Inainte, ianuarie 1949 (Anul 6, nr. 1248-1268)

1949-01-06 / nr. 1248

ral miii-hur o nouă victorie a democrațiilor populare, ■ o armă puternică in slujba păcii '.­..H|titîrarea natalului «It* pirit*­­colaborare și a-i­ iruța nni­­■HjH dintiT a Oliaslavara i’ilira Popular» Jlauiâna. eon-IgiljH­ rrja iiii<*l­K«*h­I«r menite­­ n și să a «Iii ii ceașcă legă­tu -■ țările vecine BNJ^prtene, unite in lupta pentru cauz­a o mium­ă a apărării democra­ției­­ păcii. Acordul româno-ceho­­s­ova vine să cimenteze și să îna­­ințează legăturile și tradiția deja veche a­ unei prietenii care s'a în­­, ^Jega nn intre cârmuitorii de etn ~ - exonenți ai burgheziei reacțio­­­­niste — c­­ intre două popoare re­­■născute datorită nanilor «condiții­is­ în care se desvndtu cele două ț­arul cehoslovac nu a uitat repdcă alături de eroica Armată I Soviet.­ care eliberase țara noa­­s­ttră ostașii români au contri­­bnuit cu viața și sângele lor la eli­­lul de sub jugul barbari­lor teutmi. Așa s-a făcut că in cea­surile de grea cumpănă prin care a trecut țara noastră acum doi ani, când vestea despre pustiirile sece­­tei ce bântuia țara noastră ajunsese dincolo de hotare, am simțit mai puternic ca oricând ce înseamnă să ciiÉp vecin un popor frate, care wBK întindă o mână puternică «le Hotor. Bulletinul istoric, aspirațiile și sup­priii ni inn­eprin­liiil» și unei n­­o­ui societăți, se­­ tratișii. W^.jr‘ Ilim­itățiic cucerii«* «le <m- V­­ i „|JJ; î din ambele țări. ep.ii- IV,ii,i­ii­ ei cu forțe mereu spo- HwJ­­ a asigurarea păcii în Ium­e. BfrY­.r esențial in relațiile din­­^Ppoporele noastre, ceea ce face Hkacea.su colaborare să fie mai ^^■ ivă. sâ pună la dispoziție unm­­ H­: I mijloace pentru reaii- H co­ cretă a aspirațiilor lumii­­" " H este faptul i­a popoarele a­*es­tea și-au luat soarta în propriile lor mâini și merg cu hotărîre îna­inte pe calea progresului, democra­ției și a construirii socialismului, conduse și sprijinite de marea Uni­une Sovietică. Dragostea și devotamentul cu care popoarele cehslovac și român luptă pentru înlăturarea greutăților stau în calea unei mai grabnice rea­be­lizări a socialismului, în țările res­pective, este perfect oglindită de îndeplinirea cu succes a sarcinilor și angajamentelor luate de oame­nii muncii. Astfel poporul cehoslo­vac a îndeplinit cu succes planul bienal fixat de către Partidul Co­munist și guvern. Iar poporul ro­mân, având in urma sa un an plin­ele realizări și victorii, pășește cu hotărîre să îndeplinească și să depășească Planul General Econo­mic pe anul 1949. Realizarea a­­cestui plan va constitui un mare pas făcut înainte pe calea constru­irii societății socialiste — cale pe care merge atât poporul cehoslovac cât și poporul român strâns legați prin sentimentele de prietenie re­ciprocă.­­ Această prietenie — așa cum a arătat tovarășa Ana Pauker, secre­tar al C.C. al P.M.R. și ministru al Afacerilor Străine, în discursul rostit în fața Marii Adunări Na­ționale cu prilejul ratificării trata­tului — ,,­e d­ezășuită prin regi­murile care sunt în țările noastre, prin d­esvoltarea și prin drumul nostru comun spre socialism”. Dar instaurarea regimurilor de democrație populară nu ar fi fost posibilă, dacă nu ar fi avut loc a­­cum­ 31 ani Marea Revoluție Socia­listă, care a­ determinat construirea socialismului în Uniunea Sovietică. In urma victoriei Revoluției din Octombrie, regimul susținut de mo­­ssieiimea gi burghezia exploatatoa- BALDOVIN DEMETRESCU (Continuare în pag. IV-a) W ■ -----------u­lZZZZZZZ I­acerea înțeleaptă și în­ t­extwlul Stalin, Uniunea ?