Inainte, octombrie 1948 (Anul 5, nr. 1171-1197)
1948-10-01 / nr. 1171
țărănimea muncitoare din Oltenia se va putea aproviziona cu materiale lemnoase — Organizarea comerțului forestier în Oltenia — In cadrul acțiunii de desvoltare a industriei forestiere sunt prevăzute printre altele, reîmpăduriri întinse, realizarea de rezerve lemnoase, mărirea producției calitative a produselor lemnoase, utilarea industriilorforestiere, încurajarea și desvoltarea industriei de mobile, case fabricate și demontările, aprovizionarea piețelor de consum intern, reabilitarea comerțului exterior. Pentru ducerea la îndeplinire a acestor sarcini de viitor, a luat ființă societatea comercială de Stat.Exportlermr’. * Depozite de desfacere a produselor lemnoase încă din primele luni de funcționare, societatea Exportlerm a început să realizeze în bune condițiuni sarcinile care-i revin. Astfel, în afară de acțiunea dusă în restul țării, Exportlcmn, a organizat în întreaga Oltenie, depozite de desfacere, având în stadiu de o organizare, altele noui. Potrivit planului de lucru, în primele zile ale lunii Noembrie, depozitele acestea vor lucra în așa fel ca să poată satisface cerințele de consum și în produse forestiere și in materiale de construcție. înlesniri făcute țărănimii muncitoare Distribuirea depozitelor în cuprinsul Olteniei, s’a făcut în funcțiune de folosul social și economic pe care aceste depozite trebue să-l aibă pentru țărănimea muncitoare. Cele mai răslețe sate vor avea astfel posibilitate de aprovizionare, raza de aprovizionare actuală a unui depozit de lemne, nedepășind limita maximă de 15 km. Material pentru comerțul exterior In acțiunea întreprinsă de societatea Exportlemn, materialele lemnoase din Oltenia vor fi valorificate și pe piețele externe. In materie de comerț exterior, s'a reușit ca livrările în cadrul acordurilor comerciale, să se facă potrivit prevederilor din convențiile încheiate cu statele vecine. Honi masuri pentru transportul linelor la oraș Pentru o cât mai bună aprovizionare a populației muncitoare cu lemne de foc necesare pentru iarnă, Direcțiunea Comercială Județeană Dolj, a hotărît ca transportul lemnelor, în Craiova să fie făcută în câte două tranșe, de fiecare comună, care se află în apropierea pădurilor. Astfel pentru tranșa I-a și a II-a au fost programate comunele Damian, Pisc, Dameț, Bradeț, Braniște, Rojiște, Sadova, Lișteava, Grindeni, Orășeni, Ostroven, Mârșani, Tâmburești și Mârza. In tranșa I-a, comunele numite mai sus, vor transporta cantitatea de 2.000 de steri. In tranșa a II-a aceleaș comune vor transporta 2070 steri. Transporturile se vor efectua începând de Dumineca viitoare urmând în fiecare Duminecă. Aceste cantități de lemne se vor distribui depozitarilor, de unde populația muncitoare se va putea aproviziona. Il StillNl MŰlti-PMÍii ia Cutii Wm Pliu recenta mișcare în magistratură d. Eugen Radovici prim președinte al Curții Craiova a fost înaintat Consilier la Curtea Supremă iar d. M. Gheorghițescu președinte al Tribunalului Mehedinți a fost înaintat prim președinte ftj. Curții Craiova. Zlele trecute d. prim președinte M. Gheorghițescu a fost iuîn prezența magstraților Craiova și a Tribunalului acționarilor judecători a du citire decretar al Marei Adunări la numirea noului linte, au vorbit: d. consilier Boris Cazacu președintele Secției civile a Curții, în filmele magistraților și a asesorilor populari, Iova Petcușin președintele Sindicatului funcționarilor în numele funcționarilor judecătorești și de avocat Marcel Eschenasi în numele Colegiului Avocaților Dolj Tuturor le-a răspuns noul prim președinte al Curții Craiova. Cu acest prilej a depus jurământul și d. Ioan I. Ianuș, fost prim procuror la Tribunalul Dolj înaintat consilier la secția Penală a Curții Craiova. I prun iin voiania a mașinilor agricole de la magazinul de Stat „Oltenia“ prin care se arată sarea agriculturii și unelecesare fiecărui țăran muncitor. Prima vizită a acestei exiziții a fost făcută în comuna Stansjre Noi din județul Dolj, înua de 25 Septembrie a. c» numeroși țărani ai acestei comune vizitând această expoziție voiuria unde li sau dac toate explicațiile necesare. Expoziția a fost însoțită și de echipe pentru reparatul uneltelor agricole, formate din muncitorii sindicatelor Metalo-chimic și C.F.R. care postă toate uneltele necesare reparării inamilor și uneltelor agricole. Aceste echipe au ca scop de a ajuta în special țărănimea muncitoare de a se pune la punct întreg utilajul necesar muncilor agricole. Șerban Stoiculeseu Coresp. voluntar (Urmare din pag. I-a) plat i se miră domnul Popescu... din compătimitoare solidaritate de clasă. — Se poate, da. Ce nu se poate acum! Și parcă nu mi-ar fi ciuda cu Dunărea, dacă arfi căzut și a lui Stancu, adu-ți amine, Pătru Stancu, ăla cu o droaie de copii, botezați toți de noi, care sta la conac, in fund, lingă grajduri. — A, da, îmi amintesc, ăia despuiați, hămesiți și golopani, de vă păzeau, facile, giștele și porcii. Trăiau toți din mila Voastră. Și ce-a căutat nespălatului la examen ! ■— Ce mai întrebi ? Stancu e acum președintele grupului sindical și face pe grozavul cu noi ! tuti că l-am exploatat cine-a slujit in curte cu copii cu tot, și noi care i-am botezat și pu•adei... — Ei, și cum, s' au pus inrebări așa de grele ! — Ce să fie, fleacurile.au ntrebat despre muncă, clasa muncitoare, revoluții țărănești și e al de astea. De unde să știe eny, ea care la pension a inițiat limbi străine, bunele matere, și tot ce-i trebue unei fete p situația ei ? Vipera lui Stanca inși, le știa ca pe api , ii mer gea gura ca melița , clasa muncitoare, țărănimea muncitoare, exploatarea burghezi, le știa pe toate delata său care e acum mare și tare. Barem mami-sa n’a mai tăcut toată vara, pe la toate răscrucile a trăncănit, ci fie-sa merge la școală iar pe mine și pe fie mea nu se lași pani nu ne-o Vedea în rând, cu ele la prășit. Auzi d-tar Asta mi arde ca jeratecul: fata mea și meargă acasă, iar a grjdarului, aia care a venit cu cărțile în șervet și cu băsmăluța mi-sii înnodată sub bărbie rămâne la școală. Și faci cum zic eu „societatea de mâine“. — Intr'adevăr, e revoltitor „madame“ Stoenescu, dar de ce n'ați făcut intervenție frate, de ce n'ați luat legătura cu comisia î — Păi n'am încercat? Am ținut calea lui „madame“ Neagu de istorie și când am adus vorba de Jeny mi-a luat-o înainte: Mi scuzi, mi grăbesc, buni ziua,“ și s'a dus... Zău daci nu mi apuci nebunia, când Văd că nimeni nu ne mai bagi in seamă, toate s'au întors pe dos. In vârful peniței 'De ce e „disperată“ madam STüEHE Sull... IRAIRTI IUIPM ultinion chemați pentru regii Următorii pensionari din Craiova urmează a se prezenta la 3 Octombrie 1948, orele 16,30, în sala de ședință a Trib. Dolj Secția Penală, pentru a fi revizuiți de către Comisiunea pentru verificarea pensionarilor publici, urmând a prezenta extrasul de căsătorie în cazul când soțul sau soția sunt în viață, și extractul de naștere ale copiilor în cazul că sunt minori sau urmează la școli superioare, precum și certificatul de impuneri anuale. Plopșoreanu Gheorghe, str. Vasile Alexandri 61; Niculescu Nicolița str. Domnul Tudor 63; Zamfirescu Maria str. împăratul Traian 68; Demetrescu Anghel, str. Petre Carp 29; Păunoiu Ioan str. împăratul Traian 120; Belei Gheorghe str. Vasile Alexandri 58; Mircea Adrian B-dul Republicii 32; Ion Dumitrul str. Dr. Augustin 7; Tudor Ilie str. Plevna 22; Lt. Col. Simionescu Constantin str. V. Molotov 40; Dommica Bogazon str. Odobescu 26; Col. rez. Atanasiu Dumitru str. Bengescu 10; Scarlat Leonte str. Lascăr Catargiu 19; Toma Veleanu str. V. Boerescu 8; Tinea Dr. I. Augustin str. Primăverii 6; Cpt. Mih. V. Călinescu str. Brândușa 