Inainte, septembrie 1948 (Anul 5, nr. 1146-1169)

1948-09-02 / nr. 1146

2 ÄÄmtteiilMistt» na b>Oi« aamaa ab ianoe ■erai **»43*8$ KisSL&SsSBra^s 1818, Turgheniev pleacă de tafco J5$«f %ț!K§Ws, j;AÎeaț«fe#3l,l?<»b*WÎS £ l* «feW«P*i. să iflfdiS ® 5 feeubjica. ooffau'm wimrî* a&fd3M& tif* 9b «ÖOiRtoS* fe.ițfW*# .Bftl«* in*jaij coniiggi» BfeW.«kW9tf!"-1 owsk rdiî?658e -Éri W<S$*V investiți dia^xiftț*»opati^Oi ^uS ceias temă este publicată in 1852. ob «lM^kwfe?e«Weífi? • inI8ilf>l‘Qaffe4iÎW^Îbr«iJfb^2^ ,el publica SkjWI «croteg 5Cife5»»£ rd>aita Căida £«4> itkMmRtț&i* este exilat,bd%i £ 8;iar«ift”ist samoșia sa»asfafJ»iSS din gubernia Orel, unde unuf tt%»nevoit să stea doi ani. Față de problemele sociale ale timpului său, Turgheniev are o atitudine progresistă și eroii săi Sunt oameni cari privesc cu încredere spre viitor, doresc și chiar fac pregătiri pentru o nouă societate mai bună ți mai dreaptă. Cele mai importante lucrări ale lui Turgheniev pe lângă „însemnările unui vânător“ sunt următoarele 6 romane : Rudin, Un cuib de nobili, In ajun, Părinți și copii, Fum și Pământ Nou, în care cu o mare putere de pătrundere, zugrăvește societatea rusească dintre 1846 și 1880« qmi tsupbni lubbiÂ igni ! S3 D#*=X«rgMf âsSfd&îfift s&rpteimtmtor&WT. Duelistul, întâia dragoste, Iacob iff 1 W^ț^Go^mO%gglfite'eW>>LeSN ghenier pune câte o problemă socială pe care o desbate și căreia ii arată deslegarea. Adesea izbucnește în el revolta contra societății, la care a trăit, penonagiile lui strigând disnâdârluiti .Reedfasiițțl îndreptați societatea“« Eroii lui Turgheniev nu sunt lăsă oameni de voință și au de multe ori un caracter nehotărît și un spirit fatalist și melancolic, voind parcă să afirme prin firea lor tristă, trecerea neînduplecată a timpului. Natura ocupă de asemenea un loc important in opera marelui scriitor rus. Prin iubirea, bunătatea și înțelegerea care se degajă din opera lui, precum și prin năzuința eroilor lui, către o lume mai bună, Ivan Turgheniev este mai aproape de sufletul cititorului. Pe deasupra oricăror deosebiri de rasă și de limbă, opera lui Turgheniev atrage și cucerește sufletele, fiind printre puținele din secolul trecut care au reușit să întrezărească zorile unei lumi mai bune. P. R. rmenutui școlaresc din Caracal duce *o intensă activitate culturală în colonia de vară Săliștea Sibiu Pentru a veni în ajutorul copiilor nevoiași. Sindicatul profesorilor secundari din Caracal a fost inițiativa să formeze o colonie de odr hr.» în ~ a MnaiM» ii . ^1 r.~' ă'M ^ j 3 ■ [UNK] Ir — .Lf 1 MSI v Corn« a Seliște, are eni»f .* certa un aspect cu tocul diferit decât si anilor trecut*«^ in locul doamnelor de salon“ și domnilor monocrat*, «■ pMMeínic această se hodi* colonie elevii fii de muncitori și ai celor care nu au cunoscut nici odată dreptul la odihnă. Aici, elevele liceului industrial și teoretic din Caracal, și au format un program din care munca și învățătura nu au fost excluse. Conștiente de rolul lor in Republica Populară Română, fetele trec la gospodaritul coloniei curi find grădinile, ornamentând vitele, iar bâefa, după gustarea de chedineafa pleacă în coloane în cântece muncitorești spre strandul comunal unde lucrează 5;./ .