Inainte, noiembrie 1948 (Anul 5, nr. 1198-1222)

1948-11-02 / nr. 1198

A căzut masca de pe fața ațâțătorilor la un nou război . Interviewul acordat de Ge­­ne­valissimul I. V. Stalin, zia­rului „Pravda”, aruncă o lu­mină vie asupra manevrelor necinstte întrebuințate d­e cer­­c­urile conducătoare anglo-ame­­ric­an­e în așa zisa .,problemă a Ber­­linului" și demască în fața opiniei publice i­olod­iale, politica de agre­siune, de pregătire a unui nou răz­boi a acestora, intervențiile marelui conducător al Uniunii Sovietice, au înlesnit în­totdeauna limpezirea și înțelegerea m­arilor probleme internaționale, ru­lantă lumea de la încetarea al doilea război mondial. Deta mai mult, aceste intervenții adus o contribuție efectivă în lupta pentru instaurarea unei păci durabile, bazată pe o strânsă co­laborare între state. (Generalissimul I. V. Stalin, de­­m­­ascând intențiile agresive ale im­perialiștilor, spanie limpede: „Lu­crurile stau așa. Inspiratorii poli­ticii agresive din USA și Anglia, nu se consideră interesați în înțelege­rea și colaborarea cu UR­SS. Lor nu le­ trebuie înțelegere și colaborare, ci vorbărie despre înțelegere și co­laborare, pentru ca zădărnicind acor­dul, să arunce apoi vina asupra U­­niu­nii Sovietice și să „dovedească", prin aceasta, imposibilitatea cola­borării cu URSS". Intrradevăr, deși „problema Ber­­iiniu­lui” nu era o problemă de sin­e stătătoare — și aceasta au dove­dit-o clar și fără posibilități de in­terpretare, liotele guvernului sovie­tic din ultima vreme,­­ diplomații și propaganda cercurilor imperia­liste, au făcut o farmă asurzitoare asupra „situației de la Berlin”. Prin to­ate mijloacele ce le stau ,la înde­mână, ziare, radio, discursuri, etc., propaganda trusturilor imperialiste își revarsă ura și calomniile ei veni­noase împotriva Uniunii Sovietice. Din toată această zarvă, lansată pe toate drumurile, reiese clar un sin­gur lucru: că marii financiari ca­pitaliști doresc un nou război, că trusturile imperialiste nu sunt să­tule de câștig chiar dacă aceasta ar cere să curgă șuvoaie de sânge. Atitudinea adoptată de puterile imperialiste agresoare în desbaterile asupra situației din Berlin, este e­­dificatoare în acest sens. Se știe că în luna August, în urma tratative­lor ce au avut loc la Moscova, cu privire la aplicarea simultană a mă­surilor pentru ridicarea restricțiilor de transport pe de o parte, și in­troducerea mărcii germane din zo­na sovietică ca singura monedă cu putere circulatorie la Berlin, pe de altă parte — reprezentanții celor 4 puteri ocupante din Germania au ajuns la un acord. Insă, imperia­liștii și-au călcat angajamentele iu­te declarând inexistent acest acazi­ și au deferit spre „soluționare” chestiunea Berlinului in fața Con­siliului de Securitate, unde anglo­­americanii au putința de a folosi „mașina de vot” bazată pe doci­litatea statelor satelite. La Paris, în timpul desbaterilor din Consiliul de Securitate, s’a pro­dus un nou fapt, care dovedește odată mai mult, reaua voință și duplicitatea cercurilor imperialiste. Reprezentantul Argentinei, d. Bra­nt­agl­ia, care prezidează Consiliul de­­ continuare în pag. TV") :...