Inainte, decembrie 1948 (Anul 5, nr. 1223-1245)

1948-12-01 / nr. 1223

fia întreprinderile Naționalizate Caracal—— —­producția este din zi în zi mărită Muncitorii întreprinderii, care au sim­ți din grea exploatarea fostului patron, au o nouă atitudine față de muncă — Cond­­ii mai bune de trai pentru cei 25 de muncitori ai întreprinderii. Caracal. — întreprinderile națio­nalizate din Caracal, la care lu­crează 25 de miuuncitori, aduc astăzi mari servicii plugărimii din județul nostru. Aproape toate valțurile mo­rilor naționalizate au fost rihtuite aci. Atitudinea față de m­uncă a muncitorilor care lucrează la între­­prinderile naționalizate Caracal, a­­rată cât de rodnice sunt îndernă­­­­rile Partidului pentru toți oamenii m­aind­ o dovadă puternică în acest sens, este î­nplinirea angajamentelor pe care muncitorii și le-au luat, cu mult înainte de termen. C»nu ș’-au îndepl­i>t mun­citorii an­gaj­a­mentele Tov. I. Sosinschi, maestrul strun­gar de l­a atelierul de mecanică, pe lângă exerv­area comenzilor primi­te, și-a luat angajamentul de a face o instalație la strung pentru poli­zarul diferitelor piese la precizie, instalație care nu se mai găsește în județul Romanați. Tov. Soaniechi a depășit norma de lucru cu 35­0/g, terminânidu-și lu­crările la 4 Noembrie. Deasemenea tov. Martin Siklevschi împreună cu­­ tov. Bejanu Dumitru dela acelaș a­­telier s-au deplasat în comuna Cas­tra Nova la „Moara Poporului” un­de au reparat motorul de 65 HP. Prin aceasta au­­ scutit plugarii din acea comună de o deplasare anevo­­ioșă, cu motorul, la Caracal. 7 Noembrie ...Mon­a Poporur­­a putut astfel funcționa. Și a­­­ ierni de tâmplărie a depășit nor­ma cu 20 la sută, iar tov. Ristea Gari­ilă, conducătorul ga­erului, a realizat comanda Serviciului Dru­murilor, ma­er lai lucrat pentru po­duri, înainte de termen. Cu ocazia muncilor voluntare, i­­niția­l pentru îngrijirea aspectului întreprinderi­or, tovarășii răspund cu mult clan. Toate aceste dovezi, arată lim­pede că oamenii muj­icii su­nt pă­trunși și ascultă azi sfaturile și în­drumările Partidului. S’a s as’gurat bunul mers al intreprinder­ii în timpul iernii In acțiunea de gospodărire a în­treprinderii pentru iarnă, toate gea­murile sparte au fost puse și s’a a­­coperit cu tablă nouă pavilionul și magaziile. In toate părțile s’au fă­cut sobe de teracotă în locul sobe­lor rudimentare pe care le folosea fortul patron. Salariații au primit lemne de foc și alimente, plătibile în 8 rate. Nu ea a asijxuat însă lucrăto­rilor costumele de protecție din doc. Este necesară o in­ensă pregătire pentru zid ca ea a­ve­ u un­ idio­lgic Dacă acestea sunt realizările de la INC nu înseamnă că nu sunt și lipsuri. De exemplu, pentru că tova­rășii de la INC nu sunt preocu­pați și nu apreciază just impor­tanța ridicării nivelului lor ideo­logic, se observă acolo lipsa unei temeinice planificări. Tovarășii de la INC trebuesc să folovească experiența muncitori­lor din fabrici și uzine și s’o apuce în m­unca lor de fiec­are zi. GABRIEL ILIESCU Coresp. FILIALA ARLUS CRAIOVA A SĂRBĂTORIT 23 de ani de la înființarea Republicii Socialiste Sovietice Armene A 28-a aniversare a Republicii Socialiste So­vie­­ice Armene, a fost sânătocită de Frontul Armean din Republica Populară Română în ca­drul ARLUS-ului. La Gra­ova, la sediul filialei AR­LUS, î­n prezența a numeroși mem­brii ai Frontului Armean și ai AR­LUS-u­lui a avut loc Duminică 28 Noembrie, sărbătorirea a 28 de ani de la înființarea Republicii Socialiste Sovietice Armene. Au luat cuvântul: delegatul Co­­mitetuluii Central al Frontului