Inainte, februarie 1949 (Anul 6, nr. 1269-1292)
1949-02-01 / nr. 1269
Răspunsurile lui I. V. STALIN la Întrebările d-lui Kingsbury Smith directorul general pentru Europa al agenției americane International News Service Moscova 1 (Rador). Agenjia [Tass transmite : Răspunsurile lui I. V. Stalin la întrebările d-lui Kingsbury Smith directorul general pentru Europa al detenției americane „International Snews Service“ primite la 27 ianuarie 1949. Întrebarea 1: Guvernul Uniunii Sovietice va fi oare gata să examineze împreună cu guvernul Statelor Unite dle Americă chestiunea publicării unei declarații comune, să confirme că niciunul din aceste guverne nu are intenția de a recurge la război unul împotriva ce uilați ? Răspuns: Guvernul Sovietic ar fi gata să examineze chestiunea publicării unei astfel de declarații. Întrebarea 11. Guvernul Uniunii Sovietice va fi oare gata să aplice împreună cu guvernul Statelor Unite ale Americii, măsuri care urmăresc realizăr^ea acestui pact al păcii cum ar h de pildă dezarmarea pe piată ? ^ Răspuns : Desigur, Guvernul Uniunii Sovietice ar putea colabora cu guvernul Statelor Unite ale Americei în aplicarea de măsuri care urmăresc realizarea acestui pact al păcii și duc la dezarmarea treaptă. Întrebarea 111. Dacă guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit și Franței vor fi de acord cu amânarea creerii unui stat german occidental separat până la convocarea sesiunii Consiliului miniștrilor de externe, consacrată examinării problemei germane în ansamblul său, va fi oare Guvernul Uniunii Sovietice gata să ridice restricțiile pe care autoritățile sovietice le-au introdus cu privire la comunicațiile dintre Berlin și zonele occidentale ale Germaniei? Răspuns. Dacă Statele Unite ale Americei, Marii Britanii și Franței, respectă condițiile expuse în întrebarea treia, Guvernul Sovietic nu vede nici o piedică pentru ridicarea restricțiilor asupra transporturilor cu condica ÎDsa ca restricțiile asupra transportului și comerțului introduse de către cele trei puteri să fie ridicate în acelaș timp. Întrebarea IV: Excelența voastră, va fi oare gata să se întâlnească cu președintele Truman, într’un loc oarecare, acceptabil pentru amândoi, pentru a discuta posibilitatea încheerii unui astfel de pact al păcii? Răspuns: Am declarat și mai înainte că nu există obiecțiuni împotriva unei întâlniri. Tratat de Prietenie, Colaborare și Asistență Mutuală ntre Republica Populară Română și Republica Polonă ! Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, I Președintele Republicii Polone, I Dorind sa întărească legăturile kusisienie si colaborare strânsă into Republica Populară Română și republica Polonă, Bazându-se pe experiențele dovendite în urma agresiunii hitleriste a celui de al doilea război monah . Urmărind menținerea și consolarea păcii generale în conformiate cu scopurile și principiile Organizației Națiunilor Unite. Au hotărît să încheie un Tratat , prietenie, colaborare și asistență latuală și în acest scop au numit plenipotențiari ai lor: I Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române IDstpmul Doctor Petru Groza preșșdintele Consiliului de Miniștri și parina Ana Pauker, ministrul Afacerilor Externe, IPreședintele Republicii Poloneze, I Domnul Jozef Cyrankiewicz, prebutali Consiliului de Miciși« și Domnul Zygmant Modzelewski, ministrul Afacerilor Externe, c are după ce au schimbat deplinele puteri, găsite în bună figuranită formă, au convenit asapsa celor ce urmează: Articolul I înaltele Părți Contractante se obligă să ia în comun, toate măsurile care le sunt