Inainte, ianuarie 1949 (Anul 6, nr. 1248-1268)
1949-01-06 / nr. 1248
ral miii-hur o nouă victorie a democrațiilor populare, ■ o armă puternică in slujba păcii '...H|titîrarea natalului «It* pirit*colaborare și a-i iruța nni■HjH dintiT a Oliaslavara i’ilira Popular» Jlauiâna. eon-IgiljH rrja iiii<*lK«*hI«r menite n și să a «Iii ii ceașcă legătu -■ țările vecine BNJ^prtene, unite in lupta pentru cauza o miumă a apărării democrației păcii. Acordul româno-cehosova vine să cimenteze și să înaințează legăturile și tradiția deja veche a unei prietenii care s'a în, ^Jega nn intre cârmuitorii de etn ~ - exonenți ai burgheziei reacționiste — c intre două popoare re■născute datorită nanilor «condițiiis în care se desvndtu cele două țarul cehoslovac nu a uitat repdcă alături de eroica Armată I Soviet. care eliberase țara noasttră ostașii români au contribnuit cu viața și sângele lor la elilul de sub jugul barbarilor teutmi. Așa s-a făcut că in ceasurile de grea cumpănă prin care a trecut țara noastră acum doi ani, când vestea despre pustiirile secetei ce bântuia țara noastră ajunsese dincolo de hotare, am simțit mai puternic ca oricând ce înseamnă să ciiÉp vecin un popor frate, care wBK întindă o mână puternică «le Hotor. Bulletinul istoric, aspirațiile și suppriii ni inneprinliiil» și unei noui societăți, se tratișii. W^.jr‘ Ilimitățiic cucerii«* «le <m- V i „|JJ; î din ambele țări. ep.ii- IV,ii,iii ei cu forțe mereu spo- HwJ a asigurarea păcii în Iume. BfrY.r esențial in relațiile din^Ppoporele noastre, ceea ce face Hkacea.su colaborare să fie mai ^^■ ivă. sâ pună la dispoziție unm H: I mijloace pentru reaii- H co cretă a aspirațiilor lumii" " H este faptul ia popoarele a*estea și-au luat soarta în propriile lor mâini și merg cu hotărîre înainte pe calea progresului, democrației și a construirii socialismului, conduse și sprijinite de marea Uniune Sovietică. Dragostea și devotamentul cu care popoarele cehslovac și român luptă pentru înlăturarea greutăților stau în calea unei mai grabnice reabelizări a socialismului, în țările respective, este perfect oglindită de îndeplinirea cu succes a sarcinilor și angajamentelor luate de oamenii muncii. Astfel poporul cehoslovac a îndeplinit cu succes planul bienal fixat de către Partidul Comunist și guvern. Iar poporul român, având in urma sa un an plinele realizări și victorii, pășește cu hotărîre să îndeplinească și să depășească Planul General Economic pe anul 1949. Realizarea acestui plan va constitui un mare pas făcut înainte pe calea construirii societății socialiste — cale pe care merge atât poporul cehoslovac cât și poporul român strâns legați prin sentimentele de prietenie reciprocă. Această prietenie — așa cum a arătat tovarășa Ana Pauker, secretar al C.C. al P.M.R. și ministru al Afacerilor Străine, în discursul rostit în fața Marii Adunări Naționale cu prilejul ratificării tratatului — ,,e dezășuită prin regimurile care sunt în țările noastre, prin desvoltarea și prin drumul nostru comun spre socialism”. Dar instaurarea regimurilor de democrație populară nu ar fi fost posibilă, dacă nu ar fi avut loc acum 31 ani Marea Revoluție Socialistă, care a determinat construirea socialismului în Uniunea Sovietică. In urma victoriei Revoluției din Octombrie, regimul susținut de mossieiimea gi burghezia exploatatoa- BALDOVIN DEMETRESCU (Continuare în pag. IV-a) W ■ -----------ulZZZZZZZ Iacerea înțeleaptă și în textwlul Stalin, Uniunea ?