Inainte, octombrie 1948 (Anul 5, nr. 1171-1197)

1948-10-01 / nr. 1171

țărănimea muncitoare din Oltenia se va putea aproviziona cu materiale lemnoase — Organizarea comerțului forestier în Oltenia — In cadrul acțiunii de desvoltare a industriei forestiere sunt prevăzute printre altele, reîmpăduriri întinse, realizarea de rezerve lemnoase, mă­rirea producției calitative a produ­selor lemnoase, utilarea industriilor­­forestiere, încurajarea și desvolta­­rea industriei de mobile, case fa­bricate și demontările, aprovizio­narea piețelor de consum intern, reabilitarea comerțului exterior. Pentru ducerea la îndeplinire a acestor sarcini de viitor, a luat ființă­ societatea comercială de Stat­­.Exportlermr’. * Depozite de desfacere a produselor lemnoase încă din primele luni de funcțio­nare, societatea Exportlerm a în­ceput să realizeze în bune condi­­țiuni sarcinile care-i revin. Astfel, în afară de acțiunea dusă în restul țării, Exportlcmn, a or­ganizat în întreaga Oltenie, depozite de desfacere, având în stadiu de o organizare, altele noui. Potrivit planului de lucru, în pri­mele zile ale lunii Noembrie, de­pozitele acestea vor lucra în așa fel ca să poată satisface cerințele de consum și în produse forestiere și in materiale de construcție. înlesniri făcute țără­nimii muncitoare Distribuirea depozitelor în cuprin­­­sul­ Olteniei, s’a făcut în funcțiune de folosul social și economic pe care aceste depozite trebue să-l aibă pentru țărănimea muncitoare. Cele mai răslețe sate vor avea astfel posibilitate de aprovizionare, raza de aprovizionare actuală a unui de­pozit de lemne, nedepășind limita maximă de 15 km. Material pentru comer­țul exterior In acțiunea­ întreprinsă de socie­tatea Exportlemn, materialele lem­noase din Oltenia vor fi valorifi­cate și pe piețele externe. In materie de comerț exterior, s'a reușit ca livrările în cadrul a­­cordurilor comerciale, să se facă potrivit prevederilor din conven­țiile încheiate cu statele vecine. Honi masuri pentru transportul linelor la oraș Pentru o cât mai bună aprovi­zionare a populației muncitoare cu lemne de foc necesare pentru iarnă, Direcțiunea Comercială Județeană Dolj, a hotărît ca transportul lemne­lor, în Craiova să fie făcută în câte două tranșe, de fiecare co­mună, care se află în apropierea pădurilor. Astfel pentru tranșa I-a și a II-a au fost programate comunele Damian, Pisc, Dameț, Bradeț, Bra­niște, Rojiște, Sadova, Lișteava, Grindeni, Orășeni, Ostroven, Mâr­­șani, Tâmburești și Mârza. In tranșa I-a, comunele numite mai sus, vor transporta cantitatea de 2.000 de steri. In tranșa a II-a aceleaș comune vor transporta 2070 steri. Transporturile se vor efectua în­cepând de Dumineca viitoare ur­mând în fiecare Duminecă. Aceste cantități de lemne se vor distribui depozitarilor, de unde populația muncitoare se va putea aproviziona. Il StillNl MŰ­lti-PMÍii ia Cutii Wm Pliu recenta mișcare în ma­gistratură d. Eugen Radovici prim președinte al Curții Craiova a fost înaintat Consilier la Curtea Supremă iar d. M. Gheorghițescu președinte al Tribunalului Mehe­dinți a fost înaintat prim preșe­dinte­­ ftj. Curții Craiova. Z­lele trecute d. prim preșe­dinte M. Gheorghițescu a fost iu­­în prezența mag­straților Craiova și a Tribunalului acționarilor