------ ,— ne m­­ânâul celui om al Junua­l Nr. 1198 4 Pagini tL*t 4 Marți 2 Noembrie 1948 PROLE TA RÍDINTOA rEiJÂRILE^IjNjȚj/V^f ORCA H PENTRU DL TENIA AL PART Craiova, str Rogâiceanu 1, tel. 2613 Taxa poștală plătită în numerar, Salar-a B ° NA ADMINISTRAȚIA rJ'"' Partial •' 1S S ZI GontGEG60348 Str. Popa Șapcă 8, telefon 2764 Nr. 01.1 Instituții , 500 lei lunar închiderea lucrărilor celui de al doilea Congres General al A. R. L­UXului — Votarea noului statut și a noului Consiliu denorat de fondaseră — București 2 (prin telefon). —­ In ultima zi a Congresului General ARLUS, ședința s’a deschis la orele 10.15 prezidată de N. Popes­cu Do­­reaiTU­ D-sa ,a salutat prezența ro­bii de al doilea grup de savanți și artiști sovietici sosiți la Congres. A­­cest grup este format din: prof. Ra­bak­in de la Academia, de Medicină,­­­­Scaci­ko vice-președintele Uoru- V Vladimir Ka­jemnicov scriitor și rCTf fiOtor la Pravda și B. Vihiovca, compozitor. Au­ luat­ cuvântul aducând salutul lor Congresului: M. Scaciko din par­tea delegației sovietice; Ron­ langer diln partea Asociației j­eligia-URSS, L. Koteatcov, vice-președintele Aso­ciației Cehoslovacia-URSS, Mario Palermo din partea delegației ita­liene. A vorbit apoi C. Papadopol, secretar general al ARLUS-ului ca­­citit raportul la statut, ară­tând condițiile obiective care impun elaborarea și votarea unui nou sta­tut. Apoi Congresul a votat in­uma­­i limitate noul statut al ARLUS-ului. Sanda Ranighez, președinta comi­siei de candidare a dat citire rapor­tului acestei comisii, propunând ur­mătorul Consiliu general de con­ducere: prof. dr. C. T. Parhon, Agiu Constantin, Apostol Gheorghe, A­­postol Zoe, Bădeanu, Sfaralambic. dr. Bogdan Iosif, Bojan Pavel, Doram­­­ic Dobre, Borilă Petre, Botez Ni­colae, Bujor Gh. Mih­ai, Caplar Bo­­lieslav­, Catargi Lascăr, Chișinevschi Iosif, Constantinescu-Iași Petre, Cră­ciun Constanța, Fior­escu Gheorghe, Gali Gabor, Gheorghiiu-Dej Gheor­ghe, Graba Iordache, Gruia Dumi­tru, Iliescu Octav, Ionescu N., Czas­­eiko Alexandru, Komez Stefan, Ma­­covei Pompiliu, Magheru Mi­h­a­i, Mezincescu Eduard, Mih­u Ștefan, Mor­ari N­ecu­lai, prof. Nicolau Gh., prof. Nicolau Ștefan, Nicovschi Vân­dă, Odr­u Simion, Papadopol Con­stantin, Pauker Ana, Pop Grigore, Popescu Doreanu N„ Popa Boluislav, Profiri N., Rem­i­ D. I­lie, Rangheț Sanda, Răutu Leonte, prof. Săniei ®,­­viei, prof. Săvulescu Traian, Sekeli Gheorghe, Toma Ana, Vasil­i­u A­­dela, Veveriță S. Adunarea a votat în unanimitate noul Consiliu general de conducere. (Continuat ® în pag. IlI-a) ­imagini din U.R.S.S. In țara Sovietelor căile ferate au pătruns până în cele mai îndepărtate colțuri. Ia clișeu, o cale ferată din Kirchizia Sovietică Intr’o atmosferă de mare sărbătoare și în prezența membrilor Prezidiului Marii Adunări Naționale în frunte cu Prof. Dr. C. I. Partion, ai guvernului în frunte cu dr. Petru Groza, ai CC ai PffiR în frunte cu tov. Gh. Gheorghiu- Dej, a muncitorilor, brigadierilor și tehnicienilor care au lucrat pe șantier, a avut loc Duminică 31 Octombrie Inaugurarea liniei de cale ferată BUM­BEȘTI-LI­VEZENI Decorarea cu „Ordinul Muncii"a m­­uncțtorilor, brigadierilor și tehnicienilor evidențiați BUC. 2. (Prin telefon) Dumi­nică dimineața a avut loc inau­gurarea liniei de cale ferată Bumbești-Livezeni. La solemnitate au participat: prof. dr. C. I. Parhon, președin­­tele Prezidiului Marii Adunări Naționale, Ion Niculi, vice-preșe­­dintele Prezidiului Marei Adu­nări Naționale, dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Mi­niștri, tov. Gh. Gheorghiu-Dej, prim vice-președinte al Consiliu­lui de Miniștri, tov. Ștefan Voi­­tec, Lotar Rădăceanu, Emil Bodnăraș, Miron Constantinescu, Chivu Stoica, Th. Iordacheanu, ing. N. Profiri, precum Moghio­­roș alexandru, Gh. Apostol și Alexa Augustin, director gene­ral CFR. La sosirea trenului special, în gara Ilie