Inainte, iulie 1948 (Anul 5, nr. 1092-1117)

1948-07-02 / nr. 1092

Despre rezoluția Biroului Informativ E asupra silliei i MII Cornii i iugoslavia 1 ri „Scânteia” a publicat comu­nicatul asupra consfătuirii Biroului Informativ al Parti­delor Comuniste, ce a avut loc în a doua jumătate a lunii iunie în România și Rezoluția Biroului In­formativ asupra situației din Par­tidul Comunist din Iugoslavia. Cu un curaj și o sinceritate, de care sunt capabile numai partidele revoluționare, marxiste - leniniste, conștiente de forța lor, rezoluția Biroului Informativ supune unei as­pre analize critice linia urmată în principalele probleme ale politicei interne și externe de conducere a Partidului Comunist din Iugoslavia (P.C.I.) în frunte cu tovarășii Tito, Kardelj, Djilas, Rankovici, linie ce reprezintă o abandonare totală a marxism-leninismului. După cum arată rezoluția, con­ducerea P. C. I. a ajuns să se com­porte față de Uniunea Sovietică, față de specialiștii și reprezentanții ei la fel cum se comportă față de statele burgheze și reprezentanții lor, luând o atitudine antisovietică. In interiorul țării, actualii con­ducători iugoslavi mușamalizează lupta de clasă și inlocuesc teoria marxistă-leninistă asupra rolului de hegemon al proletariatului și asu­pra alianței între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare în frunte cu proletari­atxl prin afirmația că „țărănimea reprezintă cea mai so­lidă temelie a Statului Iugoslav” Conducerea P.C.I. a ajuns la re­vizuirea învățăturii marxiste-leninis­­te asupra Partidului. In Iugoslavia nu se manifestă pe față decât Fron­tul Popular, iar Partidul Comunist nu se manifestă pe față și se află până in ziua de azi într'o situație semilegală. Conducătorii iugoslavi au ajuns chiar să nege necesitatea u­­nui program propriu al Partidului deosebit de cel al Frontului Popu­lar. In interiorul Partidului domnește un regim birocratic și dictatorial. Democrația internă de partid nu există. Orice încercare de critică este înăbușită prin metode de re­presiune teroristă. In loc de a-și re­cunoaște și îndrepta în mod cinstit greșelile, așa cum se cere unor co­muniști, conducătorii P.C.I. încear­că acum să-și ascundă greșelile prin declarații și măsuri stângiste. Astfel ei au decis în mare grabă să na­ționalizeze mica industrie și micul comerț, ba au declarat chiar că trec la nimicirea chiaburimii ca clasă și la imediata lichidare a oricărei for­me de exploatare a omului de că­tre om. Este limpede că astfel de pro­bleme sunt cu neputință de rezol­vat fără o temeinică pregătire a condițiunilor materiale și politice necesare și că în realitate este vor­ba de lozinci demagogice, aventu­riste, menite să mascheze refuzul de a-și recunoaște și înlătura greșelile. Refuzul conducerii P.C.I. de a lua parte la ședința Biroului Infor­mativ în vederea discutării tovără­șești a situației din P.C.I. a fost în­fierat de ședința Biroului Informa­tiv, care a arătat că prin acest re­fuz „conducătorii P.C.I. s­au con­trapus Partidelor Comuniste, ce fac parte din Biroul Informativ, au pășit pe calea rupturii de Frontul Unic Socialist împotriva imperia­lismului, pe calea trădării solida­rității internaționale a celor ce mun­cesc și a trecerii pe linia naționa­lismului”. Biroul Informativ a constatat că prin purtarea sa antipartinică C. C. al P.C.I. s'a așezat pe sine și Par­tidul Comunist din Iugoslavia în afara rândurilor Biroului Informa­tiv. O primă Întrebare, pe care fără Îndoială că și-o vor fi pus mulți .___­ • |___ --- ----. * .