Inainte, decembrie 1948 (Anul 5, nr. 1223-1245)
1948-12-01 / nr. 1223
fia întreprinderile Naționalizate Caracal—— —producția este din zi în zi mărită Muncitorii întreprinderii, care au simți din grea exploatarea fostului patron, au o nouă atitudine față de muncă — Condii mai bune de trai pentru cei 25 de muncitori ai întreprinderii. Caracal. — întreprinderile naționalizate din Caracal, la care lucrează 25 de miuuncitori, aduc astăzi mari servicii plugărimii din județul nostru. Aproape toate valțurile morilor naționalizate au fost rihtuite aci. Atitudinea față de muncă a muncitorilor care lucrează la întreprinderile naționalizate Caracal, arată cât de rodnice sunt îndernările Partidului pentru toți oamenii maind o dovadă puternică în acest sens, este înplinirea angajamentelor pe care muncitorii și le-au luat, cu mult înainte de termen. C»nu ș’-au îndepli>t muncitorii angajamentele Tov. I. Sosinschi, maestrul strungar de la atelierul de mecanică, pe lângă exervarea comenzilor primite, și-a luat angajamentul de a face o instalație la strung pentru polizarul diferitelor piese la precizie, instalație care nu se mai găsește în județul Romanați. Tov. Soaniechi a depășit norma de lucru cu 350/g, terminânidu-și lucrările la 4 Noembrie. Deasemenea tov. Martin Siklevschi împreună cu tov. Bejanu Dumitru dela acelaș atelier s-au deplasat în comuna Castra Nova la „Moara Poporului” unde au reparat motorul de 65 HP. Prin aceasta au scutit plugarii din acea comună de o deplasare anevoioșă, cu motorul, la Caracal. 7 Noembrie ...Mona Poporura putut astfel funcționa. Și a ierni de tâmplărie a depășit norma cu 20 la sută, iar tov. Ristea Gariilă, conducătorul gaerului, a realizat comanda Serviciului Drumurilor, maer lai lucrat pentru poduri, înainte de termen. Cu ocazia muncilor voluntare, inițial pentru îngrijirea aspectului întreprinderior, tovarășii răspund cu mult clan. Toate aceste dovezi, arată limpede că oamenii mujicii sunt pătrunși și ascultă azi sfaturile și îndrumările Partidului. S’a s as’gurat bunul mers al intreprinderii în timpul iernii In acțiunea de gospodărire a întreprinderii pentru iarnă, toate geamurile sparte au fost puse și s’a acoperit cu tablă nouă pavilionul și magaziile. In toate părțile s’au făcut sobe de teracotă în locul sobelor rudimentare pe care le folosea fortul patron. Salariații au primit lemne de foc și alimente, plătibile în 8 rate. Nu ea a asijxuat însă lucrătorilor costumele de protecție din doc. Este necesară o inensă pregătire pentru zid ca ea ave u un idiolgic Dacă acestea sunt realizările de la INC nu înseamnă că nu sunt și lipsuri. De exemplu, pentru că tovarășii de la INC nu sunt preocupați și nu apreciază just importanța ridicării nivelului lor ideologic, se observă acolo lipsa unei temeinice planificări. Tovarășii de la INC trebuesc să folovească experiența muncitorilor din fabrici și uzine și s’o apuce în munca lor de fiecare zi. GABRIEL ILIESCU Coresp. FILIALA ARLUS CRAIOVA A SĂRBĂTORIT 23 de ani de la înființarea Republicii Socialiste Sovietice Armene A 28-a aniversare a Republicii Socialiste Sovieice Armene, a fost sânătocită de Frontul Armean din Republica Populară Română în cadrul ARLUS-ului. La Graova, la sediul filialei ARLUS, în prezența a numeroși membrii ai Frontului Armean și ai ARLUS-ului a avut loc Duminică 28 Noembrie, sărbătorirea a 28 de ani de la înființarea Republicii Socialiste Sovietice Armene. Au luat cuvântul: delegatul Comitetuluii Central al Frontului