■ 93 « ■ [UNK]MI AL PA­RTIDUL­UI MUNCITORISC UMA­N REDACȚIA Taxa­ poștali plătită unmoral conf. ABONAMENT­ Ir«iov*. Kogalaicesau i, tol. 26.13 aprobării Dir. Gan. P.T.T., N*. Salariați 100 lai ADMINISTRAȚIA 269.942 din 1947 Particakri ISO lai lunar Strada Popa Șapei 8, tal. 27.64 Cont CEC 60348 înad­mili 800 iei lunea Oamenii muncii ne scriu despre Planul General Economic „Vom face ca toate cuptoarele de cocs să funcționeze în anul planificării pentru a ne îndeplini și depăși programul“ ne scrie muncitorul Dârboi Marin dela secția cocsărie a fabricei „Desrobirea“ din Craiova Peste tot în întreprinderile din Cra­iova, primul Plan General Economic­­ al țării a fost primit cu un viu en­tuziasm din partea oamenilor mun­cii, căci el deschide o etapă nouă în drumul construirii socialismului. Planul general economic pune în­deosebi accentul pe întărirea in­dustriei grele și în acelaș timp pe ridicarea nivelului de trai al ma­selor muncitoare. Ințelegând importanța acestui plan, muncitorii grei din Craiova ne-au trimis la redacție o serie de scrisori prin care își exprimă hotă­­rîrea de a îndeplini cu succes primul plan general economic al Republicii Populare Române. Ne scrie muncitorul Dârboi Marin evidențiat în întrecerile pentru 30 Decembrie dela fabrica „Desrobi­­rea” Craiova. Tovarășe redactor, Eu, Dârboi Marin din secția cocsărie a fabricei Desrobirea, ci­tind legea pentru planul general e­­conomic al sării și văzând că el duce la îmbunătățirea traiului nostru, m’am angajat împreună cu echipa mea de a d­uce o muncă și mai mare pentru ca productivitatea la cocsărie să crească. Noi știm că mai mult cocs în­seamnă mai multe cuptoare în fona­țiune și mai mult oțel șt Lnlă pentru industria grea. De aceea vom căuta ca în anul planificării ,să funcționeze toate cup­toarele de cocs și cele care în 1948 stagnaseră, pentru ca producția să fie mereu în creștere". Dârboi Marin muncitor la cocsărie. „Dacă vom munci mai mult, vom avea mai mult. Vi. 51 Mecanicul Oprișo­ranu Vasile din­­ fabrică ne scrie: „Am aș­­a csît plan căci numai ce­i organici și planificat merge bine. Noi știm că dacă vom munci mai mult vom* 1 avea'...­^j^țd, nu ca pe timpul patronului cândBscp­u, no­ fiu de muncă îl îmbogățea pe el. Eu în secția mecanică vom­ căuta (continuare în pag. IlI-a) Se ridică nouă cadre tehnice în agricultură „Am învățat temeinic meseria de tractorist“ Tânărul Văcara Constantin, e­­lev tractorist la ferma de Stat AFSM din comuna Păture Jud. Mehedinți, ne-a trimis o scrisoa­re din care extragem următoa­rele: „După exemplul marei noastre prietene și aliate Uniunea Sovie­tică, unde mecanizarea agricul­turii a dat rezultate minunate, și la noi, Partidul clasei munci­toare luptă pentru a mecaniza agricultura, ridicând nivelul de trai al țărănimii muncitoare și al întregului popor muncitor. La ferma de stat din comuna Păture Jud. Mehedinți suntem patru tovarăși care învățăm me­seria de tractoriști. Deși nu a­­vem mai mult decât 16 ani, știm nu numai să conducem tractorul dar am învățat să mon­tăm și să demontăm motorul din fir în păr. Știm de asemenea combustibilul ce necesită mași­na, cum trebuie înlocuită o pie­să uzată, într’un cuvânt am în­vățat temeinic meseria de trac­torist. Tovarășii noștri de mun­că ne dau tot sprijinul și iată-ne aproape în pragul examenului după care vom intra în câmpul muncii spre a fi folositori țării acolo unde va fi nevoie de noi. Astăzi mama nu-și mai face grije despre viitorul meu, căci dato­rită Partidului și Guvernului nostru care ne-a dat posibilita­tea să învățăm o meserie, vii­torul ne este asigurat”. m democrației și ale nliuii 1 cresc și se întăresc a­­ ­nul 1948 s’a încheiat. A fost­­­ un an de luptă a proletaria­­tului înternațional pentru de­­­mocrație și socialism, un an de noi victorii ale forțelor democratice asupra forțelor imperialismului. Declarația consfătuir­i pe care re­prezentanții unor partide comuniste au ținut-o în Polonia la sfârșitul lui Septembrie 1947 și Rezoluția Birou­lui Informativ „Asupra situației din Partidul Comunist din Iugoslavia” — au fost principalele documente care au determinat în anul ce s-a scurs principala orientare a luptei clasei muncitoare și a tuturor oa­menilor muncii, atât în țările cu de­mocrație populară, cât și în țările capitaliste. Partidele comuniste, luptând îm­­pot­iva manifestărilor­­ naționaliste au imin­tri^mai sus steagul internațio­ Hl -proletar, și și-au întărit cu plan ideologic și orga­­".