Ar­mean din R.P.R., președintele fi­lialei Fi­on­­ului Armean Dolj, re­­prezentantul tineretului armean din Gialova și reprezentantul­­ ARLUS- ul lui­ filiala Craiova. Vorbitorii au arătat condițiuniie în care a luat naștere RSS Armeană acum 28 de ani și ajutorul dat a­­cesteia de celelalte republici și în primul rând de RSSF Rusă, au su­bliniat î­nprejur­ările politice în care are loc aniversarea și care se carac­terizează prin întărirea continuă a lagărului antiimperialist și demo­cratic și slăbirea neîncetată a lagă­rului imperialist rus de contrazice­rile interne și externe, care devin azi din ce în ce mai vizibile. Toate aceste condițiuni au contribuit la transformarea Fron­ului Armean din RPR într-o organi­zar­e progresistă de masse, care sprijină merii spre socialism ai poporului muncitor din țara noastră. Asiste­nța a manifestat îndelung pentru Prietenia Român­o-Sovietică, pent­ru genialul conducător al URSS marele Stalin și pentru Frontul Ar­meana din R.P.R. Pr­ogramul a fost încheiat de un frumos festival artistic prezentat de tire­c­ul armean din filiala Craiova. %autam dactilografă per­fectă. A se adresa la redacția statului nostru la str. M. Kogâlniceanu Nr. 1. Instalarea unei centrale telefonice la oficiul P.T.T. Corabia Corabia.­­ In ultima vreme, traficul telefonic de la Oficiul Poștal Corabia, avea mult de suferit, după urma capacității reduse a centralei telefonice uzate și de tip vechiu, cu care anevoie operatoarele, pu­teau face față serviciului, mereu în creștere. In urma stăruințelor repetate a com­i­ e Ului de producție din secția sindicală PTT locală, s’a repartizat și instalat recent la acest oficiu, o nouă centrală telefonică modernă ,și cu o mai mare capacitate decât avea cea veche, întrucât instalarea acestei Cen­trale înlătură multe inconveniente, simplificând și munca operatoare­lor, acestea și-au luat angajamen­tul că o vor îngriji cu multă tragere de inimă și vor contribui prin mun­ca lor, la mărirea traficului tele­fonic. N. TODIRAȘCU Coresp. rol inter Ferma A. F­S.M. Caracal —a terminat lucrările de toamnă­ C» wp**n'» de la««t’ue­­i dă rezultate d­i­n* în re m­*s . Prin arendare, ferma AFSM Ca­racal și-a sporit suprafața cultivată la 920 ha. Cu toate că ferma are puncte în­depărtate la 58 km. în lungime și cu toate că persona­l­uil ei este foarte redus, totuși la 24 Noembrie dimi­­i­e­ața, ferma a punt raporta Ins­pectoratului AFSM Gra’ova, că nici o brazdă nu a rămas­­ neurală și ne­­î­sămânțată. Se construește inimi.. La ferma din Caracal este in toi o campanie de diverse construcții întrucât ferma are programată­ o ingrășăt­orie de 2000 porci la Stoe­­l­ești, o crescă­orie de vaci Siemen­­thal la Dobroslove­­ 1, o crescătorie de 1000 gâște, 1000 rațe, 500 găini și 100 curci la Fărcașele. Deasemeni, ferma are în planul de muncă o pepinieră de 30 ha., pomi fructiferi la Făricașelie, Tov. Talp­an Dumitru și Florin Nicolae, mu.­ui­tori ai fermei, nu mai pregetă cărând materiale, uneori műmesc și pe întuneric, pentru că lucrările trebuesc terminate la timp. Alte realizări Plantația la port-altoi viță a­­mericană în suprafață de 20 ha., este una dintre cele mai mari din țară; pentru personalul a­­cestei pepiniere s’a construit chiar în toamna aceasta o clădire spați­oasă și hig­e­rnică cu patru, camere și două culoare. La secția Radomini s’a amenajat o maternitate pentru 100 scroafe și s’a procurat tot materialul necesar celorlalte construcții­, incepându-se și fundația de beton a cotețelor pentru pui de la Fărcașele, lucrări alle căror devize se ridică la 612.000 