Inainte, august 1948 (Anul 5, nr. 1118-1143)

1948-08-01 / nr. 1118

MISII BISS RPRUUIZHl fl ORII» Fim IIUlinCIIB PHOOKSEbll ISHUSII, PEinil |ES«ILTIIEft SCH1HIDUII DEHflflfURIIHIBESflTSIORflS In sezonul de vară, zarzavaturile, fructele și legumele sunt produse de prima necesitate, care prin a­­bundența lor trebue să ușureze tra­iul celor ce muncesc. Atât în hrana zi de zi, ca și în preparările con­servelor pentru iarnă, zarzavaturile legumele și fructele constituie un aliment de strictă necesitate. Unele autorități locale puseseră restricții și taxe care depășeau a­­trib­­țiunile lor și stânjeneau buna apr­ovizionare a orașelor. Dar, mai buna aprovizionare a piețelor, era stânjenită de unele ta­xe și restricții. Erau mulți cei care luau în afară de taxe, diferite sume pentru ca un mic producător să poa­tă intra în oraș cu produsele muncii lui și să le poată vinde. Pe de altă parte, speculanții au profitat de ba­rierele acestea și cumpărau căruțe intregi de zarzavaturi pe care le revindeau consumatorilor cu prețuri umflate. . De curând însă Președinția Con­­­­siliului de miniștri a dat o dispozi­ție pr­in care înlătură definitiv stin­gherii­­­le ce se făceau și pune în vedere organelor administrative lo­cale că trebue să aplice deciziile care st­abilesc regimul liberei vân­zări și aprovizionări, cu legume, zarzavaturi și fructe, regim stabilit Încă de anul trecut, Comunicatul Președinției Consi­liului de miniștri restabilește linia trasată de Partid și guvern în a­­cest sens. El interzice cu desăvârșire încasarea oricăror taxe asupra le­gumelor, fructelor și zarzavaturilor, dă libertate producătorilor s­ă - ș­i vândă produsele fără nici o restric­ție, chi ar voi, pe străzi, în piețe sau la revânzători. Restricțiile se făceau atât în dauna consumato­rilor cât și a producătorilor. Măsura luată va face ca piețele să fie din ce în ce mai abundente, iar în urma abundenței de produse țărănești se va cunoaște desigur și o ieftinire a produselor. Țărănimea muncitoare are tot in­teresul să-și valorifice produsele muncii sale, pentru ca să-și poată procura apoi mărfurile și uneltele necesare. Ea nu va mai fi șicanată. Și le va putea desface liber, fără restricție. Muncitorii depun eforturi ca să mărească producția și să pună la dispoziția țăranilor unelte și măr­furi bune, multe și eftine. De aceea hrana lor trebue asigurată, efortu­rile lor trebuesc stimulate. Comunicatul Președinției Consi­liului de miniștri prin reglemen­tarea comerțului de zarzavaturi con­­tribue mult la intensificarea schim­bului de produse între sat și oraș și vine să asigure o mai bună a­­provizionare a populației muncitoa­re. Dar, e nevoie ca țăranii munci­tori să trimeată produse cât mai multe și mai bune, fiindcă numai astfel își vor putea valorifica pro­dusele lor și să desvolte schimbul de mărfuri între oraș și sate, iar populația muncitoare să fie cât mai bine aprovizionată. I. D. Anul V Hr. 1H8 initJstiȚia Craiova, wr. Kogălniceanu 1, telefon 8818 ADMINISTRAȚIA Str. Popa Lapră 8, faeton %1M 4 Pagini Lei 4 Duminică 1 August 1948 PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI­VAJ ORGAN PENTRU SNTENIA AL PARTIDUL l­ana posticua planta in numerar conform Aprob. Dir. Gen. P.T.Î. Wr 269942 din 194« ifi. Salariați . . . 100 lei lunar Parti­ulari . . . 150 lei lunar Instituții . . 