solidarității internaționale a celor ce muncesc și a trecerii pe linia naționalismului”. Biroul Informativ a constatat că prin purtarea sa antipartinică C. C. al P.C.I. s'a așezat pe sine și Partidul Comunist din Iugoslavia în afara rândurilor Biroului Informativ. O primă Întrebare, pe care fără Îndoială că și-o vor fi pus mulți .___ • |___ --- ----. * .|»__, tovarăși după citirea acestei adânci analize a gravelor greșeli comise de conducerea P.C.I. este următoarea: Cum a ajuns la această poziție conducerea P. C. I.? Nimeni nu are de gând să conteste lupta dusă de poporul iugoslav împotriva cotropitorilor hitleriști. Dar conducerea P.C.I. orbită de îngâmfare, a tras de aci concluzia absurdă cum că „victoria finală” a fost repurtată cu forțele proprii ale partizanilor iugoslavi, dând uitării faptul istoric, recunoscut și de dușmani, că factorul hotărîtor al victoriei finale a fost Armata Sovietică, care cu prețul sângelui ei a eliberat numeroase țări cotropite de Hitler, inclusiv Iugoslavia. Deasemeni sunt cunoscute eforturile făcute de poporul iugoslav în vederea desvoltării democrației populare. Dar conducătorii P. C. I. au tras de aci o a doua concluzie la fel de falsă și absurdă și anume că Iugoslavia ar putea construi socialismul singură, fără sprijinul forțelor democratice internaționale, fără ajutorul și sprijinul celorlalte țări ale democrației populare și mai ales fără sprijinul și aportul Uniunii Sovietice. Dar ce om de bună credință poate uita că fără rolul eliberator al Uniunii Sovietice, fără sprijinul pe care l-a acordat popoarelor în lupta lor pentru dreptul de a dispune de propria lor soartă, regimurile de democrație populra din Iugoslavia, România, Bulgaria, Polonia și alte țări n'ar fi putut măcar să ia naștere, ne- S. BRUTU (Continuare în pag. IV-a) * Articol de fond apărut în ziarul “Scânteia“ No. 1158. redacția Craiova, str. Kogâlniceanu 1, telefon 2618 ADMINISTRAȚIA Str. Popa Șapcă 8, telefon 9784 4 Pagini 4 Lei Vineri 2 Iulie 1948 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VĂ! Taxa poștala plătită in numerar conform Aprob. Dir. Gen. P.T.T. Nr. 269042 din 1944 Salariați Particulari Instituții ABONAMENTE 100 lei lunar 150 lei lunar 500 lei lunar Anul V Nr. 1092 i început secerișul In mi Hin nitii București 1. Prin telefon — In cursul zilei de ori a început în multe părți ale țării secerișsul, sprijinit de stațiunile A. F. S. M prin mașinile necesare. Secerișul se face în prezent în județele Timiș, Arad și Ilfov. In comuna Bragadiru au intrat în funcțiune eri primele secerătoare-legaturi care țac și adună snopi din lanurile bogate. In câteva zile întreaga țară va fi transformată într’un vast șantier agricol pentru strângerea recoltei Examenele de bacalaureat al acesta arată ieșita lumini le a merge pe drumul nou al democrației De la metodele vechi de memorizare mecanică și interogatorii rigide, la cele noui de aprofundare a materiei și disertație. Ne găsim în timpul de față în perioada când o serie de tineri— ; după opt ani de muncă de învățământ pe băncile școlilor secundare,—își dau examenul pentru obținerea diplomei de bacalaureat. Comisiile de bacalaureat au anul acesta în fața lor o generație de tineri, care, pentru înflorirea RPR trebui să iese din șală cu deprinderea de a împleti cunoștințele teoretice dobândite în cursul anilor de școală cu munca practică. O vizită la câteva centre de bacalaureat ne arată mai întâi felul nou în care examenele se desfășoară, fundamental deosebite de cele vechi precum și felul în care au înțeles profesorii și elevii să se integreze în acest curent sănătos de învățământ. Aici dată reușita examenului era o chestie de noroc Nu numai cei ce au trecut prin frigurile" examenului