■ 93 « ■ [UNK]MI AL PARTIDULUI MUNCITORISC UMAN REDACȚIA Taxa poștali plătită unmoral conf. ABONAMENT Ir«iov*. Kogalaicesau i, tol. 26.13 aprobării Dir. Gan. P.T.T., N*. Salariați 100 lai ADMINISTRAȚIA 269.942 din 1947 Particakri ISO lai lunar Strada Popa Șapei 8, tal. 27.64 Cont CEC 60348 înadmili 800 iei lunea Oamenii muncii ne scriu despre Planul General Economic „Vom face ca toate cuptoarele de cocs să funcționeze în anul planificării pentru a ne îndeplini și depăși programul“ ne scrie muncitorul Dârboi Marin dela secția cocsărie a fabricei „Desrobirea“ din Craiova Peste tot în întreprinderile din Craiova, primul Plan General Economic al țării a fost primit cu un viu entuziasm din partea oamenilor muncii, căci el deschide o etapă nouă în drumul construirii socialismului. Planul general economic pune îndeosebi accentul pe întărirea industriei grele și în acelaș timp pe ridicarea nivelului de trai al maselor muncitoare. Ințelegând importanța acestui plan, muncitorii grei din Craiova ne-au trimis la redacție o serie de scrisori prin care își exprimă hotărîrea de a îndeplini cu succes primul plan general economic al Republicii Populare Române. Ne scrie muncitorul Dârboi Marin evidențiat în întrecerile pentru 30 Decembrie dela fabrica „Desrobirea” Craiova. Tovarășe redactor, Eu, Dârboi Marin din secția cocsărie a fabricei Desrobirea, citind legea pentru planul general economic al sării și văzând că el duce la îmbunătățirea traiului nostru, m’am angajat împreună cu echipa mea de a duce o muncă și mai mare pentru ca productivitatea la cocsărie să crească. Noi știm că mai mult cocs înseamnă mai multe cuptoare în fonațiune și mai mult oțel șt Lnlă pentru industria grea. De aceea vom căuta ca în anul planificării ,să funcționeze toate cuptoarele de cocs și cele care în 1948 stagnaseră, pentru ca producția să fie mereu în creștere". Dârboi Marin muncitor la cocsărie. „Dacă vom munci mai mult, vom avea mai mult. Vi. 51 Mecanicul Oprișoranu Vasile din fabrică ne scrie: „Am așa csît plan căci numai cei organici și planificat merge bine. Noi știm că dacă vom munci mai mult vom* 1 avea'...^j^țd, nu ca pe timpul patronului cândBscpu, no fiu de muncă îl îmbogățea pe el. Eu în secția mecanică vom căuta (continuare în pag. IlI-a) Se ridică nouă cadre tehnice în agricultură „Am învățat temeinic meseria de tractorist“ Tânărul Văcara Constantin, elev tractorist la ferma de Stat AFSM din comuna Păture Jud. Mehedinți, ne-a trimis o scrisoare din care extragem următoarele: „După exemplul marei noastre prietene și aliate Uniunea Sovietică, unde mecanizarea agriculturii a dat rezultate minunate, și la noi, Partidul clasei muncitoare luptă pentru a mecaniza agricultura, ridicând nivelul de trai al țărănimii muncitoare și al întregului popor muncitor. La ferma de stat din comuna Păture Jud. Mehedinți suntem patru tovarăși care învățăm meseria de tractoriști. Deși nu avem mai mult decât 16 ani, știm nu numai să conducem tractorul dar am învățat să montăm și să demontăm motorul din fir în păr. Știm de asemenea combustibilul ce necesită mașina, cum trebuie înlocuită o piesă uzată, într’un cuvânt am învățat temeinic meseria de tractorist. Tovarășii noștri de muncă ne dau tot sprijinul și iată-ne aproape în pragul examenului după care vom intra în câmpul muncii spre a fi folositori țării acolo unde va fi nevoie de noi. Astăzi mama nu-și mai face grije despre viitorul meu, căci datorită Partidului și Guvernului nostru care ne-a dat posibilitatea să învățăm o meserie, viitorul ne este asigurat”. m democrației și ale nliuii 1 cresc și se întăresc a nul 1948 s’a încheiat. A fost un an de luptă a proletariatului înternațional pentru democrație și socialism, un an de noi victorii ale forțelor democratice asupra forțelor imperialismului. Declarația consfătuiri pe care reprezentanții unor partide comuniste au ținut-o în Polonia la sfârșitul lui Septembrie 1947 și Rezoluția Biroului Informativ „Asupra situației din Partidul Comunist din Iugoslavia” — au fost principalele documente care au determinat în anul ce s-a scurs