judecă­tor­i­ a du­ citire decre­tar al Marei Adunări la numirea noului linte, au vorbit: d. consilier Boris Cazacu președin­tele Secției civile a Curții, în fil­mele magistraților și a asesorilor populari, Iova Petcușin președin­tele Sindicatului funcționarilor în numele funcționarilor judecăto­rești și de avocat Marcel Esche­­nasi în numele Colegiului Avo­caților Dolj Tuturor le-a răspuns noul prim președinte al Curții Craiova. Cu acest prilej a depus jură­mântul și d. Ioan I. Ianuș, fost prim procuror la Tribunalul Dolj înaintat consilier la secția Penală a Curții Craiova. I prun iin voiania a mașinilor agricole de la magazinul de Stat „Oltenia“ prin care se arată sarea agriculturii și unel­­ecesare fiecărui țăran mun­­citor. Prima vizită a acestei ex­iziții a fost făcută în comuna Stansjre Noi din județul Dolj, în­ua de 25 Septembrie a. c» nu­­meroși țărani ai acestei comune vizitând această expoziție vo­­iur­ia unde li s­au dac toate ex­plicațiile necesare. Expoziția a fost însoțită și de echipe pentru reparatul uneltelor agricole, for­mate din muncitorii sindicatelor­­ Metalo-chimic și C.F.R. care po­stă toate uneltele necesare re­­parării­­ inam­ilor și uneltelor a­­gricole. Aceste echipe au ca scop de a ajuta în special țărănimea muncitoare de a se pune la punct întreg utilajul necesar muncilor agricole. Șerban Stoicul­eseu Coresp. voluntar (Urmare din­ pag. I-a) plat i se miră domnul Popescu... din compătimitoare solidaritate de clasă. — Se poate, da. Ce nu se poate acum! Și parcă nu mi-ar fi ciuda cu­ Dunărea, dacă ar­­fi căzut și a lui Stancu, adu-ți amine, Pătru Stancu, ăla cu o droaie de copii, botezați toți de noi, care sta la conac, in fund, lingă grajduri. — A, da, îmi amintesc, ăia despuiați, hămesiți și golopani, de vă păzeau, facile, giștele și porcii. Trăiau toți din mila Voa­stră. Și ce-a căutat nespălatu­­lui la examen ! ■— Ce mai întrebi ? Stancu e acum președintele grupului sin­dical și face pe grozavul cu noi ! tuti că l-am exploatat ci­ne-a slujit in curte cu copii cu tot, și noi care i-am botezat și pu­­•adei... — Ei, și cum, s' au pus in­­rebări așa de grele ! — Ce să fie, fleacuri­­­le.au ntrebat despre muncă, clasa muncitoare, revoluții țărănești și­­ e­ al de astea. De unde să știe eny, ea care la pension a in­­ițiat limbi străine, bunele ma­tere, și tot ce-i trebue unei fete p situația ei ? Vipera lui Stanca inși, le știa ca pe api , ii mer­ gea gura ca melița , clasa mun­citoare, țărănimea muncitoare, exploatarea burghezi, le știa pe toate dela­ta­ său care e acum mare și tare. Barem mami-sa n’a mai tăcut toată vara, pe la toate răscrucile a trăncănit, ci fie-sa merge la școală iar pe mine și pe fie­ mea nu se lași pani nu ne-o Vedea în rând, cu ele la prășit. Auzi d-tar Asta mi arde ca jeratecul: fata mea și meargă acasă, iar a gr­jda­­rului, aia care a venit cu căr­țile în șervet și cu băsmăluța mi-sii înnodată sub bărbie ră­mâne la școală. Și faci cum zic eu „societatea de mâine“. — Intr'adevăr, e revoltitor „madame“ Stoenescu, dar de ce n'ați făcut intervenție frate, de ce n'ați luat legătura cu comisia î — Păi n'am încercat? Am ținut calea lui „madame“ Neagu de istorie și când am adus vor­ba de Jeny mi-a luat-o înainte: Mi scuzi, mi grăbesc, buni ziua,“ și s'a dus... Zău daci nu mi apuci nebunia, când Văd că nimeni nu ne mai bagi in seamă, toate s'au întors pe dos. In vârful p­eniț­e­i 'De ce e „disperată“ madam STüEHE Sull... IRAIRTI IUI­PM ulti­­nion chemați pentru regii Următorii pensionari din Craio­va urmează a se prezenta la 3 Oc­tombrie 1948, orele 16,30, în sala de ședință a Trib. Dolj Secția Pe­nală, pentru a fi revizuiți de că­tre Com­i­siunea pentru verificarea pensionarilor publici, urmând a pre­zenta extrasul de căsătorie în ca­zul când soțul sau soția sunt în via­ță, și extractul de naștere ale co­piilor în cazul că sunt minori sau urmează la școli superioare, pre­cum și certificatul de impuneri a­­nuale. Plopșoreanu Gheorghe, str. Va­­sile Alexandri 61; Niculescu Ni­­colița str. Domnul Tudor 63; Zam­­firescu Maria str. împăratul Traian 68; Demetrescu Angh­el, str. Petre Carp 29; Păunoiu Ioan str. împăra­tul Traian 120; Belei Gheorghe str. Vasile Alexandri 58; Mircea Adrian B-dul Republicii 32; Ion Dumitrul str. Dr. Augustin 7; Tudor Ilie str. Plevna 22; Lt. Col. Simionescu Con­stantin str. V. Molotov 40; Dommica Bogazon str. Odobescu 26; Col. rez. Atanasiu Dumitru str. Bengescu 10; Scarlat Leonte str. Lascăr Catargiu 19; Toma Veleanu str. V. Boerescu 8; Tinea Dr. I. Augustin str. Primă­verii 6; Cpt. Mih. V. Călinescu str. Brândușa 25; Vintilă Anastasia str. Jilianu 36 bis. Ștefănescu Ana­căl. Florea­ str. St 37. Col. Dr. Ionescu Hi ®. Republicii 37; Vâlcanu I. Dr T. Alexandru cel Bun 151; rrăvescu Pot­­banița 38; Ploi Motolan Gh­. str. Cota 40, Anghelescu Ștefan str. IMie 36; Col. Marinescu D. Str. Cazărmir 3: Victoria Ghvț Gtr. Cuiza Vodă 89; Georgatu, Unirii 156. Organizarea controlului localurilor de consum Deși in repetate rânduri istem­! de Finanțe a adna la —,--------r------- Mi­­nisterul de Finanțe a adna la cu­noștința localurilor de consum (baruri, localuri de noapte, res­taurante, bodegi, cârciumi, bir­turi, pensiuni, cafenele, cofetării, etc.) că potrivit art. 14 și 13 din legea timbrului sunt obliga­te la emiterea bonurilor pentru orice consumațiune, a constatat că acestea practică diferite ma­nopere pentru a se sustrage de la obligațiunile lor fiscale și anu­me fie că nu eliberează deloc bonuri, fie că le complectează numai la vârf, în scopul că ul­terior să le complecteze la co­tor cu alte date. Tuturor acestora li se atrage atențiunea că ministerul a orga­nizat în așa fel controlul încă„ toate sistemele de fraudă vor fi descoperite, iar fraudatorilor li se vor aplica toate pedepsele fis­cale și penale. ­Urmare din pag. I-a­­zătoare din școala de 10 ani, cu adaosul, pentru fiecare materie, a metodei proprii de predarea în școala primară. Apoi urmează cursuri de istoria pedagogiei și pedagogie generală, lucrări peda­gogice. Deții practice, asociate de traiul in mijlocul școlarilor. Sunt, în U.R.S.S., 825 școli secundare de pedagogie pentru învățători de școli primare, gră­dinițe, bibliotecari, maeștri de educație fizică, urmate de­­ 254.982 elevi care frecventează cursurile.