Inainte, februarie 1949 (Anul 6, nr. 1269-1292)

1949-02-01 / nr. 1269

Răspunsurile lui I. V. STALIN la Întrebările d-lui Kingsbury Smith directorul general pentru Europa al agenției americane International News Service Moscova 1 (Rador). Agenjia [Tass transmite : Răspunsurile lui I. V. Stalin la întrebările d-lui Kingsbury Smith directorul general pentru Europa al detenției americane „International Snews Service“ primite la 27 ianua­rie 1949. Întrebarea 1: Guvernul Uniunii Sovietice va fi oare gata să exa­mineze împreună cu guvernul Sta­telor Unite dle Americă chestiunea publicării unei declarații comune, să confirme că niciunul din aceste guverne nu are intenția de a re­curge la război unul împotriva ce uilați ? Răspuns: Guvernul Sovietic ar fi gata să examineze chestiunea publicării unei astfel de declarații. Întrebarea 11. Guvernul Uniunii Sovietice va fi oare gata să aplice împreună cu guvernul Statelor Unite ale Americii, măsuri care urmă­­resc realizăr^ea acestui pact al păcii cum ar h de pildă dezarmarea pe piată ? ^ Răspuns : Desigur, Guvernul U­­niunii Sovietice ar putea colabora cu guvernul Statelor Unite ale Ame­­ricei în aplicarea de măsuri care urmăresc realizarea acestui pact al păcii și duc la dezarmarea trea­­ptă. Întrebarea 111. Dacă guvernele Statelor Unite ale Americii, Rega­tului Unit și Franței vor fi de acord cu amânarea creerii unui stat ger­man occidental separat până la convocarea sesiunii Consiliului mi­niștrilor de externe, consacrată exa­minării problemei germane în an­samblul său, va fi oare Guvernul Uniunii Sovietice gata să ridice res­tricțiile pe care autoritățile sovie­tice le-au introdus cu privire la co­municațiile dintre Berlin și zonele occidentale ale Germaniei? Răspuns. Dacă Statele Unite ale Americei, Marii Britanii și Franței, respectă condițiile expuse în între­barea treia, Guvernul Sovietic nu vede nici o piedică pentru ridica­rea restricțiilor asupra transportu­rilor cu condica ÎDsa ca restricțiile asupra transportului și comerțului introduse de către cele trei puteri să fie ridicate în acelaș timp. Întrebarea IV: Excelența voas­tră, va fi oare gata să se întâlnească cu președintele Truman, într’un loc oarecare, acceptabil pentru amân­doi, pentru a discuta posibilitatea încheerii unui astfel de pact al păcii? Răspuns: Am declarat și mai înainte că nu există obiecțiuni îm­potriva unei întâlniri. Tratat de Prietenie, Colaborare și Asistență Mutuală ntre Republica Populară Română și Republica Polonă ! Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, I Președintele Republicii Polone, I Dorind sa întărească legăturile k­u­sisienie si colaborare strânsă in­to Republica Populară Română și republica Polonă,­­ Bazându-se pe experiențele do­­vendite în urma agresiunii hitleriste­­ a celui de al doilea război mon­ah . Urmărind menținerea și consola­­­rea păcii generale în conformi­­ate cu scopurile și principiile Org­anizației Națiunilor Unite.­­ Au hotărît să încheie un Tratat , prietenie, colaborare și asistență latuală și în acest scop au numit­­ plenipotențiari ai lor: I Prezidiul Marii Adunări Națio­­nale a Republicii Populare Române IDstpmul Doctor Petru Groza preș­șdintele Consiliului de Miniștri și parina Ana Pauker, ministrul Afac­erilor Externe, IPreședintele Republicii Polone­ze, I Domnul Jozef Cyrankiewicz, pre­­butali Consiliului de Miciși« și Domnul Zygm­ant Modzelewski, mi­nistrul Afacerilor Externe, c are după ce au schimbat de­plinele puteri, găsite în bună fi­gu­­ranită formă, au convenit asapsa celor ce urmează: Articolul I înaltele Părți Contractante se obligă să ia în comun, toate mă­surile care le sunt accesibile pentru înlăturarea oricărei ame­nințări de repetare a agresiunii din partea Germaniei sau­ orică­rui alt stat, care a­ ar alia cu Germania direct sau sub orice altă formă. înaltele Părți Contractante de­clară că vor lua parte la toate acțiunile internaționale, care ur­măresc asigurarea păcii, și secu­rității popoarelor și că vor a­­d­uce întreaga­­ lor contribuție la realizarea acestor înalte sarcini" Articolul 2 In cazul când una din înaltele Părți Contractante ar fi antrena­tă în acțiuni militare cu Germa­nia, care ar bs cerea să reîntrre­că politica ea de agresiune sau cu oricare alt stat, care, direct sau sub oricare altă formă, s’ar uni cu Germania în politica ea de agresiune. Cealaltă înaltă Parte Contractantă va da de în­dată Părții antrenate în acțiuni militare, ajutorul militar­ și de oricare altă natură, prin toate mijloacele de care dispun. Prezentul Tratat va fi înfăp­tuit în concordanță cu principiile Charter Organizației Națiunilor Unite. Articolul 3 înaltele Părți Contractante se obligă să nu încheie nici o alian­ță și să nu ia parte la nici o ac­țiune care ar fi îndreptată îm­p­otriva Celeilalte înalte Părți on­tractan­te. Articolul 4 înaltele Părți Contractante se vor consulta între ele în toate chestiunile internaționale impor­tante privind interesele ambelor state. (Sbmtinuare in pag. IV-a) Anul VI.