principala orientare a luptei clasei muncitoare și a tuturor oamenilor muncii, atât în țările cu democrație populară, cât și în țările capitaliste. Partidele comuniste, luptând împotiva manifestărilor naționaliste au imintri^mai sus steagul internațio Hl -proletar, și și-au întărit cu plan ideologic și orga".Cu n n-ul lagăr democratic a condamnat în unanimitate clica trădătorii a luiíito din Iugoslavia, care încercase spargă frontul socialismului prin activiatea sa fățarnică, troțkistă, de subminare. In cursul anului care a trecut, forțele sadismului și ale democrației au crecut imens. Pentru țara socialismului Uniunea Sovietică, anul 1948 a fost anul unui nou și puternic avcPt al economiei, culturii și bunei Stări a maselor populare. Industria sovietică a depășit cu 17 Gto Wanu'H!940. Succesele obți PȘșWKKI sovietic ne îngăduea l3 cu siguranță că planul s â&uinist de după război va Uocat înainte de lernten. Sovietică este în fruntea luptei pentru pace trainică și democratică în lumea întreagă, pentru colaborarea frățească între popoare, pentru salvarea civilizației de barbaria capitalistă. Oamenii muncii din țările cu democrație populară au obținut în 1948 succese considerabile. Profundele transformări politice care s-au realizat în aceste țări, naționalizarea marii industrii, reforma agrară, politica de îngrădire și de înlăturare a chiaburilor, precum și primii pași pe calea spre crearea cooperației in agricultură, unirea forțelor clasei muncitoare și desfășurarea inițiativei oamenilor muncii, toate acestea au creat o bază solidă pentru desvoltarea încununată de succes a țărilor cu democrație populară. Aceste țări realizează trecerea de la capitalism la socialism, sprijinindu-se pe regimul democrației populare care îndeplinește cu succes funcțiunile dictaturii proletariatului în situația istorică dată. In țările cu democrație populară este înfăptuită dominația oamenilor muncii sub conducerea clasei muncitoare. Ele se desvoltă și se întăresc cu sprijinul puternic al Uniunii Sovietice. In Ungaria, planul trienal va fi îndeplinit înaite de termen. Planul bienal a fost reaizat cu succes în Cehoslovacia. Îndeplinirea planurilor în Bulgaria și Polonia continuă la un nivel ridicat. Anul ce la scurs a fost marcat de una din cele mai importantă realizări ale clasei muncitoare din țările cu democrație populară: unificarea partidelor muncitorești în România, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, fuzionarea partidului social-democrat bulgar cu partidul cerminist bulgar pe baza doctrinei marxistleniniste. Acest fapt pune capăt sciziunii mișcării muncitorești din a(continuare în pag. III-a) .) Articol de fond apărut în ultimul numălr din „Pentru pace trainică, pentru democrație populară!“. I A APĂRUT LUPTA DE CLASA ORGAN TEORETIC ȘI POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN Seria V.a Nr. 2 Octombrie-Decembrie 1948 SUMAR Comunicat asupra ședinței plenare a Comitetului Central al P. M. R. Expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej cu pivire la Planul General Economic al R.P.R. pe anul 1949. EDITORIAL: Marea Revoluție Socialistă din Octombrie și însemnătatea ei pentru țara noastră. Strat SORIN TOMA regia și tactica leninist-stalinistă. Primul volum al operelor lui I. V. VASILE LUCA Stalin. * * * Despre verificarea activului de partid. ION VINȚE Pe drumul revoluției noastre culturale. MIHAIL ROLLER Din experiența școlilor centrale de partid. ZINA BRANCU Lucrările lui A. A. Jdanov apărute în limba română. NESTOR IGNAT REVISTA REVISTELOR: .Pentru pace trainică, pentru democrație populară!