Pintilia oaspeții au fost primiți cu flori, după care prof. dr. C. I. Parhon și tov. ministru Emil Bodnăraș au trecut în re­vistă compania de onoare. Apoi tov. Gh. Gheorghiu-Dej a tăiat panglica declarând des­chisă noua linie. Tov. Alexa Augustin, director general al Căilor Ferate, in primire linia a asigurat luând gu­vernul că noua linie va fi pusă în folosul poporului muncitor. In uralele entuziaste ale celor prezenți întreaga­ asistență s’a în­dreptat spre platoul Lunca Meri unde a avut loc o mare adunare la care au participat muncitorii, brigadierii și tehnicienii care au lucrat pe acest șantier precum și un mare număr de locuitori din împrejurimi și județele învecinate. Aici, după intonarea imnului RPR și a Imnului Sovietic, adu­narea a fost deschisă de Iov. N. Gum­ă, membru în Biroul execu­­tiv al UTM și responsabilul sec­ției de reconstrucție a FNTDR. A vorbit apoi tov. Pavel Con­stantinescu responsabilul brigă­(Conținu«® to pag. 3-a) -------In județul Gorj------­planul general de Insămânțâri a fost realizat cu 105,26 °­ 6 • Insâmă sterea grâului a atins procentul de 113,29 la sută. • Trebuie lichidată rămânerea in urmă a m­ămânțirii orzului. De câteva zile, continuând cu a­­ceiaș intensitate, planul general de însămânțări a fost realizat cu 105,26 la sută, după situațiile sosite din din județ la 28 oct­­e. Datorită întrecerilor ce s’au orga­nizat între plăși, stimulate de mem­brii de Partid, în frunte stau, până în prezent, plășile Godinești și Bi­li­ești. Plu­­tărimea muncitoare din a­ceste plăși n’au ascultat șoaptele chiaburilor sabotori și n’a așteptat căderea ploilor, ci a pornit cu în­suflețire la însămânțat, realizând la timp, planul fixat, astfel că, în săptămâna trecută, când a venit o ploaie, ei au avut grâul însămânțat. Trebuie grăbit și cu însămânțarea orzului Față de planul întocmit, în jud. I Gorj s’au însămânțat 2127 ha. de grâu, peste plan, ceea ce a făcut ca însămânțările de grâu sa atingă = 1 113.29 In sută. In acelaș timp și însămânțările de secară au depășit planul ,cu 175 ha, reprezentând realizat 108.75 In sută fată de­ plan. ÎN și în erein* măsură au fost rea­lizate însă și însămânțările de orz. Față de cele 2000 hn. prevăzute în plan nu s-au însămânțat, până la 28 oct. c. decât 750 hn, ceea ce reprezintă o serioasă rămânere în urmă cu însămânțarea orzului rea­­lizându-se numai 37,5 la sută din­­ Jidan. Pentru lichidarea rămânerii în­­ urmă cu aceste însămânțări, Comi­sia județeană de însămânț­ri și-a­­ luat angajamentul să intensifice­­ munca de lămurire, ca planul de în­­­­sămânțări cu orz să fie realizat în­­­I întregime. Pe măsură ce crește procentul­­ depășirilor față de plan cu însămân­­? tarea grâului și secarei, se micșo­rează și suprafața neînsămânțaită în­că,­­iftnă în prezent, cu ort. D. TATAROIU Coresp. (Continuare în pag. IlI-a) Trădătorii de Patrie în fața judecății poporului Procesul grupului de complo­tiști, spioni și sabotori ce se ju­decă la Tribunalul Militar din București, a scos la iveală o nouă serie de criminali odioși care spri­jiniți de rămășițele reacționare din țară și lucrând după directi­vele serviciilor de spionaj ale im­perialiștilor anglo-americani, au pregătit răsturnarea prin violență a guvernului legal, al regimului de democrație populară din Ro­mânia și reinstaurarea vechiului regim burghezo moșieresc, aten­tând în mod criminal la inde­pendența și suveranitatea statului nostru, a Republicii Populare Române. Actul de acuzare este oglinda tuturor mârșăviilor comise