|»__, tovarăși după citirea acestei adânci analize a gravelor greșeli comise de conducerea P.C.I. este următoa­rea: Cum a ajuns la această poziție conducerea P. C. I.? Nimeni nu are de gând să con­teste lupta dusă de poporul iugos­lav împotriva cotropitorilor hitleriș­­ti. Dar conducerea P.C.I. orbită de îngâmfare, a tras de aci conclu­zia absurdă cum că „victoria finală” a fost repurtată cu forțele proprii ale partizanilor iugoslavi, dând ui­tării faptul istoric, recunoscut și de dușmani, că factorul hotărîtor al victoriei finale a fost Armata So­vietică, care cu prețul sângelui ei a eliberat numeroase țări cotropite de Hitler, inclusiv Iugoslavia. Deasemeni sunt cunoscute efor­turile făcute de poporul iugoslav în vederea desvoltării democrației populare. Dar conducătorii P. C. I. au tras de aci o a doua concluzie la fel de falsă și absurdă și anume că Iugoslavia ar putea construi so­cialismul singură, fără sprijinul for­țelor democratice internaționale, fără ajutorul și sprijinul celorlalte țări ale democrației populare și mai a­­les fără sprijinul și aportul Uniunii Sovietice. Dar ce om de bună credință poate uita că fără rolul elibe­rator al Uniunii Sovietice, fără sprijinul pe care l-a acordat popoarelor în lupta lor pentru dreptul de a dispune de pro­­pria lor soartă, regimurile de democrație popul­ra din Iu­goslavia, România, Bulgaria, Polonia și alte țări n'ar fi pu­­tut măcar să ia naștere, ne- S. BRUTU (Continuare în pag. IV-a) *­ Articol de fond apărut în ziarul “Scânteia“ No. 1158. redacția Craiova, str. Kogâl­nicea­nu 1, telefon 2618 ADMINISTRAȚIA Str. Popa Șapcă 8, telefon 9784 4 Pagini 4 Lei Vineri 2 Iulie 1948 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VĂ! Taxa poștala plătită in numerar conform Aprob. Dir. Gen. P.T.T. Nr. 269042 din 1944 Salariați Particulari Instituții ABONAMENTE 100 lei lunar 150 lei lunar 500 lei lunar Anul V Nr. 1092 i început secerișul In mi Hin nit­ii București 1. Prin telefon — In cursul zilei de ori a început în multe părți ale țării seceriș­sul, sprijinit de stațiunile A. F. S. M prin mașinile nece­­sare. Secerișul se face în pre­zent în județele Timiș, Arad și Ilfov. In comuna Bragadiru au in­trat în funcțiune eri primele se­­cerătoare-legaturi care țac și a­­dună snopi din lanurile bogate. In câteva zile întreaga țară va fi transformată într’un vast șantier agricol pentru strânge­rea recoltei Examenele d­e bacalaureat­­ al acesta arată ieșita lu­mini le a merge pe drumul nou al democrației De la metodele vechi de memorizare mecanică și interogatorii rigide, la cele noui de aprofundare a materiei și disertație. Ne găsim în timpul de față în perioada când o serie de tineri— ; după opt ani de muncă de învă­țământ pe băncile școlilor secun­dare,—își dau examenul pentru obținerea diplomei de bacalaureat. Comisiile de bacalaureat au a­­nul acesta în fața lor o generație de tineri, care, pentru înflorirea RPR trebui să iese din ș­­ală cu deprinderea de a împleti cunoș­tințele teoretice dobândite în cursul anilor de școală cu munca practică. O vizită la câteva centre de bacalaureat ne arată mai întâi­ felul nou în care examenele se desfășoară, fundamental deosebite de cele vechi precum și felul în care au înțeles profesorii și elevii să se integreze în acest curent sănătos de învățământ. Aici dată reușita examenului era o chestie de noroc Nu numai cei ce au trecut prin­­ frigurile" examenului de bacalaureat știu metodele vechi de examinare a elevilor. Sunt destul de cunoscute — unele au rămas proverbiale—întrebă­rile pe care profesorii le pu­neau altă dată elevilor la exa­menul de bacalaureat cu scopul vădit de a-i intimida și încurca. Bine­înțeles că nu tot astfel se întâmplă cu elevii ai