­­180.047 elevi urmează cursuri prin corespondență, presentân­­tându-se la școală trimestrial pen­tru examene, care le dau dreptul la calificare identică cu aceea a elevilor ordinari. Pentru încadrarea claselor V­­VII ale școlii de 7 ani, funcțio­nează 193 de institute de învă­țători, cu 43.000 studenți și stu­dente care au absolvit în prealabil școala de 10 ani, dând bacalau­reatul. Cursurile institutelor de învățători durează 2 ani și, de obicei, se țin pe lângă institutele de pedagogie, folosind materialul acestora, sunt împărțite pe secții de limbă și literatura, fizică-ma­­tematică, științe naturale, istorie, geografie. Pe lângă cursurile de specialitate, elevii învață pedago­gia și istoria ei, psihologia, me­todica obiectului respectiv și fac practică pedagogica în clasele V. Vil. pentru educarea cărora se pregătesc. Clasele ultime ale școlii de 10 ani (clasele Vlcl-X), sunt înca­drate de absolvenții Institutelor de pedagogie, școli superioare, durând 4-5 ani, urmate de baca­laureați, după depunerea unui examen de admitere. Statisticile sovietice arată că institutele de pedagogie sunt cele mai răspândite școli superioare, (121 din numărul total de 792, cu 79.000 studenți, în 1946), sunt răspândite în fiecare republică unională și chiar în republicele autonome. Cursurile sunt predate, după împrejurări, fie în limba rusă fie în limba maternă a can­didaților. Insă în Moscova și Le­ningrad se află cele mai renu­­mite institute de pedagogie: Ins­titutul pedagogic de Stat „V. I. Lenin", Institutul pedagogic „V. M. Potimkin" din Moscova și Institutul pedagogic de Stat „A. N. Herzen" din Leningrad, cu un corp didactic numărând între­­ 2—300 de membri și cu câte 3000 de studenți. Fiecare institut are mai multe facultăți de limbă și literatură, istorie, geografie, științe naturale, fizico-chimice și matematici, apoi adesea limbi străine, defectologie. Pe lângă materia de specialitate, studenții urmează cursuri de mar­­xim-leninism, învață o limbă străină și materiile pedagogice , psihologia, pedagogia și didactica. După absolvirea anului I, stu­denții fac practică în școlile se­cundare, pentru a se forma ca educatori și a cunoaște în­dea­­proape toată viața școlarului, în școală și în afara ei. La unele specialități, profesorii secundari pot fi pregătiți în afară de institutele de pedagogie și la universitate, alături de specialiștii îndreptați spre cariera universi­tară sau spre alte profesiuni, (la istorie, filologie, științe fizice, ma­tematici, geografie și altele). Și pe lângă institutele de pe­dagogie, ca și pe lângă univer­sități, de altfel, sunt syi de studii prin corespondențele de persoane aflate în țcție, dornice de o calificare ,aje­­nală superioară și neau pu­­tința deplasării. Tot prin ridicarea calii și pentru menținerea corpi di­­dacții in apropierea lații de orice fel, vara se orgaiă cursuri în centre university în stațiuni estivale. Cabine pe­dagogice răspândite în f­e­d strict, cu misiunea de a înda continuu opera educativă și a examina inovațiile în mânt­ducativă propuse de profesor Întreaga activitate educații pedagogi­cr este îndrumată Academia de Științe Pedagog al URSS, care pe lângă supral­gherea corpului didactic, își pi pune să editeze manuale, îndr­mări metodologice pentru prof sori și chiar pentru părinți și ai în curs de editare o enciclopedii școlară sovietică pentru învă­țători. Revizuirea firmelor comerciale din Craiova Ministerul Comerțului a cerut tuturor Camerelor de Comerț din Oltenia să întocmească