accesibile pentru înlăturarea oricărei amenințări de repetare a agresiunii din partea Germaniei sau oricărui alt stat, care a ar alia cu Germania direct sau sub orice altă formă. înaltele Părți Contractante declară că vor lua parte la toate acțiunile internaționale, care urmăresc asigurarea păcii, și securității popoarelor și că vor aduce întreaga lor contribuție la realizarea acestor înalte sarcini" Articolul 2 In cazul când una din înaltele Părți Contractante ar fi antrenată în acțiuni militare cu Germania, care ar bs cerea să reîntrrecă politica ea de agresiune sau cu oricare alt stat, care, direct sau sub oricare altă formă, s’ar uni cu Germania în politica ea de agresiune. Cealaltă înaltă Parte Contractantă va da de îndată Părții antrenate în acțiuni militare, ajutorul militar și de oricare altă natură, prin toate mijloacele de care dispun. Prezentul Tratat va fi înfăptuit în concordanță cu principiile Charter Organizației Națiunilor Unite. Articolul 3 înaltele Părți Contractante se obligă să nu încheie nici o alianță și să nu ia parte la nici o acțiune care ar fi îndreptată împotriva Celeilalte înalte Părți ontractante. Articolul 4 înaltele Părți Contractante se vor consulta între ele în toate chestiunile internaționale importante privind interesele ambelor state. (Sbmtinuare in pag. IV-a) Anul VI.—Nr. 1209 4 pagini 4 lei. # Marțial Februarie 1049 PROLETARI DIIITORTETĂRUE. REDACȚIA Craiova, Kogălniceanu 1, tel. 26.13 ADMINISTRAȚIA Strada Popa Șapcă 8, tel. 27.64 Subredacții și Administrații la: T. Severin, Caracal, Tg. Jiu, R. VAlcea, Slatina ABONAMENT3L , "<* ’ Salariați H Particulari ^Jf •< ? Instituții . PeMn a treia rondul optima însamânță rilor la primadra Piogirii muncitori din Dolj au înfipt plugurile în brazdă Țăranii muncitori și-au dat seama de importanța arăturilor făcute acum când timpul se menține atât de prielnic pentru aceste lucrări agricole și deaceia au pornit cu hotărîre la muncă pe ogoare, pentru a crea condiții optime însămânțărilor de primăvară. Plugurile au început să răscolească adânc pământul ogoarelor. La Brabova, Ișalnița, Coțofenii din Față, Vârtop și alte comune, arăturile începute imediat după apelul Partidului, continuă, dând zilnic zeci de pogoane arate. Plugari muncitori fruntași în alături Dumitrașcu Constantin este un țăran sărac din comuna Vârtop județul Dolj. Când a văzut pământul desghețat și vremea frumoasă a pornit cu hotărîre să urmeze pilda țăranilor muncitori din celelalte comune. A înfipt plugul in brazdă și in două zile a dat gata două pogoane, care i-au mai rămas nearate în toamnă. La fel a făcut și plugarul muncitor Ștefan Bâlă, care a arat un pogon de pământ într’o zi. Cu arătura făcută, el a spart coaja pământului fărămițând-o pentru ca după căderea ploilor sămânța să fie aruncată într’un pământ umed, prielnic unei însămânțări, încolțiri și creșteri rapide. * Lupta plugarilor muncitori pentru creearea de cât mai optime condițiuni însămânțărilor de toamnă a început. Antrenați de exemplul unor plugari muncitori, dar mai ales mobilizați de către organizațiile de Partid de la sate, pentru efectuarea acestor munci, zilnic zeci de țărani muncitori ies la arat și plugurile lor ară adânc pământul care va da hrană întregului popor muncitor, va ajuta la ridicarea nivelului de trai al lor și al clasei muncitoare. Orice urmă de șovăială a dispărut din sânul plugarilor muncitori. Ei emit astăzi destul de conștienți pentru a-și da seama că prin muncile ce le depun astăzi se îmbunătățește starea lor de mâine. Cu cuvântul Partidului în minte ei ară plini de hotărîre