lei. In primăvara aceasta cotețele vor fi amplifica­e prin construirea ha­le­or pentru ouat și halelor pentru dormitul pasărilor. Elevii din Craiova s’au luat la intrecere in învățătură și în munca de ridicare a nivelului cultural și științific Pe zi ce trece eforturile ele­vilor di­n școlile din Craiova pen­tru ridicarea lor politică și știin­­țifică, pentru întărirea avântului la m­­ă­s­ură și a di­­c­plinei se intensifică, un număr tot mai mare de elevi, ia parte la diferite manifestări culturale și art­st­ce și la întrecerile inițiate de­­ U. A. E. R. Dumineca trecută din iniția­tiva M­is­terului învățământu­lui Public și cu sprijinul A. R. L. U. S.-ului, au avut loc con­cursuri în toate școlile din Cra­iova, în legătură cu ce au în­vățat elevii noștri din munca desfășurată în Uniunea Sovietică pe tărâmul apărării păcii, suve­ranității și independe­ței p­poa­relor ca și pe tărâmul științei și cul­turei. Lucrările prezentate de elevi la aceste concursuri au fost se­­lecționate de că­re comisiile de la școli, cele mai bune înaintându-se comsiei județene pentru trimite­rea lor la București. Astăzi, elevii își consacră tim­pul lor liber muncii c­ulturale și fi­r­i­ce, organizând dife­ite fes­tiva­uri. Astfel, elevii școalei teh­nice de administrație economică de băeti și elevele școalei tehnice de administrație tehnică de fete, au organ­zat două festivalori ar­tistice în zilele de Sâmbătă 27 și Duminecă 28 Noembrie, în sala teatrului S.T.A.E.B., la c ri au par­ii­pit un mare nrmă­­ de e­­levi muncitori și tineri briga­dieri. La fel, școala tehnică spor­tivă a dat în ziua de Duminecă 28 Noembrie, un reușit festival artritic spor­iv în sala Teatului National, prezentând publicului un program de artă sov­ietică. Pen­ru stimularea în­ă­ăt .rii, disciplinei, frecvenței și dif­uzării de material ideologic, comitetul local U. A. E. R. a inițiat o în­trecere pe timp de 2 săptămâni, de la 22 Noembrie la 5 Decem­brie, întreceri în care a fost an­grenată toată massa de el­vi din Craiova și care urmărise o pAmf­ă cât mai mare­, p­ntru o mai bună asimilare a cunoștințelor pre­date de profesori, o adevărată di­ciplină î­ș­r consimț­­ă, atât în școală cât și în afara școalei, o f­rec­vență cât mai regulată și lichidarea timpilor morți, di­fuza­rea unui număr cât mai mare a revict­i Elevlor și a ,Tânărului Muncitor” și prelucrarea artico­lelor de fond ,în toate școlile,, achitarea la timp a cotizațiilor de membri. La șc­ala tehnică de adminis­traț­ie de băeți s’a făcut în ca­drul unei ședi­nțe, anal­za mu­ncii din prima săptămână a întrece­rilor, decernându-se anului II D, care s’a di­­­ns cu ace­l prilej, steagul de clasă fruntașă. Duminecă dimineața, a avut loc o ședință, menită să contri­­bue la ridi­carea politică și ideo­logică a elevilor, ședință la care­ au luat parte peste 200 de mem­bri ai comitetelor U. A. E. R. din toate școlile din Craiova. Justiția poporului (Urmare din pag. I-a) proprietară a 20 hectare în Fra­­toștița, j d­țui Dl, condamnată la trei Lni închisoare corecțio­­na­t și 10.030 lei ani ndă pentru nein­­ amân­­are. La­­ăr Teodorescu din Craiova, proprietar a 50 hectare în comuna Amzulești-Dolj, condamnat la 1 i luni închisoare corecțională și 20.000 lei am­ndă, pentru ace­lași fapt. Sil­iu Spulbereanu, din Cra­iova, propr­etar a 50 hectare în comuna Gherceștii Noi, c n’am­­nat la trei luni închisoare corec­­țională și 20.000 lei amendă pen­tru nei­ amând­are. Ioan T. T­voranu, morier, pro­prietar a 60 hectare pământ în comuna Brabova-Dolj, a fost con­damnat la trei luni închisoare