25; Vintilă Anastasia str. Jilianu 36 bis. Ștefănescu Anacăl. Florea str. St 37. Col. Dr. Ionescu Hi ®. Republicii 37; Vâlcanu I. Dr T. Alexandru cel Bun 151; rrăvescu Potbanița 38; Ploi Motolan Gh. str. Cota 40, Anghelescu Ștefan str. IMie 36; Col. Marinescu D. Str. Cazărmir 3: Victoria Ghvț Gtr. Cuiza Vodă 89; Georgatu, Unirii 156. Organizarea controlului localurilor de consum Deși in repetate rânduri istem! de Finanțe a adna la —,--------r------- Ministerul de Finanțe a adna la cunoștința localurilor de consum (baruri, localuri de noapte, restaurante, bodegi, cârciumi, birturi, pensiuni, cafenele, cofetării, etc.) că potrivit art. 14 și 13 din legea timbrului sunt obligate la emiterea bonurilor pentru orice consumațiune, a constatat că acestea practică diferite manopere pentru a se sustrage de la obligațiunile lor fiscale și anume fie că nu eliberează deloc bonuri, fie că le complectează numai la vârf, în scopul că ulterior să le complecteze la cotor cu alte date. Tuturor acestora li se atrage atențiunea că ministerul a organizat în așa fel controlul încă„ toate sistemele de fraudă vor fi descoperite, iar fraudatorilor li se vor aplica toate pedepsele fiscale și penale. Urmare din pag. I-azătoare din școala de 10 ani, cu adaosul, pentru fiecare materie, a metodei proprii de predarea în școala primară. Apoi urmează cursuri de istoria pedagogiei și pedagogie generală, lucrări pedagogice. Deții practice, asociate de traiul in mijlocul școlarilor. Sunt, în U.R.S.S., 825 școli secundare de pedagogie pentru învățători de școli primare, grădinițe, bibliotecari, maeștri de educație fizică, urmate de 254.982 elevi care frecventează cursurile.180.047 elevi urmează cursuri prin corespondență, presentântându-se la școală trimestrial pentru examene, care le dau dreptul la calificare identică cu aceea a elevilor ordinari. Pentru încadrarea claselor VVII ale școlii de 7 ani, funcționează 193 de institute de învățători, cu 43.000 studenți și studente care au absolvit în prealabil școala de 10 ani, dând bacalaureatul. Cursurile institutelor de învățători durează 2 ani și, de obicei, se țin pe lângă institutele de pedagogie, folosind materialul acestora, sunt împărțite pe secții de limbă și literatura, fizică-matematică, științe naturale, istorie, geografie. Pe lângă cursurile de specialitate, elevii învață pedagogia și istoria ei, psihologia, metodica obiectului respectiv și fac practică pedagogica în clasele V. Vil. pentru educarea cărora se pregătesc. Clasele ultime ale școlii de 10 ani (clasele Vlcl-X), sunt încadrate de absolvenții Institutelor de pedagogie, școli superioare, durând 4-5 ani, urmate de bacalaureați, după depunerea unui examen de admitere. Statisticile sovietice arată că institutele de pedagogie sunt cele mai răspândite școli superioare, (121 din numărul total de 792, cu 79.000 studenți, în 1946), sunt răspândite în fiecare republică unională și chiar în republicele autonome. Cursurile sunt predate, după împrejurări, fie în limba rusă fie în limba maternă a candidaților. Insă în Moscova și Leningrad se află cele mai renumite institute de pedagogie: Institutul pedagogic de Stat „V. I. Lenin", Institutul pedagogic „V. M. Potimkin" din Moscova și Institutul pedagogic de Stat „A. N. Herzen" din Leningrad, cu un corp didactic numărând între 2—300 de membri și cu câte 3000 de studenți. Fiecare institut are mai multe facultăți de limbă și literatură, istorie, geografie, științe naturale, fizico-chimice și matematici, apoi adesea limbi străine, defectologie. Pe lângă materia de specialitate, studenții urmează cursuri de marxim-leninism, învață o limbă străină și materiile pedagogice , psihologia, pedagogia și didactica. După absolvirea anului I, studenții fac practică în școlile secundare, pentru a se forma ca educatori și a cunoaște îndeaproape toată viața școlarului, în