-vs. la amenajarea lui, E o lucrării ce mî se poate termina în mai puțin de 10 zile. Dar elanul și dorul de muncă a redus timpul de lucru la numai 3 zile. Pentru realizarea acestui strand au muncit 59 de băeti și 60 fete din elevii romanofoni, iar numărul orelor de muncă se ridică la 590. Viata culturală in colonie In colonia elevilor din Săliște, viața culturală se duce cu intensitate In fiecare din minestu două ore sunt dedicate ședințelor educative în care tineretul școlăresc prelucrează arfivolile din Tânărul Muncitor, Scânteia și Viața Sindicală, după care se trece la lectura individuală. Totul se face sub supravegherea și în drimnarea tovarășilor profesori și pofesoare și în aer liber în mijlocul naturii. Nici lecțiile nu sunt uitate. Sub supravegherea tov, Matilda Florescu și Carmen Androparde, profesoare de franceză și matematici, elevele și elevii își revizuesc cunoștințele în învâțâtură.Ca un rezultat al acestei intense activități culturale au loc în fiecare Duminică cenacluri literare cu program artistic, muzici, dansuri romănești, dialoguri, etc. Cum se gospodărește colonia Pornind la drum cu mijloacele proprii și cu ajutorul Prefecturii și Consiliului Sindical Județean, colonia de la Săliște poate fi dată ca un exemplu pentru toți. Amenajarea ei ca un cămin de odihnă și cultură pentru Copiii clasei muncitoarea de căpetenie a celor fost grija care au primit sarcina conducerii acestei colonii. Dormitoarele instalate în clădirea școlii primare, precum și cele 5 mese pe zi pregătite din alimente substanțiale, asigură acestui tineret condițiuni de viață nouă atât de mult dorită de tineretul ce formează societatea de mâine, societatea aceia listă reorganizarea Comitetului Județean U.F.D.R. Romanați CARACAL. — In sala Teatrului National a avut loc ședința pentru reorganizarea Co^ti —mirefill.11 £ ean N . D. R. KSj prezentatov. Geta Panaitescha, Instructoare a G- C. al N. F. D. R., tov Florica Stanca, secretara Comitetului Județean a deschis ședința făcând o analiză a muncii depuse de organizație în ultimele 6 luni, arătând părțile pozitive și negative ale muncii depuse.La trecut apoi la reorganire a comitetului. Biuroaica«* reurmScair^j Mihípliee: secretară Elena Dumnt, organizatoric, Elena Predescu; cultural, Sandu Ecaterina; asistentă, Florica Stancu; economic Elena Mangiurea; activ Rodica Bălănescu; munca la sate Ioana Roșioru. A vorbit apoi tov. Geta Panaitescu care a trasat sarcinile care stau în fata noului comitet-Femeile trebuesc să și însușească toate metodele de muncă din toate ramurile de activitate pe târâm politic, cultural și economic.Munca lor trebue dusă în spiritul luptei internationale, pentru apărarea păcii și căminelor, împotriva războaielor distrugătoare și pentru construirea socialismului în țara noastră. La sarcini imediate, trebuesc activizate femeile sătence care sunt în conducerea cooperativelor; acest lucru va duce la o mai justă repartiție a mărfurilor la sate- Centrele de conservat zarzavaturi trebuesc și ele întărite; este o datorie a femeii de a da bătălia în foste domeniile în care activează pentru reducerea preturilor de cost. In partea doua a festivitații, a avut loc un reușit festival dat de echipa artistică a organizației U. F. D. R. a. I. Coresp. Alegerea Sfatului Județean al Căminelor Culturale din Județul Giorj In prezența tuturor directorilor și președinților căminelor culturale sătești, a avut loc alegerea unei noui conduceri la Sfatul Județean al Căminelor Culturale din jud. Gorj. Prezentând o dare de seamă asupra activității desfășurate, vei d ’a comisie interimară a demisionat, in locul ei alegându-se următorul comitet: Președinte, Ion Modoran; director, Gh. Negulescu ; membrii : Ion Rusu, Florea Ciută, Ion Șelaru, F. Giurgiulescu, Luca Iosif, Marșița Golgos, Cicerone Paralescu, Săvulescu Gh. Gr. Hărșu și Cristea Dumitru, iar cenzori: Mihai Șerbulescu, Iuliana Minciună și Vasile Isopescu. Instalarea noului comitet a avut loc in ziua de 25 Aug. c. Sarcinile ce stau in fața noului comitet de conducere al