o situație generală a firmelor comerciale verificate pe teren. Firmele care vor fi găsite că nu activează­ vor fi radiate din oficiu, iar cele care au activitatea suspendată numai pe un timp limitat nu li se vor admite ce­­rerile de reactivare. In urma verificărilor, se va proceda la eliberarea certificatelor de existență pe timp de 6 luni. Așa saste noul drum al cărbunelui (Urmare du­­_a­­citoare. Avântul mior și bri­gadierilor i-a împinte și pe tehnicieni. Cei <’ar,au ca a­­ceste zonele ar­neva de mun­că, se vedeau, luam­­n săp­tămâni sau luni. Igș timp, înainta tot mai sus -m­entul. Ziduri de sprijin îl^ împo­triva surpărilor care au putut închide calea. Și linia se nă­ștea, înaintând deja către Nord, către Lainici ȘroU» mai departe, spre Livezeni Astăzi trenul a ajunsa Lai­nici, iar calea ferată , din­colo de podul Noroaie, cen­tral între Meri și Li Dela Noroaie spre 6i. Lu­crările de terasam­­ent continuă cu rapiditate, împărțiți în 3 schimburi, toți muncesc cu însuflețire, înzecindu-și eforturile. „Angajamen­tul luat va fi îndeplinit” — aceasta este lozinca tuturor pe șantier. Or­ganizațiile de Partid au fost acelea care i-au susținut, i-au stimulat în muncă, au ținut în sufletul lor vie flacăra voinței de a învinge munții. Din sectoarele unde lucrările s-au terminat, brigadierii pleacă în al­tele, pentru a-i ajuta pe tovarășii lor ce luptă încă pentru a croi drum căii ferate. Astfel brigada I Cluj din secto­rul Rafailă, lucrează intens la con­solidarea liniei, în sectorul Lainici. In sectorul Borzii-Vineți, a fost o adevărată întrecere între brigăzi, a­­tunci când s-a instalat linia. Brigada 7-a Prahova, brigadă evidențiată, după ce a lucrat o noapte, fără în­trerupere, a revenit pe șantier, a doua zi, dimineața, pentru a con­tinua lucrul. La Sud de Tg. Jiu, în sectoarele Copăcioasa, Gilort, nouă variante ale căii ferate, se construesc pentru a ușura circulația pe această ar­teră de aprovizionare cu cărbuni. Pi­­gantice­ au fost înfipte solid, în pă­mânt. Muntele a fost învins 33 tonele, 100 poduri, viaducte, susțin această­ cale ferată, care va scurta drumul cărbunelui, spre Ca­pitală cu 182’’ km, care va permite circulația zilnică a 22 perechi trenuri. Cărbunii de la Petroșani, Lupeni, Pe­­trila, nu vor mai trebui să facă a­­cel ocol, pentru a ajunge la cen­trele industriale. Eroismul celor 8700 tineri muncitori studenți și elevi și a celor 3000 de muncitori calificați, a învins munții. Calea ferată Bumbești-Li­­vezeni, devine o realitate, care a fost posibilă numai datorită edu­cației făcute tineretului de Partidul Muncitoresc Român, care l-a ajutat să-și făurească o înaltă conștiință patriotică, să-și însoțească o nouă atitudine față de muncă. Roadele muncii depusă pe șan­tierele naționale, le va culege po­porul muncitor, ele sunt menite să ridice economia țării, să deschidă drum progresului și bunei stări, în regiuni, cărora, în trecut, nu li s’a dat niei o atenție. Acest lucru îl știu oamenii mun­cii de pe șantierul Filiași-Bumbești- Livezeni, atunci când luptă pentru a-și îndeplini angajamentul luat. JUSTIN CORNEA Vasile$cu htaria-Caracal. Ar­ticolul sosit tardiv. In viitor tri; Prelucrarea Conferinței Internaționale a Tii­etului Muncitoresc de la Varșovia, în cadrul