500 lei lunar- INTR’OH CADRU FESTIV A AVUT LOC LA MINISTERUL DE FINANȚE SEMNAREA CONVENȚIEI DE REDUCERE A LIVRĂRILOR IA CORTUL REPARAȚIILOR INTRE N­.R.SS. SI R.P.R. București, 31. Ager­press. În seara a avut loc la Ministerul de Finanțe solemnitatea semnării Convenției de reducere cu 73,2 milioane dolari a livrărilor în contul reparațiilor și convenției de livrări pe anul 5, intervenite între URSS ș­i RPR. Din partea guvernului român au fost de faț­ă: tov. Vasile Luaa, ministrul Finanțelor, tov. Miron Constant­iescu, ministrul Mine­­lor și Petrolului, Alexandru Ia­­cob și Vas­le Modoran, miniștrii adjuncți la depalamentul Fi­­nanțelor, S. Se^h­r, ministru adjunct la Președinția Consili­ului de Miniștri. Deasem­­en­ea au mai fost de față: Aurel Fi­­joli, guvernatorul B­ăncii Națio­­nale, I. D. Iona, Ion N. Craiu și Mihail Miter­­ki, secretar ge­­neral al Minist­rului de Finanțe. Din partea URSS au fost de fațt: N.V. Vasiliev, șeful direcției pentru livrările din România, M. P. Sustov și V. P. Matveetki, secretar de am­basada, I. Finogenov, Kra­­marov și Fiii din partea re­prezentanței comerciale a URSS. Din partea URSS convenția a fost semnată de M. V. Vandiev, șeful direcției pentru livrările din România, iar din partea RI­R de Alexandru Iacob ministru anjanct la departamentul Finanțelor. După semnarea convenției au rostit cuvântări, N. V. Vasiliev, șeful direcției pentru livrările di­n România și Alexandru Iacob, mi­nistrul adjun­t al έnalțelor. La fabrica naționalizata fostă Cra epel Printr’o mărire conti­nuă a producției, s’a redus prețul fontei cu 12 la suta . Prin Centrala Industrială au sosit zilele acestea 2 vagoane cocs de turnat și o importantă cantitate de grafit. — Tinerii muncitori trebuesc stimulați de organizația de Partid pentru reușita întrecerii existente. — „Dacă lipsesc de la lucru îmi fac tot mie rău, că nu învăț meseria așa cum treime“.—Cum duce munca de îndrumare ucenicul Sta­vicek Pepi, exemplu de disciplină în producție. Sunt doar câteva zile de când au sosit la fabrica naționalizată fos­tă Graepel cocs de turnat și o can­titate de grafit prin Centrala In­dustrială a metalurgiei prelucră­toare care aprovizionează ramura­­ metalurgică din industrie. Când va sosi cantitatea livrată de fontă ve­che și nouă, se va ajunge la o pro­ducție mai mare și se va putea re­duce mai mult prețul de cost al fontei pentru segmenții de cale fe­rată. In urma creșterii producției din ultimul timp, s-a ajuns la o re­ducere a prețului de fontă cu 12 la sută. Muncitorii ne asigură că în momentul sosirii cantității masive eC fontă livrată pentru turnat, pre­țul va scădea și mai mult. „A chiulangi înseamnă a lovi In interesele ■ trasul muncitoare“ V ' W '*'o, .t entuziasm și câtă dorință de a ■­i­ f­ i­a cât mai mu­lt, de a intra s­c­o­c mai adânc în tainele meseriei 'e^-strungarilor, se observă pe fața u­­­­cenicului Stavroek Pepi întors de câteva zile de la Tușnad unde și-a refăcut puterile timp de 20 de zile, trimis acolo de organizația județea­nă U.T.M. Dolj. In munca de mărire a producției,­­ tinerii muncitori au adus impor­­­­tante contribuții. Prin întărirea dis­ciplinei în muncă s-a adus o reală ridicare a producției. Dacă la înce­put întârzierile și absențele dela serviciu frânau bunul mers al pro­ducției, azi tinerii muncesc laolaltă cu vârstnicii, călăuziți fiind de a­­celeași principii care stau la baza clasei muncitoare. „A chiulangi în­seamnă a lovi in interesul clasei muncitoare, a întârzia înseamnă să scadă producția, să rămânem în ur­mă”. Acest principiu care a stimulat și lămurit de la ucenic la ucenic, a fost curând adoptat de aproape toți tinerii din întreprindere. Or­ganizația de Partid a avut un rol de frunte în stimularea și educarea tineretului. Totuși în ultima vreme s’a observat o lipsă de interes față de tinerii din fabrică, de problemele care-i preocupă și de rezolvarea că­rora depinde bunul mers al producției Nu s’au ocupat tovarășii mai vârst­nici de educația profesională și mai ales de ridicarea lor politică. Deoa- L. Lupan-Mliitaru (Continuare în pag. 111-aj In timpul liber utemistii dels „Gracpol“ fac sport N­OUA AȘEZARE A IMPOZITULUI AGRICOL O IMPUNERE IN FOLOSUL ȚÂRANIMII MUNCITOARE* CUM SUNT IMPUSE