de bacalaureat știu metodele vechi de examinare a elevilor. Sunt destul de cunoscute — unele au rămas proverbiale—întrebările pe care profesorii le puneau altă dată elevilor la examenul de bacalaureat cu scopul vădit de a-i intimida și încurca. Bineînțeles că nu tot astfel se întâmplă cu elevii ai căror parinți aveau rude și prieteni în comisiile de bacalaureat. Elevul trebuia să-și asimileze materia în mod mecanic, neaprofundat, iar întrebările se puneau în mod rigid, unele dintre ele de cea mai năstiuș- Ion Dianu (Continuare în pag. II-a) si sectorul Filiași, a șantierului national „Gh. Gheorghiu-Jlei" Bruierii isi ridica nmenii cartorai si meriie Ei vor duce lumina câștigată pe șantier în rândurile celora de unde au plecat. Tineri veniți din toate colțurile țării, lucrează zi de zi, la construirea căii ferate Filiași—Bumbești— Livezeni, înfruntând toate greutățile, spărgâind munții, ei croesc drum nouri căii ferate, care va constitui o punte de scurgere a cărbunilor din Valea Jiului, atât spre Capitala țării, cât și spre industriile din Oltenia, care vor putea căpăta o desvoltare mare în urma acestui fapt. Acești tineri și-au pus forța în sluxjba refacerii țării, a ridicării nivelului nostru economic. In lupta de fiecare zi cu greutățile, se căiesc pionerii reconstrucției Republicei noastre. Dar, pentru a face din ei nu numai elemente hotărîte și Îndrăznețe, înarmate cu cunoștințe tehnice, ci cetățeni conștienți cu un nivel ideologic și cultural ridicat, se duce pe acest tărâm o activitate intensă. Cititul a devenit pentru brigadieri o pasiune In sectorul Filiași, al șantierului național „Gh. Gheorghiu-Dej”, unde lucrează peste 300 de brigadieri veniți din județele Botoșani, Iași, Romanați, activitatea culturală se ia la întrecere cu aceia depusă pe șantier. Orele libere sunt consacrate în întregime, muncii culturale, activității artistice și sportive. In acest scop, prin grija comandamentului sectorului, a luat ființă o bibliotecă pentru întregul sector cât și 4 biblioteci ale brigăzilor. Dotate cu cărți ce cuprind în ele învățătura marxist-leninistă, lucrări științifice de valoare, cărți și broșuri cuu caracter informativ menite să lărgească orizontul cunoștințelor brigadierilor, cu opere literare ale scriitorilor progresiști români, ale clasicilor ruși, ale marilor scriitori sovietici și ale scriitorilor progresiști din întreaga lume, bibliotecile sunt intens frecventate de brigadieri. E o adevărată înghesuială la distribuirea cărților, căci fiecare brigadier caută să citească cât mai mult. Ziarele și revistele ocupă și ele un loc de frunte. Zilnic sosesc acolo ziare din capitală, „Scânteia”, organ central al Partidului Muncitoresc Român. »nainte organul regional pentru Oltenia al Partidului Muncitoresc Român, ziarul „Libertatea“, „Tânărul Muncitor“ și „Brigadierul”. In orele rezervate pentru aceasta, brigadierii citesc ziarele cu atenție. Fiecare își notează problemele asupra cărora nu este pe deplin lămurit. In ședințele educative pe brigăzi, ei primesc lămuriri din partea responsabililor culturali. In acelaș timp, tuturor le stă la dispoziție pentru lămuriri și îndrumări, responsabilul cultixtorial al sectorului. Roadele acestei munci se văd din creșterea nivelului politic al tineri Iustin Cornen (Continuare în pag. II-a) firea plații in natură pentru treerat BUC. 1 (Agerpress) . Ministerul Comerțului prin decizia Nr. 277 a fixat plata în natură pentru treeratul grâului, secarei, orzului, orzoaicei, ovăzului și raniței provenită din recolta im. Asupra cantității totale obținută la treer de fiecare fel de produse s-a fixat drept plată o cotă de 7 la sută. Muncitorii și tehnicienii șantierului naval „DINAMICA“ din T.