­C­­u n n-ul lagăr democratic a con­­damnat în unanimitate clica trădă­­torii a luiíito din Iugoslavia, care încercase­­ spargă frontul socia­lismului prin activi­atea sa fățarnică, troțkistă, de subminare. In cursul anului care a trecut, forțele sadismului și ale democra­ției au crecut imens. Pentru țara socialismului Uniunea Sovietică, a­­nul 1948 a fost anul unui nou și puternic avcPt al economiei, culturii și bunei Stări a maselor populare. Industria sovietică a depășit cu 17 Gto Wanu'H!­940. Succesele obți­ PȘșWKKI sovietic ne îngădue­a l3­ cu siguranță că planul s â&u­­inist de după război va Uocat înainte de lernten. Sovietică este în fruntea luptei pen­tru pace trainică și democratică în lumea întreagă, pentru colaborarea frățească între popoare, pentru sal­varea civilizației de barbaria capi­talistă. Oamenii muncii din țările cu de­mocrație populară au obținut în 1948 succese considerabile. Profun­dele transformări politice care s-au realizat în aceste țări, naționalizarea marii industrii, reforma agrară, po­litica de îngrădire și de înlăturare a chiaburilor, precum și primii pași pe calea spre crearea cooperației in agricultură, unirea forțelor clasei muncitoare și desfășurarea inițiativei oamenilor muncii, toate acestea au c­reat o bază solidă pentru desvolta­­rea încununată de succes a țărilor cu democrație populară. Aceste țări realizează trecerea de la capitalism la socialism, sprijinindu-se pe regimul democrației populare care îndepli­nește cu succes funcțiunile dictaturii proletariatului în situația istorică dată. In țările cu democrație popu­lară este înfăptuită dominația oa­menilor muncii sub conducerea clasei muncitoare. Ele se desvoltă și se întăresc cu sprijinul puternic al U­­niunii Sovietice. In Ungaria, planul trienal va fi îndeplinit înait­e de termen. Planul bienal a fost rea­izat cu succes în Cehoslovacia. Îndeplinirea planuri­lor în Bulgaria și Polonia continuă la un nivel ridicat. Anul ce la scurs a fost marcat de una din cele mai importantă realizări ale clasei muncitoare din țările cu democrație populară: uni­ficarea partidelor muncitorești în Ro­mânia, Ungaria, Cehoslovacia, Po­lonia, fuzionarea partidului social-de­mocrat bulgar cu partidul cerminist bulgar pe baza doctrinei marxist­­leniniste. Acest fapt pune capăt sci­ziunii mișcării muncitorești din a­­(continuare în pag. III-a) .) Articol de fond apărut în ultimul numălr din „Pentru pace trainică, pen­tru democrație populară!“. I A APĂRUT LUPTA DE CLASA ORGAN TEORETIC ȘI POLITIC AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN Seria V.a Nr. 2 Octombrie-Decembrie 1948 S­UMAR Comunicat asupra ședinței plenare a Comitetului Central al P. M. R. Expunerea tovarășului Gh. Gheor­­ghiu-Dej cu p­ivire la Planul Ge­neral Economic al R.P.R. pe anul 1949. EDITORIAL: Marea Revoluție So­cialistă din Octombrie și însemnă­tatea ei pentru țara noastră. Strat SORIN TOM­A regia și tactica leninist-stalinistă. Primul volum al operelor lui I. V. VASILE LUCA Stalin. * * * Despre verificarea activului de partid. ION VINȚE Pe drumul revoluției noastre cul­turale. MIHAIL ROLLER Din experiența școlilor centrale de partid. ZINA BRANCU Lucrările lui A. A. Jdanov apărute în limba română. NESTOR IGNAT REVISTA REVISTELOR: .Pen­tru pace trainică, pentru democrație populară!