de a­­ceastă bandă de sabotori și vân­zători de țară. Acești dușmani ai poporului, pentru a-și ajunge scopurile lor de exploatare și a a fi pe placul stăpânilor lor im­perialiști din USA și Anglia, nu s’au dat înapoi dela cele mai criminale acte de sabotaj asupra dezvoltării industriei în țara noa­stră, au complotat pentru arun­carea țării într’un război civil, au vândut agenților de spionaj de peste graniță, date referitoare la economia națională, au orga­nizat bande de legionari care să producă desordine în interio­rul țării, să arunce în aer căi ferate, instituții, au conlucrat cu criminalii de rând și trădători de țară ca Horia Sima, Maniu, ge­neral Rădescu, Penescu, Brătianu și alții. Toate aceste uneltiri împotriva poporului și conducătorilor lui, erau pregătite în viesparul bur­­gheziei și moșierimei din Româ­nia, frecventat de vârfurile in­dustriașilor și capitaliștilor ca Anschnitt, mare capitalist și fos­tul stăpân al Reșiței, al Titan- Nadrag.Calan-ului, cointeresat în rafinăriile de petrol, fabrici de zahăr, comerțul fierului, în băn­ci și în alte întreprinderi din țară iar azi, mare capitalist și pro­­prietar de industrii în Statele Unite și Anglia; inginer Ion Bu­­joiu, fost mare industriaș; Alex­andru Popp, fost director general al Reșiței; Dimitrie Gheorghiu, fost director general al Societății Creditul Minier; Alexandru Balș, fost director general al societății Petroșani și membru­roase consilii de aciția în nume­al unor întreprinderi carbonifere; Horia Măcelăria, amiral deblocat din cauza activității antipopulare; Ni­­colae Mărgineanu, fost profesor universitar, îndepărtat din func­țiune din aceiași cauză; Nicolae Petrașcu, profesor, fost secretar general al mișcării legionare; Eugen Teodorescu, agent plătit în serviciul de informații al ar­matei americane și alți legionari, speculanți și sabotori. In timp ce oamenii muncii de­puneau eforturi pentru redresarea VASILE OLTEANU (continuare în pag. TV) MBtW sau mmxi** cnmwr.M * Cdii­ simnc Null uncii tt jaüeiele leii „Săptămâna Prieteniei Româno-Sovietice“ 14.360 membri ai ARTLU­S-ului din Tg.­Jiu, își exprimă în cadrul manifestărilor, dragostea pentru Uniunea Sovietică. Filiala ARLUS din Tg. .Jiu des­fășoară o b­ogată activitate. Comi­tetul filialei a fixat dela început un plan de acțiune pentru popula­rizarea celui de al doilea Congres General și­ pentru organizarea Săp­tămânii Prieteniei Româno - Sovie­tice. Pe plan organizatoric filiala a dus o acțiune de lămurire și po­pularizare, a imensului ajutor ce am primit din partea URSS în o­­pera de eliberare și redresare a R.P. R., deasemeni și pentru crearea con­dițiilor de trecere de la capitalism la socialism având îndreptat marea experiență în lupta revoluționară a P.G. (b) al Uniunii Sovietice. Datorită acestei munci dusă cu temei, filiala și-a mărit numărul de membri dela 13.000 cât a avut la congres, la 14.360, până la 26 Oct. a. c. Dela 3 Oct. ,la 26 Oct., s’au ținut în scopul de adâncire a relațiilor de prietenie cu U.S. un număr de 136 ședințe, 185 conferințe și 45 festi­valuri. Numai dela 16-27 Oct. s’au ținut, mn Tg.