-Severin au intensificat construirea vaselor pescărești . Prin actul naționalizării, au fost stimulate inovațiile la muncă Am arătat într'un număr trecut al ziarului nostru entuziasmul cu care muncitorii de la șantierul naval „Dinamica” au primit actul revoluționar al naționalizării industriei de bază și ritmul accelerat în care ei lucrează petru mărirea producției și a productivității muncii, pentru dezvoltarea și întăririrea economiei naționale. Dacă vechea conducere căuta să saboteze mărirea producției prin neglijarea utilajului, prin lipsa de interes in ceea ce privește înzestrarea intreprinderii cu aparate și construcții necesare îmbunătățirii calitative a producției, muncitorii și tehnicienii de aici strâns uniți în jurul noului director, iov. Teodorescu S. Ioan și îndrumați de organizația de Partid, au luat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea calității lucrului, măsuri care au dus la realizări ce fac cinste clasei muncitoare. Muncitorii in colaborare cu tehnicienii, au îmbunătățit fabricația Șantierul naval „Dinamica" a primit o comandă de vase pescărești, lucrări ce nu sau mai făcut până acum în țara noastră. Comanda nefiind însoțită de caete de sarcini și întreprinderea fiind lipsită de specialiști, nu se cunoștea teoretic fabricația și gradul de umiditate al materialului, fapt ce aducea refuzul de luare în primire a lucrărilor, deoarece materialul nu corespundea gradului de umiditate cerut.Vechea conducere ajunsese la Concluzia ca această comandă să fie refuzată. In urma studierii acestei situații de către organzatia de Partid și în urma muncii de lămurire dusă de îndrumătorii PMR, muncitorii au experimentat în diferite feluri gradul de umiditate al materialului și au reușit să aducă o Virgil Vasliescu (Continuare în pag. III-a) Construirea vaselor pescărești se face acum la ritm accelerat Mari depășiri de norme in industria siderurgică București 1 — In cursul primei jumătăți a lunei Iunie industria noastră siderurgică realizat unele depășiri de norme a ating în unele compartimente sporiri de producție cu 212 la sută. Astfel, producția de fierbeton la întreprinderile Metalurgice Dunărene din Brăila a fost depășită cu 150 la sută iar în cursul lunei Mai la 1, M5 Hunedoara cu 125 la sută Piíepsif si Mimii itt îmi inlleste si ii illimimiti rusi in linile democratic mici Populația evreească din Craiova, încadrată în C. D. E. și-a exprimat recunoștința pentru dreapta sentință în procesul masacrelor de la Iași. Meetingul de la școala „Lumina“ Populația evreeasca din Craiova a manifestat în meetingul de Marți 29 Iunie, ce a avut loc în curtea școlii Lumina, in cadrul Comitetului Democratic Evreesc, recunoștința sa față de sentința dreaptă dată criminalilor implicați în masacrele de la Iași, precum și dorința vie de a sprijii din toate puterile efortul de reconstrucție a țării și lupta împotriva oricăror râmășițe reacționare pentru a nu se mai crea vreodată eventualitatea unei a doua terori asemănătoare celei de la Iași. Femei, vârstnici și foarte mulți tineri, care au luat parte la meetingul de Marți, au aclamat puternic pentru desvoltarea tinerei Republici Populare Române, pentru prietenie sinceră și veșnică cu URSS și țările democrației populare, apărătoare ale păcii și independenței popoarelor. Poporul nu uită și nu iartă pe ucigașii populației pașnice Bestialitățile și crimele dela Iași și mai ales cele din „trenul morții“ în care mii de oameni nevinovați și-au găsit sfârșitul ta cele mai groaznice chinuri, nu pot fi uitate și nici iertate așa ușor—spune în cuvântarea sa dr. Rosenstein, președintele Comitetului Democrat Evreesc din Craiova. Pedepsirea criminalilor masacrelor dela Iași, contribue la ..utimare în pag. II-a) Ú