căror parinți aveau rude și prieteni în comisiile de bacalaureat. Elevul trebuia să-și asimileze materia în mod mecanic, nea­profundat, iar întrebările se puneau în mod rigid, unele dintre ele de cea mai năstiuș- Ion Dianu (Continuare în pag. II-a) si sectorul Filiași, a­ șantierului national „Gh. Gheorghiu-Jlei" Bruierii isi ridica nmenii cartorai si meriie Ei vor duce lumina câștigată pe șantier în rândurile celora de unde au plecat. Tineri veniți din toate colțurile țării, lucrează zi de zi, la constr­ui­­rea căii ferate Fili­ași—Bumbești— Livezeni, înfruntând toate greută­țile, spărgâind munții, ei croesc drum nouri căii ferate, care va con­stitui o punte de scurgere a căr­bunilor din Valea Jiului, atât spr­e Capitala țării, cât și spre indus­triile din Oltenia, care vor pu­tea căpăta o desvoltare mare în urma acestui fapt. Acești tineri și-au pus forța în sluxjba refacerii țării, a ridicării nivelului nostru economic. In lupta de fiecare zi cu greutățile, se căiesc pionerii reconstrucției Republicei noastre. Dar, pentru a face din ei nu numai elemente hotărîte și În­drăznețe, înarmate cu cunoștințe teh­nice, ci cetățeni conștienți cu un nivel ideologic și cultural ridi­cat, se duce pe acest tărâm o acti­vitate intensă. Cititul a­­ devenit pentru brigadieri o­ pasiune In sectorul Filiași, al șantierului național „Gh. Gheorghiu-Dej”, unde lucrează peste 300 de brigadieri veniți din județele Botoșani, Iași, Romanați, activitatea culturală se ia la întrecere cu aceia depusă pe șantier. Orele libere sunt consa­crate în întregime, muncii culturale, activității artistice și sportive. In acest scop, prin grija coman­damentului sectorului, a luat ființă o bibliotecă pentru întregul sector cât și 4 biblioteci ale brigăzilor. Dotate cu cărți ce cuprind în ele învățătura marxist-leninistă, lucrări științifice de valoare, cărți și bro­șuri cuu caracter informativ menite să lărgească orizontul cunoștințelor brigadierilor, cu opere literare ale scriitorilor progresiști români, ale clasicilor ruși, ale marilor scriitori sovietici și ale scriitorilor progre­siști din întreaga lume, bibliotecile sunt intens frecventate de briga­dieri. E o adevărată înghesuială la distribuirea cărților, căci fiecar­e bri­gadier caută să citească cât mai mult. Ziarele și revistele ocupă și ele un loc de frunte. Zilnic sosesc acolo ziare din capitală, „Scânteia”, or­gan central al Partidului Muncito­resc Român. »­­n­a­i­n­te organul regional pentru Oltenia al Parti­dului Muncitoresc Român, ziarul „Libertatea“, „Tânărul Muncitor“ și „Brigadierul”. In orele rezervate pentru aceasta, brigadierii citesc zia­rele cu atenție. Fiecare își notează problemele asupra cărora nu este pe deplin lămurit. In ședințele e­­ducative pe brigăzi, ei primesc lă­muriri din partea responsabililor culturali. In acelaș timp, tuturor le stă la dispoziție pentru lămuriri și îndrumări, responsabilul cultix­­torial al sectorului. Roadele acestei munci se văd din creșterea nivelului politic al tineri­ Iustin Cornen (Continuare în pag. II-a) firea plații in natură pentru treerat BUC. 1 (Agerpress) . Minis­terul Comerțului prin decizia Nr. 277 a fixat plata în natură pentru treeratul grâului, secarei, orzului, orzoaicei, ovăzului și raniței provenită din recolta im. Asupra cantității totale obți­nută la treer de fiecare fel de produse s-a fixat drept plată o cotă de 7 la sută. Muncitorii și tehnicienii șantierului naval „DINAMICA“ din T.