SATELE? DOILJUIAUI. In epoca de dominare a moșie­­rimii și capitaliștilor, cheltuielile statului, în general, erau suportate de către țărănimea muncitoare. Mo­șierii și capitaliștii de la sate și o­­rașe în afară că, în majoritatea ca­zurilor se eschivau de la plata im­pozitelor, în general, ei nu plăteau decât o infimă parte, din ceea ce ar fi trebuit să plătească. Astfel impozitul agricol nu adu­cea pe capul țărănimii muncitoare, decât nouă poveri insuportabile care în mod evident o ducea la o com­plectă sărăcire. In schimb, chiaburii satelor, prin influența pe care o e­­xercitau, erau oblăduiți, dându-li-se posibilitatea consolidării și îmbogă­țirii pe o scară cât mai înaltă.­­ Nouile impozite agricole Astăzi însă, pentru a se pune ca­păt acestei situații și pentru a se creia o viață mai bună țăranului muncitor, Prezidiul Marii Adunări Naționale a R.P.R. în urma unui decret elaborat de ministerul de Finanțe, a întocmit o lege privitor la stabilirea impozitului agricol, pe anul în curs. In virtutea acestui decret, impo­zitul agricol a fost stabilit pe ba­ze cu totul noui. Așa că noul im­pozit agricol a venit să schimbe cu totul vechea mentalitate, în sensul că cel care are mai mult va plăti mai mult, iar cine are puțin va plăti mai puțin. Fiecare după pu­terile și venitul său. Analizând noua așezare a impo­zitului agricol, se pot desprinde ur­mătoarele: Pentru țăranul care are un ha. de pământ și pentru chia­burul care are 40 de ha., impozi­tul nu va fi acelaș. Adică cine are un hectar de pământ va plăti pe baza nouăi legi agricole 130 lei pentru ha., iar cel care are 5 ha. va plăti pentru fiecare hectar 780 lei, deci în total suma de lei 3.900. Moșierul care are 40 pogoane pă­mânt din aceiaș categorie și aceiaș clasă, are de plătit pentru fiecare hectar 2.430 lei. Cota de impunere agricolă nu ține seama numai de categoria de cultură și clasă, dar și de suprafața de pământ pe care o are un pro­ducător. Cum se aplică Impozitul In Județul Dolj Terenurile agricole din județul Dolj sunt considerate de categoria (continuare în pag. 111-a) TOGLIATTI S’l 1RSAR4T0ȘIT Roma, 31 R dor. Z­arul U­­nita anunță vestea insă săloșirii lui Togliatti. Ast­fel a eșuat planul criminal care avea drept scop să lovească <1­isa muncito­are si Par­tidal sin și si provoace o pierdere gravă mișcării democratice interna. ho­n.f# pentru colectarea cerealelor — Batozele vor lucra fără întrerupere de la ora 5 la ora 23. — Prime pentru cei eviden­țiați în campania de colectare. Tănăsescu ministru-adjunct al Afa­cerilor Interne. Membrii Comisiunii și delegațiile speciale care au fost pe teren in­spectând modul cum decurg ope­rațiunile de colectare, au făcut ra­poarte asupra situației găsite și a măsurilor de îndreptare luate, a­­colo unde s-au constatat deficiențe. Au fost vizitate județele Dolj, Mehedinți, Timiș Torontal, Arad, Constanța, Tulcea, Brăila, Vlașca, Ialomița, Teleorman și Romanați. In aceste județe, situația este ur­mătoarea : In urma discutării rapoartelor și a propunerilor făcute, Comisiunea de Stat pentru colectarea cerea­lelor a luat următoarele hotărîri: — obligativitatea pentru comisi­ile comunale de a afișa cotele fixate locuitorilor; — luarea măsurilor necesare pen­tru începerea tr­erișului în toată țara; — batozele vor lucra fără între­rupere de la ora 5 la ora 24; — organizarea de către comisiile comunale a planurilor cu ordinea prezentării la treeriș a tuturor lo­cuitorilor; — folosirea atelajelor disponibile pentru efectuarea desmiriștirilor; — folosirea fără plată a cântare­lor din onoare, proprietatea Came­relor de Comerț; — înființarea a nouă centre de colectare în județele Timiș Toron­tal și Dolj; —■­judecarea rapidă a sabotorilor și infractorilor la legea colectărilor; — acordarea unor prime sau re­compense