“ — S. Brutan: „Studii* — I. Banu; Voprosi Filosofii — B. Zaharescu; Tarsad­almi Szemeé — G. Ardeleanu; Weg und Ziel — S. Emil. Telegramele de felicitări trimise cu prilejul Anului Nou Generalissimului I. V. Stalin și lui V. M. Molotov, ministru de Externe al U.R.S.S., precum și prim-miniștrilor și miniștrilor de externe ai tarilor de democrație populară de d. dr. Petru Groza și tov. Ana Pauker GENERALISSIMULUI IOSIF VISSARIONOVICI STALIN Kremlin-Moscova Cu prilejul Anului Nou, vă rog să primiți, în numele poporului român, al Guvernului și al meu personal, urările cele mai călduroase pentru popoarele Uniunii Sovietice și pentru Marele lor Conducător. Anul 1949 să fie anul unor nouă succese ale lagărului democra­ției și păcii, a cărui forță conducătoare este Uniunea Republicilor So­cialiste Sovietice, călăuzită de geniul Domniei­ Voastre. Dr. PETRU GROZA Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române Tov. Ana Pauker, ministrul Ana- Sail«, Viaceslav Mihailovici Molotov, cerilor Externe al Republicii Popu- următoarea telegramă: saie Române, a trimis Excelenței EXCELENȚEI SALE VIACESlAV MIHAILOVICI MOLOTOV Ministru de Externe al Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice Vă rog să primiți felicitări și cele mai bune urări cu prilejul Anului­ Nou, pentru Domnia­ Voastră personal și pentru prosperitatea și întărirea Marii URSS vecină și prietenă, care sub conducerea genială a lui Iosif Vissarionovici Stalin stă în fruntea forțelor democratice și anti-imperialiste, în lupta pentru pace, libertate și socialism. a.­a f­iYum­­n ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române Tov. Ana Pauker, ministrul Afa­cerilor Externe al Republicii Popu­lare Române, a adresat telegrame de felicitare d-rului V. Clementis, ministrul de Externe al Republicii Cehoslovace, Rajk László, ministrul de Externe al Republicii Ungare, Zigmund Modzelewski, ministrul de Externe al Republicii Poloneze, V. Kolarov, ministrul de Externe al Republicii Populare Bulgaria, și ge­neral-colonel Enver Hodja, preșe­dintele Consiliului de Miniștri și ministru al Afacerilor Externe al Republicii Populare Albania. Cu ocazia Anului Nou 1949, d. dr. Petru Groza, președintele Con­siliului de Miniștri al Republicii Populare Române a trimis, în numele Guvernului român, următoarea te­Cu aceiași ocazie, d. dr. Petru Groza a mai adresat telegrame de felicitare lui: Antonin Zapotocky, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Cehoslovace, Dobi, președintele Consiliului István de Miniștri ai Republicii Ungare, Josif Cyramkiewicz, președintele Consiliu­lui de Miniștri al Republicii Polo­neze, Gh. Dimitrov, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria și general-colonel Enver Hodja, președintele Consiliu­lui­ de Miniștri al Republicii Popu­lare Albani­aegramă Generalissimului Iosif Vli­ssarionovici Stalin, președintele Con­siliului de Miniștri al Uniunii Re­publicilor Socialiste Sovietice: In vederea cam­paniei agricole de primăvară, --------------------------------------------------------------------­Stațiunile de mașini și tractoare iși asigură aprovizionarea cu combustibil din județele Olteniei Bazându-se pe experiența cam­paniei de însămânțări din toamna a­­­nului 1948 și ținând seamă de lipsu­rile întâmpinate și de greșelile co­mise, stațiunile de mașini și tractoare din Regionala S.M.T., Craiova își vor putea organiza și plan­fica te­meinic munca, astfel încât cam­pania agricolă de primăvară să le găsească pregă­tie de a porni din nou la lucru cu mai multă pricepere și din care să se tragă mai mult folos. S’a putut constata că și din cauza neaprovizionării cu combustibil s’a pierdut mult timp la arăturile de toamnă, aceasta s’a datorit și lipsei de rezervoare la stasiuni cât și a cisternelor mobile în vederea alimen­tării cu combustibil, s S’au procurat cazane și rezervoare pentru combustibil în vederea unei cât mai bune desfășurări a campaniei agricole, de primăvară, și pentru ca