“ — S. Brutan: „Studii* — I. Banu; Voprosi Filosofii — B. Zaharescu; Tarsadalmi Szemeé — G. Ardeleanu; Weg und Ziel — S. Emil. Telegramele de felicitări trimise cu prilejul Anului Nou Generalissimului I. V. Stalin și lui V. M. Molotov, ministru de Externe al U.R.S.S., precum și prim-miniștrilor și miniștrilor de externe ai tarilor de democrație populară de d. dr. Petru Groza și tov. Ana Pauker GENERALISSIMULUI IOSIF VISSARIONOVICI STALIN Kremlin-Moscova Cu prilejul Anului Nou, vă rog să primiți, în numele poporului român, al Guvernului și al meu personal, urările cele mai călduroase pentru popoarele Uniunii Sovietice și pentru Marele lor Conducător. Anul 1949 să fie anul unor nouă succese ale lagărului democrației și păcii, a cărui forță conducătoare este Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, călăuzită de geniul Domniei Voastre. Dr. PETRU GROZA Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române Tov. Ana Pauker, ministrul Ana- Sail«, Viaceslav Mihailovici Molotov, cerilor Externe al Republicii Popu- următoarea telegramă: saie Române, a trimis Excelenței EXCELENȚEI SALE VIACESlAV MIHAILOVICI MOLOTOV Ministru de Externe al Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice Vă rog să primiți felicitări și cele mai bune urări cu prilejul Anului Nou, pentru Domnia Voastră personal și pentru prosperitatea și întărirea Marii URSS vecină și prietenă, care sub conducerea genială a lui Iosif Vissarionovici Stalin stă în fruntea forțelor democratice și anti-imperialiste, în lupta pentru pace, libertate și socialism. a.a fiYumn ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române Tov. Ana Pauker, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române, a adresat telegrame de felicitare d-rului V. Clementis, ministrul de Externe al Republicii Cehoslovace, Rajk László, ministrul de Externe al Republicii Ungare, Zigmund Modzelewski, ministrul de Externe al Republicii Poloneze, V. Kolarov, ministrul de Externe al Republicii Populare Bulgaria, și general-colonel Enver Hodja, președintele Consiliului de Miniștri și ministru al Afacerilor Externe al Republicii Populare Albania. Cu ocazia Anului Nou 1949, d. dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române a trimis, în numele Guvernului român, următoarea teCu aceiași ocazie, d. dr. Petru Groza a mai adresat telegrame de felicitare lui: Antonin Zapotocky, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Cehoslovace, Dobi, președintele Consiliului István de Miniștri ai Republicii Ungare, Josif Cyramkiewicz, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Poloneze, Gh. Dimitrov, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria și general-colonel Enver Hodja, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Albaniaegramă Generalissimului Iosif Vlissarionovici Stalin, președintele Consiliului de Miniștri al Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice: In vederea campaniei agricole de primăvară, --------------------------------------------------------------------Stațiunile de mașini și tractoare iși asigură aprovizionarea cu combustibil din județele Olteniei Bazându-se pe experiența campaniei de însămânțări din toamna anului 1948 și ținând seamă de lipsurile întâmpinate și de greșelile comise, stațiunile de mașini și tractoare din Regionala S.M.T., Craiova își vor putea organiza și planfica temeinic munca, astfel încât campania agricolă de primăvară să le găsească pregătie de a porni din nou la lucru cu mai multă pricepere și din care să se tragă mai mult folos. S’a putut constata că și din cauza neaprovizionării cu combustibil s’a pierdut mult timp la arăturile de toamnă, aceasta s’a datorit și lipsei de rezervoare la stasiuni cât și a cisternelor mobile în vederea alimentării cu combustibil, s S’au procurat cazane și rezervoare pentru combustibil în vederea unei cât mai bune desfășurări a campaniei agricole, de primăvară, și pentru ca