școală și în afara ei. La unele specialități, profesorii secundari pot fi pregătiți în afară de institutele de pedagogie și la universitate, alături de specialiștii îndreptați spre cariera universitară sau spre alte profesiuni, (la istorie, filologie, științe fizice, matematici, geografie și altele). Și pe lângă institutele de pedagogie, ca și pe lângă universități, de altfel, sunt syi de studii prin corespondențele de persoane aflate în țcție, dornice de o calificare ,ajenală superioară și neau putința deplasării. Tot prin ridicarea calii și pentru menținerea corpi didacții in apropierea lații de orice fel, vara se orgaiă cursuri în centre university în stațiuni estivale. Cabine pedagogice răspândite în fed strict, cu misiunea de a înda continuu opera educativă și a examina inovațiile în mântducativă propuse de profesor Întreaga activitate educații pedagogicr este îndrumată Academia de Științe Pedagog al URSS, care pe lângă supralgherea corpului didactic, își pi pune să editeze manuale, îndrmări metodologice pentru prof sori și chiar pentru părinți și ai în curs de editare o enciclopedii școlară sovietică pentru învățători. Revizuirea firmelor comerciale din Craiova Ministerul Comerțului a cerut tuturor Camerelor de Comerț din Oltenia să întocmească o situație generală a firmelor comerciale verificate pe teren. Firmele care vor fi găsite că nu activează vor fi radiate din oficiu, iar cele care au activitatea suspendată numai pe un timp limitat nu li se vor admite cererile de reactivare. In urma verificărilor, se va proceda la eliberarea certificatelor de existență pe timp de 6 luni. Așa saste noul drum al cărbunelui (Urmare du_acitoare. Avântul mior și brigadierilor i-a împinte și pe tehnicieni. Cei <’ar,au ca aceste zonele arneva de muncă, se vedeau, luamn săptămâni sau luni. Igș timp, înainta tot mai sus -mentul. Ziduri de sprijin îl^ împotriva surpărilor care au putut închide calea. Și linia se năștea, înaintând deja către Nord, către Lainici ȘroU» mai departe, spre Livezeni Astăzi trenul a ajunsa Lainici, iar calea ferată , dincolo de podul Noroaie, central între Meri și Li Dela Noroaie spre 6i. Lucrările de terasament continuă cu rapiditate, împărțiți în 3 schimburi, toți muncesc cu însuflețire, înzecindu-și eforturile. „Angajamentul luat va fi îndeplinit” — aceasta este lozinca tuturor pe șantier. Organizațiile de Partid au fost acelea care i-au susținut, i-au stimulat în muncă, au ținut în sufletul lor vie flacăra voinței de a învinge munții. Din sectoarele unde lucrările s-au terminat, brigadierii pleacă în altele, pentru a-i ajuta pe tovarășii lor ce luptă încă pentru a croi drum căii ferate. Astfel brigada I Cluj din sectorul Rafailă, lucrează intens la consolidarea liniei, în sectorul Lainici. In sectorul Borzii-Vineți, a fost o adevărată întrecere între brigăzi, atunci când s-a instalat linia. Brigada 7-a Prahova, brigadă evidențiată, după ce a lucrat o noapte, fără întrerupere, a revenit pe șantier, a doua zi, dimineața, pentru a continua lucrul. La Sud de Tg. Jiu, în sectoarele Copăcioasa, Gilort, nouă variante ale căii ferate, se construesc pentru a ușura circulația pe această arteră de aprovizionare cu cărbuni. Pigantice au fost înfipte solid, în pământ. Muntele a fost învins 33 tonele, 100 poduri, viaducte, susțin această cale ferată, care va scurta drumul cărbunelui, spre Capitală cu 182’’ km, care va permite circulația zilnică a 22 perechi trenuri. Cărbunii de la Petroșani, Lupeni, Petrila, nu vor mai trebui să facă acel ocol, pentru a ajunge la centrele industriale. Eroismul celor 8700 tineri muncitori studenți și elevi și a celor 3000 de muncitori calificați, a învins munții. Calea ferată Bumbești-Livezeni, devine o realitate, care a fost posibilă numai datorită educației făcute tineretului de Partidul Muncitoresc Român, care l-a