corecțională și 20.000 lei am­ndă. Romulus Niculescu, fost pro­curor gene­ral din Craiova, con­damnat la două luni închisoare și 10.000 lei am­ndă, pentru că nu a însămânțat jumătate din cele 25 hectare, proprietatea sa, Elena Pop, din Craiova, con­damnată la două luni închisoare corecțională și 20.000 lei amendă, pen­ru aoex­cit­area pe an­­ i. Ion Lăzăro u, ma or deducat, di n Craiova, condamnat la șase luni închisoare și 10.000 lei a­­mandă, pentru același l pt. Stoenașcu I n, din București, un an închisoare corec­ională și 20.000 lei am­ndă, pentru că nu a însămânțat pământul ce îl are în Dolj. Constantin Iliescu din Boto­­șești-Paia, condamnat la patru luni inchi­soare coracționala și 10.000 lei amendă, pentru ace­lași fapt. . . Ghe­rghe Amărăscu, din Cra­iova, pr pr­etar a 25 hectare în Cernătești-Dolj, condamnat la trei luni închisoare corecțională , și 10.000 lei amendă. Ion B. F­rei, administrator al moșieriței Geblescu, din Bucu­rești, proprietară a 25 hectare teren di­n comuna Căciulata-Dolj, condamnat la trei luni închisoare corecțională. Nici moșierița în cauză nu a scăpat de judecata po­porul­ui și a fost condamnată la două luni închi­oare corecțională și 10.000 lei amendă. Iată alți moșieri și chiaburi care au însămânțat o cantitate de grâu mai mică decât cea pre­văzută la dec­ar, sabotând deci campania însămânțărilor, Constantin C. Georgescu, din muncitor Craiova, la două luni închisoare corecțională, preotul Ion Sandu­­lian din Veleni-Dolj, condamnat la șase luni închisoare corecțio­­nală, chiaburul Bărboianu Sava, di n Cernătești-Dolj, condamnat la tro. n.n .noni-oare core­ ci­o­­ală și 20.000 lei amendă, Bărboianu Ion, di­n Cernătești-Dolj, condam­nat la un an închisoare corecț­io­­nală și 30.000 lei am­ndă. Pr­i­ne a­c­te pio­­se ale­­ a­­boterilor în amân­z­ilor, a fost jud­­at și procesul avocatului Ghe­rghe Dumitrașcu di­n Moi­­nești, care a sustras grâu de la colectare, pentru care fapt a fost condamnat la trei luni închisoare corecțională și 20.000 lei amendă. Iată în ce fel știe să pedep­sească justPia poporului muncitor pe dușmanii lui, și cazurile ară­tate mai sus să fie de învățătură moșierilor și chiaburilor exploa­tatori, care ar mai încerca să sa­boteze strădaniile poporului mun­citor, în lupta sa pentru o viață mai bună. Brigada 8-a Romanați a plecat pe șantierul național n 1 vîr=V­ișeu Caracal.­­ Tot mai mult creș­te numărul tinerilor care pleacă de pe întinsul Romattaliuliui, pe șantierele naționale de recons­trucție. Și brigadierii romanațeni se’n­­torc în­to­tdeaun­a cu ci­nste în sa­tele lor; toți sunt pion­eri, bri­gadieri frum­oși, evidențiați în muncă. 94 de tineri au plecat acum câteva zile la Salva­ Vii, nu pen­tru a înfrunta vremea rea și munții de pia­ță, spre a da țării o nouă linie ferată. Elanul tinerilor care pleacă n­u poate fi zădărnicit de nimic; ti­nerii din comuna Grojdibod au mere 18 km. pe jos, pană la Co­rabia pentru a lua trenul să vină la Județeană UTM unde urma să se facă îmbarcarea pentru Salva- Vișeu. Și au făcut aceasta pentru că primarul din acea comună n’a înțeles să-i ajute dându-le mij­loacele de transport până la Co­­rabia. A încuraja tineretul in opera de reconstrucție, este o datorie și de aceia primarii din comu­­n­­le noastre trebue să ajute pe fii plugarilor muncitori, care pleacă pe șantiere, ei fiind o cinste pentru comunele din care au plecat. REZEANU­L-TIN Uoresp. voi. (urmare din pag. I-a) prop'iefu’ea sinc'i'atu'ui a dus-o la el acasă ascunzând-o sub niște câ­nepă. Ea a fost descoperită de Ște­fan Mitrei membru în Sindicatul A­­grico, și dată țăranilor munci,ori în vederea însămân­ărilor. 