Armean din R.P.R., președintele filialei Fionului Armean Dolj, reprezentantul tineretului armean din Gialova și reprezentantul ARLUS- ul lui filiala Craiova. Vorbitorii au arătat condițiuniie în care a luat naștere RSS Armeană acum 28 de ani și ajutorul dat acesteia de celelalte republici și în primul rând de RSSF Rusă, au subliniat înprejurările politice în care are loc aniversarea și care se caracterizează prin întărirea continuă a lagărului antiimperialist și democratic și slăbirea neîncetată a lagărului imperialist rus de contrazicerile interne și externe, care devin azi din ce în ce mai vizibile. Toate aceste condițiuni au contribuit la transformarea Fronului Armean din RPR într-o organizare progresistă de masse, care sprijină merii spre socialism ai poporului muncitor din țara noastră. Asistența a manifestat îndelung pentru Prietenia Româno-Sovietică, pentru genialul conducător al URSS marele Stalin și pentru Frontul Armeana din R.P.R. Programul a fost încheiat de un frumos festival artistic prezentat de tirecul armean din filiala Craiova. %autam dactilografă perfectă. A se adresa la redacția statului nostru la str. M. Kogâlniceanu Nr. 1. Instalarea unei centrale telefonice la oficiul P.T.T. Corabia Corabia. In ultima vreme, traficul telefonic de la Oficiul Poștal Corabia, avea mult de suferit, după urma capacității reduse a centralei telefonice uzate și de tip vechiu, cu care anevoie operatoarele, puteau face față serviciului, mereu în creștere. In urma stăruințelor repetate a comi e Ului de producție din secția sindicală PTT locală, s’a repartizat și instalat recent la acest oficiu, o nouă centrală telefonică modernă ,și cu o mai mare capacitate decât avea cea veche, întrucât instalarea acestei Centrale înlătură multe inconveniente, simplificând și munca operatoarelor, acestea și-au luat angajamentul că o vor îngriji cu multă tragere de inimă și vor contribui prin munca lor, la mărirea traficului telefonic. N. TODIRAȘCU Coresp. rol inter Ferma A. FS.M. Caracal —a terminat lucrările de toamnă C» wp**n'» de la««t’uei dă rezultate din* în re m*s . Prin arendare, ferma AFSM Caracal și-a sporit suprafața cultivată la 920 ha. Cu toate că ferma are puncte îndepărtate la 58 km. în lungime și cu toate că personaluil ei este foarte redus, totuși la 24 Noembrie dimiieața, ferma a punt raporta Inspectoratului AFSM Gra’ova, că nici o brazdă nu a rămas neurală și neîsămânțată. Se construește inimi.. La ferma din Caracal este in toi o campanie de diverse construcții întrucât ferma are programată o ingrășătorie de 2000 porci la Stoelești, o crescăorie de vaci Siementhal la Dobroslove 1, o crescătorie de 1000 gâște, 1000 rațe, 500 găini și 100 curci la Fărcașele. Deasemeni, ferma are în planul de muncă o pepinieră de 30 ha., pomi fructiferi la Făricașelie, Tov. Talpan Dumitru și Florin Nicolae, mu.uitori ai fermei, nu mai pregetă cărând materiale, uneori műmesc și pe întuneric, pentru că lucrările trebuesc terminate la timp. Alte realizări Plantația la port-altoi viță americană în suprafață de 20 ha., este una dintre cele mai mari din țară; pentru personalul acestei pepiniere s’a construit chiar în toamna aceasta o clădire spațioasă și higernică cu patru, camere și două culoare. La secția Radomini s’a amenajat o maternitate pentru 100 scroafe și s’a procurat tot materialul necesar celorlalte construcții, incepându-se și fundația de beton a cotețelor pentru pui de la Fărcașele, lucrări alle căror devize