membrilor comisiunilor de colectare și funcționarilor, a căror activitate deosebită a contribuit e­­fectiv la realizarea planului de co­lectări. Comisiunea de Stat pentru colec­tarea cerealelor, a ținut Marei șe­dință, sub președinția tov. Stelian Sărbătorirea Zilei Feroviarilor Sovietici Azi, Sâmbătă 31 Iulie, orele 17, are loc în gri­dina filialei AßLUS (Palatul Jean M­irail), sărbătorirea Z­lei Feroviarilor sovietici, în cadrul unui frumos program artistic. Programul sărbătoricei este organizat de Sindicatul C.F.R. din localitate. I — Cum se primesc cores­pondențele pentru Statul Israel. Cififi în pag IV»a Avioanele britanice și ameri­cane violează regulele secu­rității aeriene în zona Sovie­tică de ocupație din Germania — Regiunile Grammos și Pinctul Superior eliberate de Armata democrată greacă. — Asasinul lui Miloș Moic și-a recunoscut fapta în fața organelor anchetatoare. Tov. ION NICULI a vizitat întreprinderile naționalizate din Craiova In cursul zilei de Vineri 30 iu­lie 1948, tov. Ion Niculi, membru în C.C. al P.M.R. și vicepreședinte al Prezidiului Marei Adunări Națio­nale, a vizitat întreprinderile „Ra­muri”, Atelierele Noul C.F.R., re­dacția ziarului „înainte”, Primăria Municipiului Craiova și „Scrisul Ro­mânesc”. Peste tot, tov. Niculi a stat de vorbă cu muncitorii, a ascultat pro­blemele ridicate de ei, dând sfaturi și arătând perspectivele poporului muncitor din R.P.R. condus de par­tidul Muncitoresc Român în munca de ridicare a industriei și agricul­turii noastre. Pretutindeni, tov. Ion Niculi a fost întâmpinat cu mult entuziasm de către muncitorimea craioveană. După amiază a avut loc o adunare generală a sindicatului Artelor Gra­fice în sala întreprinderii Scrisul Românesc la care tov. Ion Niculi a vorbit muncitorilor despre sarcinile ce stau în fața întreprinderilor na­ționalizate precum și sprijinul ce trebue dat țăranilor muncitori în campania colectărilor prin munca de lămurire dusă de îndrumătorii P.M.R. și al sindicatelor. La orele 18, tov. Ion Niculi a pă­răsit orașul nostru. DELEGAȚIA GUVERNULUI ROMÂN a plecai­u ora pai­i mucin­ia miciu­mm Delegația guvernului român sub conducerea tov. Ana Pavlei, minis­trul Afacerilor Externe a părăsit Bucureștii cu avionul pentr­u a participa la Conferința Dunării ce a început în ziua de 30 Iulie la Belgrad. Delegația este compusă din tov. Ana Pauker, ministrul A­­facerilor Ex­erne, Alexan­dru Bărlădeanu, ministru adjunct la departamentul Industriei, dc. Eduard MMlezincescu, secretar general al Ministerului Aface­rilor Ex­erne și inginer D- Bur­­ghelea din Ministerul Comu­nicațiilor Din de­legație mai face parte tov. Theodor Ru­­denco, ambasadorul R­P« R. la Belgrad. Delegația e însoțiți de un număr de experți și tehnicieni. * # * BELGRAD, 31 (Rador)-E>i a sos t la aeroportul Zoun, din apropierea B­lgradului de­ Igiția română la Conferința Da, aici in frunte cu tov. Ana Pa­k r, ministru al Afacerilor Externe al R. P R. *** BELGRAD 31 (Rador) - In vederea participării la Confe«­rința Dunării au sosit la Bel­grad delegații Statelor Unite» M.rei Bit­anii, Franței, Repu­­blicei Ucrainiei , Bulgariei» L­eh­oslovaciei» României și Ungariei» De­legația ucrainiană este condusa de vicepreședintele Consiliului de miniștri al ucrai­­nei B «ranovsky, delegația cea­hoslovacă este condusă de mi­­nistrul de Externe Vladimir Clementis, delegația României de către tov« Ana Pauker» mi­nistrul Afacerilor Străine, de­legația Ungariei de către Eric Molnár, m­aistru de Ex­erne» delegația Bulgariei de Kame­­nov, ministru adjunct de Ex­terne și delegația Statelor U­­nite de ambasadorul Statelor Unite la Belgrad« Cititi în pag­in­­a VIAȚA DE PARTID Presa de Partid, mijloc de schimb de experiențe. ..I­I­I—ii—i 11 ■" Vocea Americii — vocea dolarului...

Next