4500 ori de muncă voluntară Secuiie și grupurile Sindicatului de Sa ariaji Ag­ix>si dela sate nu tum­ai că se îngrijesc de drepturi.® să ani o­ munci o­i dar dă și un spir­­i­t efecii­ la num­ile vo’un a e de re­facerea satelor. In comuna Verb­ia plasa Plenița, grupul Sindical de acolo, ajutat și în ru at­ie că re­orgenizația de bază a dus o muncă activă cu membrii săi la renovarea unei clădiri pentru dipensarul medical, în comuna O­­rdle a termi­cf o ci­mei și a făcut un bazin model. Iar în comuna Cor­nu a te­minat două ciumele. La șantierul Dobreș­i, membri grupului Sin-Laie de Sa­arlafi A­­grico­l din plasa Rojiște au depus muncă volitară la acest șantier to­talî­ându-se 4500 o­e muncă volun­­tară. Deasemeni s’a mai lucrat la g­ardul comunal și la școala din co­muna Mo­șani. Sec­țl­e și grupurile sindicale duc o muncă intensă și rolnită pe teren ,dar to­uși nu au putut constata și anumite nive u­i cum este ce e­xemplu cantina fermei de S­at Pixu Sadovei Unde masa atinge 40—55 lei re­e­­fiind pe zi unui muncitor ICO—110 lei. S:c;ia Sindicatului de Salariați A­­grico­l de a t­­r­ebue să constate cum până la 10 Ncemvrie a. c., tot la această fermă s’a pu­­t servi masa înuncito­ro­ pe o zi în v­agă la pre­țul de 25 lei, iar astăzi ea a fost ridicată de pa­ru o­i mai mult. Organizași­e de bază de la sate trebue să dusă o muncă intensă de îndruma­t șl­ămic­ire a tut­uror m­em­­brior din sesiile și grupu­ri sindi­­caturi de Salaria­ i Agrico­l, pentru­ a se put a in ă­ura g­eutățile în mun­ca lor pe teren. In ascuțirea luptei de clasă la sate, Sindica­ul de Salariaji Agri­oli are un rol important în ceea ce pri­­vești aju­tu jă inimii muncioare în lupta con­ta chiabu­l­ or exp­oata.ori. Oamenii muncii din Craiova (urmare din pag. 1) de tus și ele un efort ser­ios la că­ra sud pieselor de fontă la turnăto­rie și a lemnelor. La Atelierul de Zonă, văduve de război, care au răspuns cu entuziasm la această chemt­ate, slivuesc scânduri. Văduva Elena Zănogeanu este aici motorul intregei activități. Ea nu stă nici o cluipă și îndeamnă și pe cai din fluviul ei. Și aici, ca și în celelalte părți ale șantierului, pe măsură ce se intensifică munca și se întețesc întrecerile, grămezile de scânduri scad, până la complecta lor dispa­riție. Ora e târzie, dar au mai rămas de descărcat câteva vagoane de pă­mânt. In vântul care spulberă pâ­m­ân­tuili, acoperindu-i de nisip, oa­menii continuă să muncească. „Nici nu poate fi vorba să plecăm acasă până nu terminăm cu descărcatul”. Vagoanele sunt mari, încărcate dol­dora de pământ. Oamenii muncesc însă din râvnă. Râvna celor ce a­u rămas până la terminarea turnului trebue să constitue o pildă pentru unii, mai puțin conștienți, care au părăsit șantie uoi înainte de vreme. Pentru bunul ei mers, munca a fost bine planificată, desemnându­­se responsabili de sectoare pentru coordonarea activității în diferitele puncte ale șantierului. Cei 350 de voluntari au depus 1250 p­c de muncă, transportând și stivuind 10 vagoane material lem­nos, 50 m.c. de pământ, săpând 40 m.c. la îngroparea rezervoarelor, transportând 50 m.c. lemne de foc, depozitate în hale, transportând și stivuind 3 vagoane de piese de fontă, 8 m.c. de scânduri, 300 kgf. cocs la tumătorie, făcând o cură­țenie a terenurilor și nivelând 200 m.p. de teren. Dintre organizațiile care au răs­puns la această chemare s’au evi­dențiat organizațiile I, II, și a VI-a de cartier, organizația de la maga­zinul de Stat „Oltenia”, organiza­ția de la cooperativa „Victoria”, or­ganizația „înainte”, precum și or­ganizațiile I și a II-a de­ prefec­tură. Felul în care s’a muncit Dumi­nică pe șantierul Atelierelor CFR, a dovedit noua atitudine față de muncă care dă roade pe zi ce trece in toate ramurile de activitate și care constitue chezășia unui viitor mai bun pentru oamenii muncii din țara noastră. Itta­mtl Uite­iu Cincii (urmare din pag­­i­ a) acestor lucrări, va rezulta o eco­nomie de 2.180.000 lei. Pentru lucrările de refacere a­ rețelei ce erau prevăzute la 3 520.030 lei, și care sunt în curs de executare, s-au procurat majo­­ritatea material lor cu un preț mai redus față de­­­ deviz, rezul­tând și de aici o economie de c­rca 400.000 lei. Aceste econo­mii vor fi întrebu­ințate pentru mărirea capacității de producție a uzinei. Re­ducerea consumului de com­bustibil însușindu-și o nouă atitudine față de muncă, muncitorii de la uz­ina elecrică din Caracal, de­­pun toate ef­e­curile pentru o cât mai bună funcționare a uzinei și pentru ridicarea productivității muncii. Astfel, prin supravegherea și îngrijirea motoarelor s-a ajuns să­ se reducă consumul de motorină și ulei per kwo., produs de la 500 gr. motorină la 445 gr. și uleiul de la 35 gr. la 18 gr. per kwo. produs, cât a înregistrat pe luna Octombrie 1948. Mecanicii Cin­­ciul escu Dumitru, Sm­idt Ion și Lazăr Dumitru, folosind piese ve­chi și deplasate, au r­a­iz­at două borma­­­e, îmbogățind astfel ate­lierul cu noui unelte.. Aceste realizări sunt rezulta­tul îndrumării organizației de Partid, care inițiază­­ și antre­nează pe toți muncitorii la îm­bunătățirea procesului de­­ pro­ducție. ULaJjyysjjj CINEMATOGRAFE Scala Câni trandafirul în­florește. 6 strUet Cei 7 viteji. 30 Decembrie 1 Când tranda­firul înflorește. 23 August: Omul 217. Mica Publicitate Pierderi Pierdut permisul de port armă Nr. 12171 De numele Căiinoiu Ilie. 11 declar nul. 3709 Pierdut cartela de alimente tip Nr. 502 735 14­4« pe numele Rotk­e Schönberg O declar nulă: 3701 Pierdut carnet de C. F. R. Nr. 97.333 cl. 11-a pe numele Petrișor Mihai. 11 declar nul. 3702 Pierdut fetița de 13 ani răspunde la numele Fițuica Paraschiv blond­a, scunda, sem­nalamente, vine leș­t.. In pie­le, imbracata în rochii gri bocanci negri și ciorapi de bumbac, haină bleu­marin, iar pe cap batic de lâna și mânuși galbene. Cine știe ceva despre ea, este ru­gat a anunța in Calea București Nr. 246 , raiona, pe d. Amza. 3703 Pierdut două cartele de alimente eliberate de Tr.­Severin pe numele Vladuț Vasile. Se declar nule. 3704 Pierdut bonurile de lemne cu Nr.­ 74751, 74752, 74753, 26504, 25505, 26506, 26507,­ toate eliberate de Ser­viciul Regional E.C. F. R. Timiș­oara. Se declar nule. 3705 Pierdut cartea de imobil eliberată pe numele Paulina Singuran din Cra­­iova str. Buciumului Nr. 10. 0 declar­ațiia 3696 Pierdut buletinul populației Nr. 26.197/9­8 eliberat pe numele Maria Lylan­ din raiova str. Călinescu Nr 17, 11 declar nul 361»7 Pierdut buletinul populației Nr 21.898 947 eliberat pe numele Alex­andrina Er gull din Craiova str. A­­lexandru cel Bun Nr. 123. I­ declar nul. 3698 Pierdut carnetul de membru Nr. 613843 el­berat de Comitetul Organ t­­zapei Frontul Plug.­rilor (din comuna Coțoftnii din Fața pe numele Tudor Plosca ) ^ 11 declar nul. 3093 DIVERSE Cstit cameră mobilată ca intrare separată Preferabil centru. DE VÂNZ­A­RE aparat radio Philema „Kapsch Viena“ perfectă stare, 4 lămpi o­iginale, universal 110—2.0 V, 3 unde. A se a­desa la Administrația ziarului. 3643 Cumpăr sufragerie numai sti­l A se adresa la adiția ziarului 3090 Citiți „înainte"

Next