Sfatului Județean sunt destul de grele deoarece activitatea căminelor culturale din jud. Gorj până in prezent n'a fost cu nimic remarcabilă. Organizațiile de bază sătești au preluat sarcina de a ajuta efectiv munca nouilor conducători ai căminelor pentru ca aceștia să poată corespunde rolului cel au in viața satelor. închiderea cursului de infirmiere a filialei Crucii Roșii Zilele trecute a avut loc la sediul Crucii Roșii din Calea Unirii 22, solemnitatea distribuirii brevetelor la 28 infirmiere sanitare care au absolvit cursurile speciale în cadrul filialei din localitate. Cu acest prilej au vorbit dr. Vulpe, inspector general sanitar, dr. Dobrescu și d-na Ana Popescu, secretara filialei Crucei Roșii. Din partea absolventelor a vorbit d-na Puia Smărăndescu, care a mulțumit Crucei Roșii pentru concursul dat infirmierelor sanitare la reușita cursurilor. no ind cator folositor pentru massele de cetitori din R P. R. ^ „Călăuza cetitorilor“ A apărut de curând Nr. 1 al buletinului lunar pentru îndrumarea bibliotecarilor și a cetitorilor, intitulat „Clăuza cetitorilor Rolul important al acestei publicații, este să orienteze pe cetitori asupra lucrărilor apărute. Inlesnindu-le alegerea operelor ce-i interesează, precum și să pună la dispoziția bibliotecarilor un mijoc de a ține la curent instituțiile de cultură pe care le conduc, cu tot ceea ce apare in literatura noastră. Din cuprinsul acestei publicații se desprinde că acest rol a fost adus la îndeplinire cu prisosință, astfel că procurarea ei de către un număr cât mai mai mare de cetitori, devine o necesitate imperioasă. Iată cuprinsul primului număr: In slujba ridicării culturale a poporului, de Mihai Fiorescu : Biblioteca sătească, de George Enculescu; Cartea in Repubica Populară Română; Cum se citește o carte; Despre cetitul in grup: EsUurile noastre; Cărți noui apăruta in librării ( prezentate in imagini); Ce cărți să citim; Bibliografie (prezentarea cărților necesare pentru înzestrarea bbliotecilor); Știri din lumea cărților și a bibliotecilor și Curierul bibliotecarului. Aceasă publicație, prin felul cum se prezintă, va putea contribui la ridicarea nivelului cultural al omului nou, dornic să cunoască și să se cultive, pentru ca să poată fi astfel bun cetățean al Republicei Populare Române. inii» piei I i D ijitii lifiuiti Șoala de îndrumare a Corpului Didactic din județul Romanați, a închis cursurile Marți 24 d.Ci In cadrul ședinței festive de închidere, lectorii fiecărui seminar au prezentat situația, arătând munca desfășurată ți realizările cursiștilor. Tov. profesor Dumitru Râdulescu, directorul de Studii al școlii, a ținut un cuvânt de închidere, arătând care este rostul primilor absolvenți ai școlii ICD în aplicarea reformei învățământului, în noul an școlar se va începe« Șt. Damitrescu Coresp. voluntare Scititi „SCAMEI#“ CaNIMATO MIRAPE „ Scala“ Mărite cu Tatiana Lennikova și Jozas Saumas, 23 August Balaurul cu 7 capete film sovietic. Select" Liliacul cu Maefbe Hsrell, Iohan’s Hesters, Willy Fritacb. im PUBLICITATE PIERDERI Pierdut foaia de circulație Nr. 3583 seria cadru Nr. 594.039 eliberată de Chestura Craiova pe numele Uzinele Comunale Craiova. O declar nul. 2389 Pierdut cartelele de alimente tip. C Nr 671589, tip. D2 Nr. 650724, tip. D2 Nr. 659.723 eliberate de Primăria comunei Mârșani pe numele Preduno Marin, Preduna Maria și Predune Eugenia. Le declar nule. 2383 Pierdut buletinul popuniei Nr. 3531 1 9v6 eiberet de Chestura Craiova pe numele Stăncuta Panfilie din Craiova str. Severinului Nr. 160. N declar nul. 2384 VANZARI întreprinderea nationalized. Fabrice de Mezeluri fost Gh. I. Dobrescu Craiova str. Doamna Bălașa 27. Vând circa 800 butoaie lemn tag, pentru muratori cu capacitate o 150 litri. Vânzare parțial sau total. 