­Jiu, cinci conferințe, toate urmate de iaimoase, festivaluri ar­tistice, la care au participat nume­roși cetățenii ai orașului. Cu ajutorul­ Județenei P. M. R. Gorj, filiala ARLUS a început să pregătească două expoziții cu ma­terial de popularizare, a Marei Re­voluții Socialiste din Oct. 1917 și măreața victorie a P.C. (b) al U.S. în construcția socialismului pe a 6-a parte a globului pământesc. Expozițiile vor fi deschise, pe tot timpul sărbătoririi Săptămânei Prie­teniei Româno-Sovietice. De asemenea, tot in cadrul sărbă­toresc al Săptămânei Prieteniei Ro­mân­o-Sovietice, filiali a ARLUS Gorj a pregătit expunerea a 130 ziare de perete, complect­a­rea a 15 vi­trine publice, precum și un însem­nat număr de ziare de stradă. S’a prevăzut in plan realizarea unui mare stand de cărți, reviste. Pentru întâmpinarea zilei de 7 Noembrie, filiala ARLUS Sla­tina a alcătuit un frumos pre­ziare și broșuri, material documen­tar privind legăturile de prietenie româno-sovietice, ce s’a deschis în ziua de 1 Noembrie a. c. Pe tot timpul dela 1­7 Noembrie s au programat mari manifestații în cadrul cărora se vor ține o serie de conferințe pentru cunoașterea realităților din U.S., țara socialis­mului biruitor, care a pășit pe dru­mul construirii comunismului. In cadrul competcițiiuhilor spor­tive ce vor avea loc la 6 Noembrie, filiala va decerna, echipei câștigă­toare ,,Cupa Prieteniei”, gram care se va executa de toate cercurile ARLUS. (Continuare în pag. III-a) Filiala ARLUS-Slatina în întâmpinarea zilei de 7 Hcembrie in întâmpinarea zilei de 7 Noembrie In Județul Olt Începe campania de reconstricție prin muncă voluntară 2000 îndrumători ai PMH precum și 1500 îndrumători ai organizațiilor de masse vor pleca pe teren pentru lămurirea țărănimii muncitoare o campanie de reconstrucție prin muncă voluntară. Campania de muncă voluntară, a fost în așa fel organizată, încât ea nu va stingheri cu nimic mun­cile agricole. In ședința care s’a­ ținut­­ in ziua de 25 Oct. 1948, organele­ politice împreună cu cele­ administrative au trasat planul de muncă pentru toa­tă durata campaniei. 2000 îndru­mători ai P.M.R. precum și 1500 îndrumători ai organizațiilor de massă, vor pleca ,pe teren pentru lămurirea masselor arătându-le în­semnătatea muncii voluntare pentru reconstrucția țării. Pe t­oată durata campaniei de re­construcție câte un îndrumător și Ana Niculescu Corespondență (Continuare în pag. 3-a) In întâmpinarea lui 7 Noembrie, pe tot cuprinsul județului­ Olt, se va desfășura între 1 și 6 Noembrie, o la IpH 1 Stat „Oltenia" In urma acordului economic din­tre URSS și Republica Populară Ro­mână, magazinul de Stat ..Oltenia"" a primit din Uniunea Sovietică o primă tranșă de cinci trioare de tipul TV 400. Aceste trioare se caracterizează printr-o bună rezistență și o con­strucție solidă. Fiecare ziior are site­­ și piese de schimb. Șerban Stoiculescu Coresp, voluntar / S­i­niii­m un mii ma ie sin — luatorarea magazinului de Stat „Oltenia“ —■ la Craiova Luni 1 Noembrie a. c. s’a des­­c­chis la Craiova un nou magazin de Stat în prezența tov. Vinea, minis­tru adjunct al Ministerului Comer­țului și Alimentației. In fața întregului personal a luat cuvântul tov. Sabotay, directorul magazinului care a accentuat că toate cele realizate sunt rezultatul eforturilor clasei muncitoare con­dusă de Partidul său de arimtgardă P.M.R. întreg personalul acestui magazin, și-a luat ca sarcină ca în întrecerea ce se desfășoară, să fie în fruntea tuturor magazinelor de Stat, dând exemplu de disciplină, abnegație și conștinciozitate fața de muncă. Tov. ministru Vinea a urat spor la muncă pentru propășirea Republicii Populare Române. Noul magazin cuprinde următoa­rele raioane: menaj, sport, electri­citate, fierărie pentru construcție, fierărie pentru mecanică, fierărie tehnică, articole sanitare și agricole, vopselărie, chimicale și geamuri. Noul magazin de Stat „Oltrai

Next