tractoarele și mașinile agricole să nu sufere din cauza alimentării cu combustibil, regionala S.M.T., Craiova a luat măsuri de aprovizionare, cu butoaie, rezervoare de tablă fixe, și cisterne mobile. Aceasta va atrage după sine un randament mai mare în muncile agricole, în special prin remorcile cisterne mobile, cu care se asigură o mai bună alimentare a tractoarelor și mașinilor agricole, în timpul desfășurării tuturor arăturilor de primăvară. Astfel Regionala S.M.T., Craiova prin investițiile, ce au fost acordate tuturor stațiunilor din Oltenia, s’au putut crea posibilități din acestea, ca fiecare stațiune să-și poată procura strictul necesar, în vederea aprovizionări cu combustibil, și ca fiecare stațiune să aibă cel puția câte un cazan, de 20, până la 30, tone. f I Ca exemplu se dă stațiunea Bibești din jud. Gorj care s-a prof. Bâltâc. (continuare în pag. III-a) Convocarea plenarei Comitetului Central al C. G. M. Comitetul Executiv convoacă plenara Comitetului Central al Confederației Generale a Muncii în zilele de 7 și 8 ianuarie ora 9 dimineața în București, cai următoarea, ordine de zi: 1. Sarcinile sindicatelor în îndeplinirea planului general economic; 2. Nouil sistem de salarizare; 3. Contractul colectiv; 4. Asigurări Sociale; 5. Probleme organizatorice; 6. Diverse. Comni ie toi ExMBtiv C.G.M, Domnul avocat... se apără Pe așa sindicatului de salariați agricoli Dolj, apare on tip elegant, cam in etate și ca un aer grațios se adresează celor dinâantra. ..i>â salut d-mnior, sunt chemat ca o adresă a acestui sindicat la dvs., pentru ca să „aplaneze• an conflict de muncă intre mine și decedata Dina C. Staica din comuna Adâncată județul Dolj•• și continuă pe an ton ironic „păi să dedeți dhs. domnilor, eu sunt un om de onoare, am exercitat alocatara timp de 40 ani și mă numesc alocatul Petre Economu iar în conformitate cu legea Nr... din anul 193.. articolul cutare, cercetarea acestui caz nu este de competința sindicatulu ci a Inspectoratului Muncii din Craiova. "Domnul", a fost chemat de către sindicat in urma reclamației făcută de fiii decedatei sus amintite. Mamei lor i s'a scurs viața ca servitoare la acest ch abuz, fostă în serviciul lui din anul 1917 și până în Noembrie 1948, când a indis ochii in urma unei muncit istovitoare în beneficiul exploatatorului. In acest timp femeia a muncit din greu și a dus o hrnți de mizerie fără ca „stăpânul“ să-i plătească ceda. Văzându-se la strâmtoare, Petre Economu, începe să pledeze ca pe timpul când era avocat și lua bani grei după spinarea țăranului muncitor care pentru o brazdă trasă greșit pe lângă mejcina hecinului trebuia să-și vândă toată truda muncii lui, pentru a plăti domnui avocat care îl „apăra“ împotriva elementelor ce serveau cauza clasei exploatatoare în justiție. In declarația pe care a dat-o, constrâns de dovezi, Economu, recunoaște că mama reclamanților a lucrat vre-o 20 ani ca servitoare în curtea lui și că in urma unei operații ce i s'a făcut de către „medicul casei aceasta a rămas oarbă, dar că intimitatea nu se datorește lui, ci... mizeriei în care a trăit servitoarea in curtea lui. Vicleșugurile și încercările stupide ale avocatului de a se apăra, nu au avut nici o influență asupra celor puși să apere dresurile țărănimii sărace, ci ei au rămas dârji pe poziția de luptă împotriva acestui chabur exploatator care va tubui să plâtească urmașilor drepturile defunctei lor mame. Exploatatorul avocat Petre Bonoma, uită că azi clasa muncitoare este forța conducătoare a statului nostru ca democrație populară și că in ascuțirea luptei de clasă la sate, se strânge tot mai mult alanța dintre muncitorimea de la orașe și țărănimea săracă și mijlocașe și că toate maetrele lui nvor avea alt rezultat lchidarea răm catit*1' SJK