2360 Vând estin locuri de casă în suburbana Craiova Comuna Bordeiu. Adresați telefon 1767. 9305 De vânzare mașină de tricotaj nouă de 670 cm. lei. Informatiuni Al. Lahovari, Î35 Craiova între orele 3-4 pm. 2381 DIVERSE Caut cameră mobilată. A se adresa la ed Jia ziarului „Înainte". 2373 La „Cehoslovaca" S. B. H. Xidlonl «1 Izolî'i s'au redus prețurile: Cămașă zefir cu un guler rezervă Lei 400 Chiloți bărbătești per. „ 108 Primăria Orașului Rm. Vâlcea Publicațiune Nr. 2886 din 30 August 1948 Se aduce la cunoștința celor interesați ca în ziua de 13 Septembrie 1948, orele 12 a.m. se va ține la Primăria orașului R. Vâlcea, licitație publică pentru darea in antrepriză a manoperei lucrărilor de ț:așezare, montare și etanșeizare, a 1200 m«la tuburi de fontă în diametrul de 359 mm. și în lungime de 45 m«l. ca primă tranșe din totalul de 5200 m.l. prevăzuți în proect, pe traseul șoselei județene R. Vâlcea–Olănești la o adâncime de cca. 2 metri, de la km. 5 înspre R. Vâlcea. Valoarea manoperei acestor lucrări după deviz este de lei 288.000 și în această sumă nu se cuprinde valoarea tuburilor, plumbului frânghiei gudronate, etc. și nici transportul lor la punctul lucrării, după cum nici executarea terasamentelor respective care privește direct Primăria orașului. Licitația se va ține in conformitate cu art. 88 110 inclusiv din S.C.P. Concurenții vor depune în plic separat odată cu oferta sigilată și o garanție de 5 la sută din valoare. Proectul respectiv, caetul de sarcini și devizul se pot vedea in orice zi de lucru la Secția tehnică comunală. Primar, lost Himler Seeretai, Gavril Pop Șeful Secției tehnice com Ing Nițulescu Petre 9386 Legile desvoltării economice societății socialiste sunt radical deosebite de cele ale societății capitaliste, căci pe când primele sunt determinate de natura regimului sovietic care au la baza sa proprietatea socială asupra mijloacelor de producție, legile economice ale regimului capitalist au la bază proprietatea privată asupra mijloacelor de producție și exprimă raporturile de exploatare a omului de către om precum și contraficerile inerente dintre burghezie și proletariat. Prin victoria proprietății sociale a mijloacelor de producție a apărut în Uniunea Sovietică o nouă structură de clasă, a apăru Societatea Socialistă ce constă din două clase prietene: clasa muncitoare și cea țărănească polhoziană. Raporturile dintre acete clase nu au un caracter antagonic, ci sunt raporturi între clase prezene, iar desvoltarea modului de producție socialist, se produce pe baza contrazicerilor neantagoniste. Desigur că și în societica socialistă, legile economice își păstrează întreaga lor putere, numa că statul sovietic, prin cunoașteri acestor legi, îndrumează în act conștient desvoltarea economi socialistă, pe când în regimul spitalist legile economice se manifeează în mod spontan și au ca efect crizele de supraproducție, cari suntnsoțite întotdeauna de distrugerea tașă a forțelor de producție. In „Problemele leninistului" sov. Stalin a arătat importanț. cunoașterii legilor *eoe«iub* £>«« Partidul proletariatului vrea să fie un adevărat partid, el trebue să-și însușească înainte de toate cunoșștința legilor desvoltării producției, cunoașterea legilor desvoltării economice a societății”. Dar, pentru a studia legile economice ale socialismului, înțelegerea justă a problemelor politice și economice este, primordială, căci în societatea socialistă, influența politicii, ca suprastructură și