sindicatelor din Craiova în cadrul Consiliului Județean Sindical, au­­ avut loc în între­prinderile și instituțiile din Cra­iova, o serie de conferințe asupra importanței Conferinței Interna­ționale a­ Tineretului Muncitoresc ce s’a ținut la Varșovia precum și despre cea de IV-a sesiune a Consiliului Executiv al F.M.T.D. După cum se știe, o delegație a Tineretului Muncitoresc din Re­publica Populară Română a par­­ticipat activ la lucrările Confe­rinței de la Varșovia precum și la ședința Consiliui Executiv al F. M. T. D. luând parte la discuții și venind cu propuneri din care două au fost însușite de Rezolu­țiile Conferinței. Conferințele care au avut loc în fața tineretului sindicalist cra­­iovean s’au desfășurat într’o at­mosferă de caldă solidaritate față de­­ tineretul muncitoresc din lu­mea întreagă, tineretul muncito­resc din Craiova manifestând cu multă dragoste pentru gloriosul Comsomolul al lui Lenin și Stalin, pentru conducătorii Partidului Muncitoresc Român, pentru F. M. T.D. și pentru U.T.M. La sfârșitul conferințelor s'a manifestat în­delung pentru continuarea luptei cota imperialismului ațâțător la «'ăz»i în cadrul F.MT.D., pe­­tru pace durabilă și pentru ho­­tăria lagărului democratic și antiimperialist în frunte cu Sovietică. M. Teodorescu Coresp. sindical TEATRUL WAR­O­N­AL, Filarmonica de Stat .Oltenia" deschide stagiunea muzical cu un CONCERT SIMFON­IC dirijat de maestrul Gheorghe Jettesen PROGRAM:­­ 1. Tschaikowsky.................SIMFONIA nr. 5 si 2. Grieg .... Concert in la minor, nentm pian și orchestra SOLIST: D-l Teotil Oemetriescn 3. Lisst................Preludiile“ Poem simionic Prezentarea programului muzical va fi făcută de d. Armand Penchas — Biletele în agenția teatrală — Chestura Politiei Craiova. Biroul Circulației COMUNICAT Se aduce la cunoștința timp j» propietarilor de auto­vehhicule, vechicule cu trațiune animale, biciclete, etc, care au depus cereri pentru preschimbare și înscriere la acest birou, că sunt obligați a se prezenta în zilele de 1 și 2 Oct­om­vrie 1948, între orele 9 12 pentru ridicarea foilor de circulație cunoscând că în caz de neprezentare în termen, li se vor anula numerile respecti­ve. Prim chestor, M­ih. Moldovean«­­ Șef. Bir. Circulație Sicleană. Nr. 314J m­iteți material cu privire la acti­vitatea pe tărâm sindical, indi­când realizările și lipsurile con­statate. Ana Miculescu-Slatina. Tri­miteți material în legătură cu întrecerile în vederea zilei de 7 Noembrie. Articolul edilitar a apărut astfel încât nu mai este nevoe de nouă date. D. Țuțui-Horez-Vâlcea. Arti­colul cu privire la valorificarea fructelor va apare, deoarece cu­prinde date interesante. Gabrela Eforbu-Caracal Co­respondența trimisă a apărut. Mai scrieți-ne în legătură cu felul în care se desfășoară munca în în­treprinderile dvs„ dacă s’au or­ganizat întreceri și în ce fel ac­tivează organizația de bază și co­misia sindicală pentru inițierea acestora. Gabriel Iliescu „Doctorul“ nu poate fi publicat întrucât este „personal". Asemenea articole pot apărea însă scrise numai în mă­sură în care reflectează un fapt de ordin general. SlefaifllVl “««»foi pentru Medjtilis Zincografi» Zia­rului „înainte". A ne adresi la administrația ziarul» ,înainte* din strada Pop Șapei Nr. 8.

Next