ajutat să-și făurească o înaltă conștiință patriotică, să-și însoțească o nouă atitudine față de muncă. Roadele muncii depusă pe șantierele naționale, le va culege poporul muncitor, ele sunt menite să ridice economia țării, să deschidă drum progresului și bunei stări, în regiuni, cărora, în trecut, nu li s’a dat niei o atenție. Acest lucru îl știu oamenii muncii de pe șantierul Filiași-Bumbești- Livezeni, atunci când luptă pentru a-și îndeplini angajamentul luat. JUSTIN CORNEA Vasile$cu htaria-Caracal. Articolul sosit tardiv. In viitor tri; Prelucrarea Conferinței Internaționale a Tiietului Muncitoresc de la Varșovia, în cadrul sindicatelor din Craiova în cadrul Consiliului Județean Sindical, au avut loc în întreprinderile și instituțiile din Craiova, o serie de conferințe asupra importanței Conferinței Internaționale a Tineretului Muncitoresc ce s’a ținut la Varșovia precum și despre cea de IV-a sesiune a Consiliului Executiv al F.M.T.D. După cum se știe, o delegație a Tineretului Muncitoresc din Republica Populară Română a participat activ la lucrările Conferinței de la Varșovia precum și la ședința Consiliui Executiv al F. M. T. D. luând parte la discuții și venind cu propuneri din care două au fost însușite de Rezoluțiile Conferinței. Conferințele care au avut loc în fața tineretului sindicalist craiovean s’au desfășurat într’o atmosferă de caldă solidaritate față de tineretul muncitoresc din lumea întreagă, tineretul muncitoresc din Craiova manifestând cu multă dragoste pentru gloriosul Comsomolul al lui Lenin și Stalin, pentru conducătorii Partidului Muncitoresc Român, pentru F. M. T.D. și pentru U.T.M. La sfârșitul conferințelor s'a manifestat îndelung pentru continuarea luptei cota imperialismului ațâțător la «'ăz»i în cadrul F.MT.D., petru pace durabilă și pentru hotăria lagărului democratic și antiimperialist în frunte cu Sovietică. M. Teodorescu Coresp. sindical TEATRUL WARONAL, Filarmonica de Stat .Oltenia" deschide stagiunea muzical cu un CONCERT SIMFONIC dirijat de maestrul Gheorghe Jettesen PROGRAM: 1. Tschaikowsky.................SIMFONIA nr. 5 si 2. Grieg .... Concert in la minor, nentm pian și orchestra SOLIST: D-l Teotil Oemetriescn 3. Lisst................Preludiile“ Poem simionic Prezentarea programului muzical va fi făcută de d. Armand Penchas — Biletele în agenția teatrală — Chestura Politiei Craiova. Biroul Circulației COMUNICAT Se aduce la cunoștința timp j» propietarilor de autovehhicule, vechicule cu trațiune animale, biciclete, etc, care au depus cereri pentru preschimbare și înscriere la acest birou, că sunt obligați a se prezenta în zilele de 1 și 2 Octomvrie 1948, între orele 9 12 pentru ridicarea foilor de circulație cunoscând că în caz de neprezentare în termen, li se vor anula numerile respective. Prim chestor, Mih. Moldovean« Șef. Bir. Circulație Sicleană. Nr. 314J miteți material cu privire la activitatea pe tărâm sindical, indicând realizările și lipsurile constatate. Ana Miculescu-Slatina. Trimiteți material în legătură cu întrecerile în vederea zilei de 7 Noembrie. Articolul edilitar a apărut astfel încât nu mai este nevoe de nouă date. D. Țuțui-Horez-Vâlcea. Articolul cu privire la valorificarea fructelor va apare, deoarece cuprinde date interesante. Gabrela Eforbu-Caracal Corespondența trimisă a apărut. Mai scrieți-ne în legătură cu felul în care se desfășoară munca în întreprinderile dvs„ dacă s’au organizat întreceri și în ce fel activează organizația de bază și comisia sindicală pentru inițierea acestora. Gabriel Iliescu „Doctorul“ nu poate fi publicat întrucât este „personal". Asemenea articole pot apărea însă scrise numai în măsură în care reflectează un fapt de ordin general. SlefaifllVl “««»foi pentru Medjtilis Zincografi» Ziarului „înainte". A ne adresi la administrația ziarul» ,înainte* din strada Pop Șapei Nr. 8.