se ridică la 612.000 lei. In primăvara aceasta cotețele vor fi amplificae prin construirea haleor pentru ouat și halelor pentru dormitul pasărilor. Elevii din Craiova s’au luat la intrecere in învățătură și în munca de ridicare a nivelului cultural și științific Pe zi ce trece eforturile elevilor din școlile din Craiova pentru ridicarea lor politică și științifică, pentru întărirea avântului la măsură și a dicplinei se intensifică, un număr tot mai mare de elevi, ia parte la diferite manifestări culturale și artstce și la întrecerile inițiate de U. A. E. R. Dumineca trecută din inițiativa Misterului învățământului Public și cu sprijinul A. R. L. U. S.-ului, au avut loc concursuri în toate școlile din Craiova, în legătură cu ce au învățat elevii noștri din munca desfășurată în Uniunea Sovietică pe tărâmul apărării păcii, suveranității și independeței ppoarelor ca și pe tărâmul științei și culturei. Lucrările prezentate de elevi la aceste concursuri au fost selecționate de căre comisiile de la școli, cele mai bune înaintându-se comsiei județene pentru trimiterea lor la București. Astăzi, elevii își consacră timpul lor liber muncii culturale și firice, organizând difeite festivauri. Astfel, elevii școalei tehnice de administrație economică de băeti și elevele școalei tehnice de administrație tehnică de fete, au organzat două festivalori artistice în zilele de Sâmbătă 27 și Duminecă 28 Noembrie, în sala teatrului S.T.A.E.B., la c ri au pariipit un mare nrmă de elevi muncitori și tineri brigadieri. La fel, școala tehnică sportivă a dat în ziua de Duminecă 28 Noembrie, un reușit festival artritic sporiv în sala Teatului National, prezentând publicului un program de artă sovietică. Penru stimularea înăăt .rii, disciplinei, frecvenței și difuzării de material ideologic, comitetul local U. A. E. R. a inițiat o întrecere pe timp de 2 săptămâni, de la 22 Noembrie la 5 Decembrie, întreceri în care a fost angrenată toată massa de elvi din Craiova și care urmărise o pAmfă cât mai mare, pntru o mai bună asimilare a cunoștințelor predate de profesori, o adevărată diciplină îșr consimță, atât în școală cât și în afara școalei, o frecvență cât mai regulată și lichidarea timpilor morți, difuzarea unui număr cât mai mare a revicti Elevlor și a ,Tânărului Muncitor” și prelucrarea articolelor de fond ,în toate școlile,, achitarea la timp a cotizațiilor de membri. La șcala tehnică de administrație de băeți s’a făcut în cadrul unei ședințe, analza muncii din prima săptămână a întrecerilor, decernându-se anului II D, care s’a dins cu acel prilej, steagul de clasă fruntașă. Duminecă dimineața, a avut loc o ședință, menită să contribue la ridicarea politică și ideologică a elevilor, ședință la care au luat parte peste 200 de membri ai comitetelor U. A. E. R. din toate școlile din Craiova. Justiția poporului (Urmare din pag. I-a) proprietară a 20 hectare în Fratoștița, j dțui Dl, condamnată la trei Lni închisoare corecționat și 10.030 lei ani ndă pentru nein amânare. Laăr Teodorescu din Craiova, proprietar a 50 hectare în comuna Amzulești-Dolj, condamnat la 1 i luni închisoare corecțională și 20.000 lei amndă, pentru același fapt. Siliu Spulbereanu, din Craiova, propretar a 50 hectare în comuna Gherceștii Noi, c n’amnat la trei luni închisoare corecțională și 20.000 lei amendă pentru nei amândare. Ioan T. Tvoranu, morier, proprietar a 60 hectare pământ în comuna Brabova-Dolj, a fost condamnat la trei luni închisoare corecțională