-Severin au intensificat construirea vaselor pescărești . Prin actul naționalizării, au fost stimulate inovațiile la muncă Am arătat într'un număr tre­­cut al ziarului nostru entuzias­mul cu care muncitorii de la șantierul naval „Dinamica­” au primit actul revoluționar al na­ționalizării industriei de bază și ritmul accelerat în care ei lucrează petru mărirea pro­ducției și a productivității mun­­cii, pentru dezvoltarea și întări­rirea economiei naționale. Dacă vechea conducere căuta să saboteze mărirea producției prin neglijarea utila­jului, prin lipsa de interes in ceea ce privește înzestrarea intreprin­­derii cu aparate și construcții necesare îmbunătățirii calitative a producției, muncitorii și teh­nicienii de aici strâns uniți în jurul noului director, iov. Teo­­dorescu S. Ioan și îndrumați de organizația de Partid, au luat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea calității lucrului, măsuri care au dus la realizări ce fac cinste clasei muncitoare. Muncitorii in colaborare cu tehnicienii, au îmbu­nătățit fabricația Șantierul naval „Dinamica" a primit o comandă de vase pescărești, lucrări ce nu sau mai făcut până acum în țara noastră. Comanda nefiind însoțită de caete de sarcini și întreprinde­rea fiind lipsită de specialiști, nu se cunoștea teoretic fabri­cația și gradul de umiditate al materialului, fapt ce aducea refuzul de luare în primire a lucrărilor, deoarece materialul nu corespundea gradului de umiditate cerut.Vechea conducere ajunsese la Concluzia ca această coman­dă să fie refuzată. In urma studierii acestei si­tuații de către organ­zatia de Partid și în urma muncii de lămurire dusă de îndrumătorii PMR, muncitorii au experi­mentat în diferite feluri gradul de umiditate al mate­rialului și au reușit să aducă o Virgil Vasliescu (Continuare în pag. III-a) Construirea vaselor pescărești se face acum la ritm accelerat Mari depășiri de norme in industria siderurgică București 1 — In cursul pri­mei jumătăți a lunei Iunie in­dustria noastră siderurgică realizat unele depășiri de norme a ating în unele compartimente sporiri de producție cu 212 la sută. Astfel, producția de fier­­beton la întreprinderile Meta­lurgice Dunărene din Brăila a fost depășită cu 150 la sută iar în cursul lunei Mai la 1, M­­5­ Hunedoara cu 125 la sută Piíepsif si Mimii itt îmi inll­este si ii ill­im­imiti rusi in lini­le democratic mici Populația evreească din Craiova, încadrată în C. D. E. și-a exprimat recunoștința pentru dreapta sentință în procesul masacrelor de la Iași.­­ Meetingul de la școala „Lumina“ Populația evreeasca din Cra­iova a manifestat în meetingul de Marți 29 Iunie, ce a avut loc în curtea școlii Lumina, in cadrul Comitetului Democratic Evreesc, recunoștința sa față de sentința dreaptă dată criminali­­lor implicați în masacrele de la Iași, precum și dorința vie de a sprij­ii din toate puterile e­­fortul de reconstrucție a țării și lupta împotriva oricăror râmă­șițe reacționare pentru a nu se mai crea vre­odată eventualita­tea unei a doua terori asemănă­toare celei de la Iași. Femei, vârstnici și foarte mulți tineri, care au luat parte la meetingul de Marți, au aclamat puternic pentru desvoltarea tine­rei Republici Populare Româ­ne, pentru prietenie sinceră și veșnică cu URSS și țările de­mocrației populare, apărătoare ale păcii și independenței po­poarelor. Poporul nu uită și nu iartă pe ucigașii populației pașnice Bestialitățile și crimele dela Iași și mai ales cele din „trenul morții“ în care mii de oameni nevinovați și-au găsit sfârșitul ta cele mai groaznice chinuri, nu pot fi uitate și nici iertate așa u­­șor—spune în cuvântarea sa dr.­­ Rosenstein, președintele Comi­tetului Democrat Evreesc din Craiova. Pedepsirea criminalilor masacrelor dela Iași, contribue la ..utim­are în pag. II-a) Ú

Next