și cei ce nu au eșit nici până acum, trebuie să iasă la arat, pentru că acum munca lor se întoarce în folosul lor, în folosul poporului muncitor. Cât timp vremea se menține prielnică, toate plugurile pe câmp! Aceasta trebuie să fie lozinca plugarilor muncitori în timpul de față. Ferma de Stat din comuna Piscul Sadovei Dolj are o stupină model Pe lângă această stupină a luat ființă o școală de apicultură Ferma de Stat din comuna Piscul Sadovei Dolj se situează ca primă fermă pe regiunea Olteniei, în ce privește cultura albinăritului. Până în prezent această fermă posedă 1023 de stupi, urmând ca în primăvara anului acesta capacitatea de exploatre să fie intensificată până la 1100 stupi. In vederea realizării Planului de Stat, prin programările făcute de către Ministerul Agriculturii, fermei de Stat din comuna Piscul Sadovei, îi cade în sarcină să aprovizioneze cu stupi și celelalte ferme de Stat, care nu au o asemenea cultură. Pentru aceasta ea va trebui să realizeze o prăsilă de 300 la sută din 500 stupi urmând ca din ceilalți 500 de stupi să realizeze o prăsilă proprie. In vederea realizării acestei sarcini, organele de conducere ale fermei au luat toate măsurile necesare începând să lucreze la pregătirea terenului in vederea unui cât mai bun rezultat. Capacitatea de producție la stupina acestei ferme, este de 14 și jumătate kgf. La stup. O școală de apicultură Având in vedere că la ferma de Stat din comuna Piscul Sadovei apicultura se practică pe o scară întinsă, aici a luat ființă o școală de apicultură. La data de 15 Ianuarie a început să funcțiiaz?ă al doilea ciclu, care va dura până la 15 Februarie. Cursiștii școalei sunt formați din tineri țărani săraci, dornici de a-și însuși cultura albinăritului, trimiși de fermele de Stat din Arad, Timișoara, Cluj și Timiș precum și din localnici. In primul ciclu al acestei școale s-a recrutat o serie de elemente care au fost trimise să pună în practică cele învățate la diferite ferme din țară. CITITItn pagina IV-a Cronica evenimentelor Condamnarea la moarte a generalului cehoslovac Heliodor Pika • . Numeroși îugustvli a’au refugiat în Albania Creșterifiol Maților în producție întrecerii socialiste constituie pentru oamenii muncii un prilej atât pentru verificarea forțelor lor, a capacității lor de muncă creatoare, cât și pentru manifestarea dragostei lor pentru patrie, a devotamentului lor față de poporul muncitor. In meetingurile, ședințele, întrunirile, ținute în fabrici și uzine în luna Ianuarie, lozinca cea mai dragă muncitorilor a fost „înainte, pentru îndeplinirea și supraîmplinirea Planului de Stat!”. Răspunzând la chemarea Partidului, ei au transpus această lozincă în fapte, pornind cu un avânt nestăvilit la bătălia pentru ridicarea producției, productivității, pentru economii de materii prime, combustibil, pentru reducerea cheltuelilor și a prețului de cost. Știind că fiecare fabrică, prin îndeplinirea propriului său program de fabricație, contribuie la realizarea Planului de Stat, ei au pornit în întreceri socialiste, concentrându-și toate eforturile în vederea acestui scop. Și în primele rânduri a celor ce luptă pentru îndeplinirea și supraîmplinirea Planului de Stat, stau cei ce depășesc normele, cei ce introduc nouă metode de muncă, cei ce luptă cu dârzenie, pentru calitate și pentru economie. La Tr. Severin, alături de nituitorii fruntași dela S. R. T., Banu Petre și Bârzuică Ion, s’au ridicat cei del „Dinamica” ca de pildă Nicolae Băltăceanu. Nici femeile deli „Dinamica” nu s’au lăsat mai prejos. Muncitoarele de z bormașinile fixe, Cristea