a statului sovietic asupra economiei este într’adevăr uriașe, căci statul sovietic întruchipează atât forța politică cât și cea economică, el fiind proprietarul mijloacelor de producție. In societatea capitalistă, economia are puține legături cu statul capitalist, raportul dintre ele fiind de subordonare a statului față de interesele economiei capitaliste. Statul sovietic spre deosebire de statul burghez este principala forță care pe baza legilor cunoscute, îndrumează, dirijează și planifică desvoltarea economiei socialiste. Economia socialistă este deci o economie planificată. Prin lichidarea proprietății, adică prin lichidarea societății capitaliste, sunt înlăturate legile spontane după care ea se conducea precum și nemăsurata poftă de câștig, și legile concurenței capitaliste. Principiul conducerii planificate, înlocuește în societatea socialistă toate aceste legi și el se bazează mai intâiu pe prevederea științifică dedusă din stadiul tendințelor și necesității desvoltării economice și nu și apoi după întocmirea planului, pe mobilizarea masselor pentru îndeplinirea sarcinilor construcției socialiste. Factorii principali pentru îndeplinirea planurilor de producție sunt însă: mărirea producției și mărirea productivității muncii, ce au ca stimulent interesul material înfăptuit cu ajutorul principiului socialist de repartizare a bunurilor după muncă. ..Socialismul — după cum spune tov. Stalin nu neagă ci întrunește interesele individuale cu interesele colectivității. Socialismul nu se poate abate de la interesele individuale. Mai mult, societatea socialistă oferă singură garanția solidă a asigurării intereselor individului”. întrecerea socialistă și forma sa cea mai înaltă, mișcarea stahanovistă este cel mai important factor de desvoltare al forțelor de producție. La baza întrecerii socialiste nu stă lupta unora împotriva altora sau îmbogățirea unora pe spinarea altora, ci stă principiul colaborării tovărășești și al ajutorării reciproce al Celor ce muncesc. Mișcarea stahanovistă urmărește o îmbunătățire radicală a stării materiale a celor ce muncesc, și una din principalele cauze care au dat naștere, este tocmai, interesul material. In societatea socialistă oamenii muncsc î w râvnă și eu •ntummma nu pentru îmbogățirea exploatatorilor, ci pentru ei și pentru societatea lor. Deci, o a doua lege economică a desvoltării sistemului socialist de producție este ridicarea neîncetată a producției. O altă lege din cele mai importante a desvoltării economiei socialiste, este aceia a reproducției socialiste lărgite, legea creșterii constante a nivelului material și cultural al masselor muncitoare. Tovarășul Stalin, a fost descoperitorul acestei largi reproducțiuni socialiste de bunuri și în raportul făcut la congresul al XVI al P. C. (b.) al U. S. în 1930 a arătat clar, legătura dintre creșterea continuă a cantităților de bunuri și necesitatea ridicării constante a stării materiale a celor ce muncesc, fapt în contradicție totală cu societatea capitalistă, unde creșterea cantității de bunuri intr-o producție sporită creiază uriașele crize de supraproducție, urmate de distrugerea forțelor de producție. In societatea socialistă tocmai prin îmbunătățirea sistematică condițiilor de viață a celor ce muncesc, se asigură clasa muncitoare împotriva crizelor de supraproducție. Un alt principiu, *1 daevoltării economiei socialiste este acumularea socialistă ce are ca izvor produsul suplimentar, creiat în producția socialistă. Rolul acestui produs suplimentar este de a merge pentru continuarea măririi producției, pentru întărirea capacității de apărare a independenței