și 20.000 lei amndă. Romulus Niculescu, fost procuror general din Craiova, condamnat la două luni închisoare și 10.000 lei amndă, pentru că nu a însămânțat jumătate din cele 25 hectare, proprietatea sa, Elena Pop, din Craiova, condamnată la două luni închisoare corecțională și 20.000 lei amendă, penru aoexcitarea pe an i. Ion Lăzăro u, ma or deducat, di n Craiova, condamnat la șase luni închisoare și 10.000 lei amandă, pentru același l pt. Stoenașcu I n, din București, un an închisoare corecională și 20.000 lei amndă, pentru că nu a însămânțat pământul ce îl are în Dolj. Constantin Iliescu din Botoșești-Paia, condamnat la patru luni inchisoare coracționala și 10.000 lei amendă, pentru același fapt. . . Gherghe Amărăscu, din Craiova, pr pretar a 25 hectare în Cernătești-Dolj, condamnat la trei luni închisoare corecțională , și 10.000 lei amendă. Ion B. Frei, administrator al moșieriței Geblescu, din București, proprietară a 25 hectare teren din comuna Căciulata-Dolj, condamnat la trei luni închisoare corecțională. Nici moșierița în cauză nu a scăpat de judecata poporului și a fost condamnată la două luni închioare corecțională și 10.000 lei amendă. Iată alți moșieri și chiaburi care au însămânțat o cantitate de grâu mai mică decât cea prevăzută la decar, sabotând deci campania însămânțărilor, Constantin C. Georgescu, din muncitor Craiova, la două luni închisoare corecțională, preotul Ion Sandulian din Veleni-Dolj, condamnat la șase luni închisoare corecțională, chiaburul Bărboianu Sava, di n Cernătești-Dolj, condamnat la tro. n.n .noni-oare core cioală și 20.000 lei amendă, Bărboianu Ion, din Cernătești-Dolj, condamnat la un an închisoare corecțională și 30.000 lei amndă. Prine acte piose ale aboterilor în amânzilor, a fost judat și procesul avocatului Gherghe Dumitrașcu din Moinești, care a sustras grâu de la colectare, pentru care fapt a fost condamnat la trei luni închisoare corecțională și 20.000 lei amendă. Iată în ce fel știe să pedepsească justPia poporului muncitor pe dușmanii lui, și cazurile arătate mai sus să fie de învățătură moșierilor și chiaburilor exploatatori, care ar mai încerca să saboteze strădaniile poporului muncitor, în lupta sa pentru o viață mai bună. Brigada 8-a Romanați a plecat pe șantierul național n 1 vîr=Vișeu Caracal. Tot mai mult crește numărul tinerilor care pleacă de pe întinsul Romattaliuliui, pe șantierele naționale de reconstrucție. Și brigadierii romanațeni se’ntorc întotdeauna cu cinste în satele lor; toți sunt pioneri, brigadieri frumoși, evidențiați în muncă. 94 de tineri au plecat acum câteva zile la Salva Vii, nu pentru a înfrunta vremea rea și munții de piață, spre a da țării o nouă linie ferată. Elanul tinerilor care pleacă nu poate fi zădărnicit de nimic; tinerii din comuna Grojdibod au mere 18 km. pe jos, pană la Corabia pentru a lua trenul să vină la Județeană UTM unde urma să se facă îmbarcarea pentru Salva- Vișeu. Și au făcut aceasta pentru că primarul din acea comună n’a înțeles să-i ajute dându-le mijloacele de transport până la Corabia. A încuraja tineretul in opera de reconstrucție, este o datorie și de aceia primarii din comunle noastre trebue să ajute pe fii plugarilor muncitori, care pleacă pe șantiere, ei fiind o cinste pentru comunele din care au plecat. REZEANUL-TIN Uoresp. voi. (urmare din pag. I-a) prop'iefu’ea sinc'i'atu'ui a dus-o la el acasă ascunzând-o sub niște cânepă. Ea a fost descoperită de Ștefan Mitrei membru în Sindicatul Agrico, și dată țăranilor munci,ori în vederea însămânărilor. 