tractoarele și mașinile agricole să nu sufere din cauza alimentării cu combustibil, re­gionala S.M.T., Craiova a luat mă­suri de aprovizionare, cu butoaie, rezervoare de tablă fixe, și cisterne mobile. Aceasta va atrage după sine un randament mai mare în muncile agricole, în special prin remorcile­ cisterne mobile, cu care se asigură o mai bună alimentare a tractoarelor și mașinilor agricole, în timpul des­fășurăr­ii tuturor arăturilor de primă­vară. Astfel Regionala S.M.T., Craiova prin investițiile, ce au fost acordate tuturor stațiunilor din Oltenia, s’au putut crea posibilități din acestea, ca fiecare stațiune să-și poată pro­cura strictul necesar, în vederea a­­provizionăr­i cu combustibil, și ca fiecare stațiune să aibă cel puți­a câte un cazan, de 20, până la 30, tone. f I Ca exemplu se dă stațiunea Bi­­bești din jud. Gorj care s-a pro­f. Bâltâc. (continuare în pag. III-a) Convocarea plenarei Comitetului Central al C. G. M. Comitetul Executiv convoacă ple­nara Comitetului Central al Confe­derației Generale a Muncii în zilele de 7 și 8 ianuarie ora 9 dimineața în București, cai următoarea, ordine de zi: 1. Sarcinile sindica­telor în înde­plinirea planului general economic; 2. Nouil sistem de salarizare; 3. Contractul colectiv; 4. Asigurări Sociale; 5. Probleme organizatorice; 6. Diverse. Comni ie toi ExMBtiv C.G.M, Domnul avocat... se apără Pe așa sindicatului de sala­­riați agricoli Dolj, apare on tip elegant, cam in etate și ca un aer grațios se adresează celor dinâantra. ..i>â salut d-mni­or, sunt chemat ca o adresă a aces­tui sindicat la dvs., pentru ca să „aplaneze• an conflict de muncă intre mine și decedata Dina C. Staica din comuna Adâncată județul Dolj•• și con­tinuă pe an ton ironic­ „păi să dedeți dhs. domnilor, eu sunt un om de onoare, am exercitat a­locatara timp de 40 ani și mă numesc alocatul Petre Economu iar în conformitate cu legea Nr... din anul 193.. articolul cutare, cercetarea acestui caz nu este de competința sindicatulu ci a Inspectoratului Muncii din Cra­iova. "Domnul", a fost chemat de către sindicat in urma reclama­­ției făcută de fiii decedatei sus amintite. Mamei lor i s'a scurs viața ca servitoare la acest ch abuz, fostă în serviciul lui din anul 1917 și până în No­­embrie 1948, când a indi­­s ochii in urma unei muncit istovitoare în beneficiul exploatatorului. In acest timp femeia a muncit din greu și a dus o­­ hrnți de mi­­zerie fără ca „stăpânul“ să-i plătească ceda. Văzându-se la strâmtoare, Petre Economu, începe să ple­deze ca pe timpul când era avocat și lua bani grei după spinarea țăranului muncitor care pentru o brazdă trasă greșit pe lângă mejcina hecinului trebuia să-și vândă toată truda muncii lui, pentru a plăti domnu­­i avocat care îl „apăra“ împo­triva elementelor ce serveau cauza clasei exploatatoare în justiție. In declarația pe care a dat-o, constrâns de dovezi, Economu, recunoaște că mama reclaman­ților a lucrat vre-o 20 ani ca servitoare în curtea lui și că in urma unei operații ce i s'a făcut de către „medicul casei aceasta a rămas oarbă, dar că in­timitatea nu se datorește lui, ci... mizeriei în care a trăit servitoarea in curtea lui. Vicleșugurile și încercările stupide ale avocatului de a se apăra, nu­­ au avut nici o in­fluență asupra celor puși să a­­pere dresurile țărănimii sărace, ci ei au rămas dârji pe poziția de luptă împotriva acestui ch­abur exploatator care va tubui să plâtească urmașilor drepturile defunctei lor mame. Exploatatorul a­vocat Petre B­onoma, uită că azi clasa muncitoare este forța conducă­toare a statului nostru ca de­mocrație populară și că in as­­cuțirea luptei de clasă la sate, se strânge tot mai mult a­lanța dintre muncitorimea de la orașe și țărănimea săracă și mijlocașe și că toate ma­etrele lui n­­vor avea alt rezultat l­­chid­area răm catit*1' SJK

Next