țării. O premiză neapărat necesară în vederea acumulării socialiste este următoarea: creșterea productivității muncii trebue să întreacă creșterea salariului, plusul acesta mergând la fondul ce se chiamă acumularea socialistă. In felul acesta se îmbină în modul cel mai fericit, mărirea constantă a nivelului industrial și cultural al celor ce muncesc, cu creșterea neîncetată a acumulării socialiste, în cadrul reproducției socialiste lărgite. Legea valorii este de asemenea o lege a desvoltării economiei socialiste, dusă în societatea socialistă, raportul marfă-bani și semnificația valorii își păstrează însemnătatea. Caracteristicile muncii socialiste și principiul socialist de plată este: „de la fiecare după capacitatea sa, fiecăruia după munca sa”, sunt cauzele principale ale păstrării raportului marfă-bani și a legii valorii, asigurându-se totodată prin interesul material personal al muncitorului ridicarea producției. Controlul societății asupra cantității muncii și asupra cantității consumației se înfăptuiește prin ajutorul banilor. Pe acelaș principiu se bazează și autonomia bugetară a unor întreprinderi socialiste. Lucrătorii acestor întreprinderi trebue să-și echilibreze bugetul, să facă economii, să mărească productivitatea muncii, într’un cuvânt să mărească rentabilitatea întreprinderii, căci fără echilibrarea cheltuielilor de muncă cu rezultatele acesteia este imposibil să se desvolte economia socialistă. Tot prin intermediul marfă-bani se înfăptuiește și legătura dintre industrie și agricultură. Industria socialistă aprovizionează colhozurile cu mărfuri, unelte și mașini de tot felul și primește în schimb alimente și materii prime. Un alt fapt care vine în sprijinul acestei legi este acela că între munca lucrătorului și cea a colhoznicului este o lipsă de uniformitate, ceea ce face impasibilă calcularea direct prin timp de muncă, și determină necesitățile calculului în bani, precum și faptul că în stadiul socialismului se păstrează deosebirea între munca calificată și cea simplă, între cea intelectuală și cea fizică, plata mai bună a muncii calificate și a celei intelectuale fiind un factor determinant al progresului, fiecare muncitor căutând să-și îmbunătățească încontinuu calificarea. O altă cauză sare și aceeasă natura proprietății cooperativ - colliorziene iau pe piață prețurile și fixează pe baza legii cererii și a ofertei, statul sovietic intervenind numai într’o oarecare măsură și înfăptuind reglementarea economică a comerțului, pe baza legii valorii. Dar diferența fundamentală între legea valorii din societatea capitalistă și cea socialistă este acela că s’a transformat într’o lege economică subordonată, activitatea ei fiind condiționată de legea dirijării planificate. Planificarea prețurilor diferitelor bunuri atât industriale cât și colhoznice se face în cadrul legii valorii, prețul mărfurilor trebuind să fie egal cu suma valorii lor. Numai în anume cazuri statul poate interveni fixând prețuri la unele produse mai mici decât valoarea, iar la altele mai mari decât valoarea. In concluzie legea valorii este întrebuințată de statul sovietic pentru contabilizarea în economie și pentru influențarea pieții colhoziene. Superioritatea sistemului economiei socialiste s’a văzut în ultimul război mondial in care Uniunea Sovietică fiind supusă unor încercări extrem de grele a rezistat cu succes și Armata Roșie cu un spate arigurat și aprovizionat din belșvgg cu mijloace tehnice militare și cu producte de tot felul a reușit să înfrângă trupele imperialismului hitlsrist, Ligile de liza ale desvoliarll eeoeeiiei nisie dc K OSTRAVIȚIANOV