4500 ori de muncă voluntară Secuiie și grupurile Sindicatului de Sa ariaji Agix>si dela sate nu tumai că se îngrijesc de drepturi.® să ani o munci oi dar dă și un spirit efecii la numile vo’un a e de refacerea satelor. In comuna Verbia plasa Plenița, grupul Sindical de acolo, ajutat și în ru atie că reorgenizația de bază a dus o muncă activă cu membrii săi la renovarea unei clădiri pentru dipensarul medical, în comuna Ordle a termicf o cimei și a făcut un bazin model. Iar în comuna Cornu a teminat două ciumele. La șantierul Dobreși, membri grupului Sin-Laie de Saarlafi Agricol din plasa Rojiște au depus muncă volitară la acest șantier totalîându-se 4500 oe muncă voluntară. Deasemeni s’a mai lucrat la gardul comunal și la școala din comuna Moșani. Secțle și grupurile sindicale duc o muncă intensă și rolnită pe teren ,dar touși nu au putut constata și anumite nive ui cum este ce exemplu cantina fermei de Sat Pixu Sadovei Unde masa atinge 40—55 lei reefiind pe zi unui muncitor ICO—110 lei. S:c;ia Sindicatului de Salariați Agricol de a trebue să constate cum până la 10 Ncemvrie a. c., tot la această fermă s’a put servi masa înuncitoro pe o zi în vagă la prețul de 25 lei, iar astăzi ea a fost ridicată de paru oi mai mult. Organizașie de bază de la sate trebue să dusă o muncă intensă de îndrumat șlămicire a tuturor membrior din sesiile și grupuri sindicaturi de Salaria i Agricol, pentru a se put a in ăura geutățile în munca lor pe teren. In ascuțirea luptei de clasă la sate, Sindicaul de Salariaji Agrioli are un rol important în ceea ce privești ajutu jă inimii muncioare în lupta conta chiabul or expoata.ori. Oamenii muncii din Craiova (urmare din pag. 1) de tus și ele un efort serios la căra sud pieselor de fontă la turnătorie și a lemnelor. La Atelierul de Zonă, văduve de război, care au răspuns cu entuziasm la această chemtate, slivuesc scânduri. Văduva Elena Zănogeanu este aici motorul intregei activități. Ea nu stă nici o cluipă și îndeamnă și pe cai din fluviul ei. Și aici, ca și în celelalte părți ale șantierului, pe măsură ce se intensifică munca și se întețesc întrecerile, grămezile de scânduri scad, până la complecta lor dispariție. Ora e târzie, dar au mai rămas de descărcat câteva vagoane de pământ. In vântul care spulberă pâmântuili, acoperindu-i de nisip, oamenii continuă să muncească. „Nici nu poate fi vorba să plecăm acasă până nu terminăm cu descărcatul”. Vagoanele sunt mari, încărcate doldora de pământ. Oamenii muncesc însă din râvnă. Râvna celor ce au rămas până la terminarea turnului trebue să constitue o pildă pentru unii, mai puțin conștienți, care au părăsit șantie uoi înainte de vreme. Pentru bunul ei mers, munca a fost bine planificată, desemnânduse responsabili de sectoare pentru coordonarea activității în diferitele puncte ale șantierului. Cei 350 de voluntari au depus 1250 pc de muncă, transportând și stivuind 10 vagoane material lemnos, 50 m.c. de pământ, săpând 40 m.c. la îngroparea rezervoarelor, transportând 50 m.c. lemne de foc, depozitate în hale, transportând și stivuind 3 vagoane de piese de fontă, 8 m.c. de scânduri, 300 kgf. cocs la tumătorie, făcând o curățenie a terenurilor și nivelând 200 m.p. de teren. Dintre organizațiile care au răspuns la această chemare s’au evidențiat organizațiile I, II, și a VI-a de cartier, organizația de la magazinul de Stat „Oltenia”, organizația de la cooperativa „Victoria”, organizația „înainte”, precum și organizațiile I și a II-a de prefectură. Felul în care s’a muncit Duminică pe șantierul Atelierelor CFR, a dovedit noua atitudine față de muncă care dă roade pe zi ce trece in toate ramurile de activitate și care constitue chezășia unui viitor mai bun pentru oamenii muncii din țara noastră. Ittamtl Uiteiu Cincii (urmare din pagi a) acestor lucrări, va rezulta o economie de 2.180.000 lei. Pentru lucrările de refacere a rețelei ce erau prevăzute la 3 520.030 lei, și care sunt în curs de executare, s-au procurat majoritatea material lor cu un preț mai redus față de deviz, rezultând și de aici o economie de crca 400.000 lei. Aceste economii vor fi întrebuințate pentru mărirea capacității de producție a uzinei. Reducerea consumului de combustibil însușindu-și o nouă atitudine față de muncă, muncitorii de la uzina elecrică din Caracal, depun toate efecurile pentru o cât mai bună funcționare a uzinei și pentru ridicarea productivității muncii. Astfel, prin supravegherea și îngrijirea motoarelor s-a ajuns să se reducă consumul de motorină și ulei per kwo., produs de la 500 gr. motorină la 445 gr. și uleiul de la 35 gr. la 18 gr. per kwo. produs, cât a înregistrat pe luna Octombrie 1948. Mecanicii Cinciul escu Dumitru, Smidt Ion și Lazăr Dumitru, folosind piese vechi și deplasate, au raizat două bormae, îmbogățind astfel atelierul cu noui unelte.. Aceste realizări sunt rezultatul îndrumării organizației de Partid, care inițiază și antrenează pe toți muncitorii la îmbunătățirea procesului de producție. ULaJjyysjjj CINEMATOGRAFE Scala Câni trandafirul înflorește. 6 strUet Cei 7 viteji. 30 Decembrie 1 Când trandafirul înflorește. 23 August: Omul 217. Mica Publicitate Pierderi Pierdut permisul de port armă Nr. 12171 De numele Căiinoiu Ilie. 11 declar nul. 3709 Pierdut cartela de alimente tip Nr. 502 735 144« pe numele Rotke Schönberg O declar nulă: 3701 Pierdut carnet de C. F. R. Nr. 97.333 cl. 11-a pe numele Petrișor Mihai. 11 declar nul. 3702 Pierdut fetița de 13 ani răspunde la numele Fițuica Paraschiv blonda, scunda, semnalamente, vine leșt.. In piele, imbracata în rochii gri bocanci negri și ciorapi de bumbac, haină bleumarin, iar pe cap batic de lâna și mânuși galbene. Cine știe ceva despre ea, este rugat a anunța in Calea București Nr. 246 , raiona, pe d. Amza. 3703 Pierdut două cartele de alimente eliberate de Tr.Severin pe numele Vladuț Vasile. Se declar nule. 3704 Pierdut bonurile de lemne cu Nr. 74751, 74752, 74753, 26504, 25505, 26506, 26507, toate eliberate de Serviciul Regional E.C. F. R. Timișoara. Se declar nule. 3705 Pierdut cartea de imobil eliberată pe numele Paulina Singuran din Craiova str. Buciumului Nr. 10. 0 declarațiia 3696 Pierdut buletinul populației Nr. 26.197/98 eliberat pe numele Maria Lylan din raiova str. Călinescu Nr 17, 11 declar nul 361»7 Pierdut buletinul populației Nr 21.898 947 eliberat pe numele Alexandrina Er gull din Craiova str. Alexandru cel Bun Nr. 123. I declar nul. 3698 Pierdut carnetul de membru Nr. 613843 elberat de Comitetul Organ tzapei Frontul Plug.rilor (din comuna Coțoftnii din Fața pe numele Tudor Plosca ) ^ 11 declar nul. 3093 DIVERSE Cstit cameră mobilată ca intrare separată Preferabil centru. DE VÂNZARE aparat radio Philema „Kapsch Viena“ perfectă stare, 4 lămpi oiginale, universal 110—2.0 V, 3 unde. A se adesa la Administrația ziarului. 3643 Cumpăr sufragerie numai stil A se adresa la adiția ziarului 3090 Citiți „înainte"