Floarea, Bălin Mark și Andronie Ghiță au muncit alături de bărbați pentru a pregăti terenul nituitorilor depășind normele stabilite. La fabrică de postav „Oltenia” din Craiova țesătorul fruntaș Constantin Pascaru, lucrând două războaie a depășit normal primul război cu 100 k •ută, iar cel de al doilea cu 94 k sută. Depășirea de normă devine tot mai extinsă l această întreprindere. Muncitoarea Aneta Cricdek torcători« depășește norma cu 28 k «ută, iar Ioana Nicu cu 43 k «ută» Astăzi aproape că nu mai există fabrică în care să nu se ridice tot mai mulți fruntași ai producției, în care pilda lor să nu-i antreneze în număr tot mai mare și pe cei din jur. La întreprinderea de arte grafice „Pompiliu Ștefu” din Craiova, muncitoarea Anicuța Moldoveanu depășește norma cu 50 k sută, iar tânăra Victoria Butam cu 30 k sută. La Atelierele de Confecțiuni ale Statului din Craiova (fost APACA) tov. Mogoșanu Ceha, Purcăroiu Fănuța, Gușu Maria, Buzatu Florica, Mitrache Elenă și Mogoșeanu Florica și-au perfecționat în ultimul timp metodele de lucru, reușind și ele să producă peste norme. Noul sistem de salarizare a constituit un adevărat stimulent atât pentru ridicarea calificării profesionale a muncitorilor cât și pentru depășirea normelor și programelor. Costea Ion și Stancu Alexandru, muncitori necalificați de Atelierele CER Craiova, lucrând cu râvnă și atenție au ajuns să muncească tot atât de bine ca oricare muncitor calificat. Tot Atelierele CFR, s’au evidențiat în lupta pentru productivitate și calitate: sudorul de vagoane Dumitru Armășel, tâmplarul Tudor Moțaru, cazangiul V. Bordeiaș, lăcătușii Gheorghe Potârnichie și Ciubăr Dumitru și atâți alții. Toți acești fruntași ai producției au găsit în organizațiile de Partid și sindicate din întreprinderile respective un îndrumător și un sprijin permanent. Prin întrecerile socialiste se JUSTIN CORNEA (Continuare în pag. IV-a) „Aratul va începe în curând și noi le dăm zoron reparatul tractoarelor“ spun muncitorii de la S.M.T. Segarcea Stațiunile Băilești și Filiași sunt gata să înceapă arăturile Se apropie ziua când tractoarele Stațiunilor de Mașini și Tractoare vor ieși iar la arat, ajutând țărănimea muncitoare ca să obțină un rod cât mai mare prin întrebuințarea tractorului la arături, încă la începutul campaniei de reparații a tractoarelor, Stațiunea Bârlești-Dolj a lansat către toate celelalte o chemare la întreceri cu lozinca: „Până la 10 Februarie toate tractoarele să fie gata la arat”. Mobilizați de organizațiile de Partid, muncitorii dela S.M.T., Șegarcea și Filiași au răspuns cu avânt acstei chemări. La Stațiunea de Mașini și Tractoare Șegarcea, ca la răspuns la această chemare au început din vreme lucrările pregătitoare reparațiilor. Tractoarele au fost demontate din timp, piesele au fost revizuite. Reparațiile au necesitat cf un efort deosebit din partea muncitorilor și tehnicienilor, atellierul de reparații având un echipament insuficient. De pildă, pentru a face sa funcționeze singurul strung pe care-l posedă, muncitorii l-au adaptat o manivelă și astfel punându-I In mișcare cu mâna, ®i au strunjit Diesel ® trac?est«kr. nemet trimițâneu-l* pentru această operațiune la C.M.R. Garova. Programul a fost îndeplinit — Timpul e frumos, aratul va începe în curând și noi zi dăm zor cu tractoarele, spun mecanicii șî tractoriștii celor 4 echipe angajate în întreceri, la această stațiune. Și în deosebi cei fineii au pornit la întreceri cu entuziasm și au reușit să contribue la repararea tractoarelor înainte de termen. Având d ® reparat a batoză, H» (Amkommt ® W peg. III aj