—Nr. 1209 4 pagini 4 lei. # Marțial Februarie 1049 PROLETARI DIIITOR­TETĂRUE. REDACȚIA Craiova, Kogălniceanu 1, tel. 26.13 ADMINISTRAȚIA Strada Popa Șapcă 8, tel. 27.64 Sub­redacții și Administrații la: T. Severin, Caracal, Tg. Jiu, R. VAlcea, Slatina ABON­AMEN­T3L , "<* ’ Salariați H Particulari ^Jf •­­< ? Instituții . PeMn a t­reia rondu­­l optima însamânță rilor la primadra Piogirii muncitori din Dolj au­ înfipt plugurile în brazdă Țăranii muncitori și-au dat seama de importanța arăturilor făcute acum când timpul se menține atât de prielnic pentru aceste lucrări agricole și deaceia au pornit cu hotărîre la muncă pe ogoare, pentru a crea condi­ții optime însămânțărilor de pri­măvară. Plugurile au început să răsco­lească adânc pământul ogoarelor. La Brabova, Ișalnița, Coțofenii din Față, Vârtop și alte comu­ne, arăturile începute imediat după apelul Partidului, continuă, dând zilnic zeci de pogoane a­­rate. Plugari muncitori fruntași în alături Dumitrașcu Constantin este un țăran sărac din comuna Vârtop județul Dolj. Când a văzut pă­mântul desgh­ețat și vremea frumoasă a pornit cu hotărîre să urmeze pilda țăranilor mun­citori din celelalte comune. A în­fipt plugul in brazdă și in două zile a dat gata două pogoane, care i-au mai rămas nearate în toamnă. La fel a făcut și plugarul mun­citor Ștefan Bâlă, care a arat un pogon de pământ într’o zi. Cu arătura făcută, el a spart coaja pământului fărămițând-o pentru ca după căderea ploilor sămânța să fie aruncată într’un pământ umed, prielnic unei însămânțări, încolțiri și creșteri rapide. * Lupta plugarilor muncitori pentru creearea de cât mai op­time condițiuni însămânțărilor de toamnă a început. Antrenați de exemplul unor plugari muncitori, dar mai ales mobilizați de către organizațiile de Partid de la sate, pentru efec­tuarea acestor munci, zilnic zeci de țărani muncitori ies la arat și plugurile lor ară adânc pă­mântul care va da hrană întregu­lui popor muncitor, va ajuta la ridicarea nivelului de trai al lor și al clasei muncitoare. Orice urmă de șovăială a dis­părut din sânul plugarilor mun­citori. Ei emit astăzi destul de conștienți pentru a-și da seama că prin muncile ce le depun as­tăzi se îmbunătățește starea lor de mâine. Cu cuvântul Partidu­lui în minte ei ară plini de ho­tărîre și cei ce nu au eșit nici până acum, trebuie să iasă la a­­rat, pentru că acum munca lor se întoarce în folosul lor, în fo­losul poporului muncitor. Cât timp vremea se menține prielnică, toate plugurile pe câmp! Aceasta trebuie să fie lo­zinca plugarilor muncitori în timpul de față. Ferma de Stat din comuna Piscul Sadovei­ Dolj are o stupină model Pe lângă această stupină a luat ființă o școală de apicultură Ferma de Stat din comuna Piscul Sadovei Dolj se situează ca primă fermă pe regiunea Ol­teniei, în ce privește cultura al­­binăritului. Până în prezent această fer­mă posedă 1023 de stupi, ur­mând ca în primăvara anului a­­cesta capacitatea de exploatre să fie intensificată până la 1100 stupi. In vederea realizării Planului de Stat, prin programările fă­cute de către Ministerul Agricul­turii, fermei de Stat din comu­na Piscul Sadovei, îi cade în sar­cină să aprovizioneze cu stupi și celelalte ferme de Stat, care nu au o asemenea cultură. Pentru a­­ceasta ea va trebui să realizeze o prăsilă de 300 la sută din 500 stupi urmând ca din ceilalți 500 de stupi să realizeze o prăsilă proprie. In vederea realizării acestei sarcini, organele de conducere a­­le fermei au luat toate măsurile necesare începând să lucreze la pregătirea terenului in vederea unui cât mai bun rezultat. Ca­pacitatea de producție la stupina acestei ferme, este de 14 și ju­mătate kgf. La stup. O școală de apicultură Având in vedere că la ferma de Stat din comuna Piscul Sado­vei apicultura se practică pe o scară întinsă, aici a luat ființă o școală de apicultură. La data de 15 Ianuarie a în­­ceput să funcțiiaz?ă al doilea ciclu, care va dura până la 15 Februarie. Cursiștii școalei sunt formați din tineri țărani săraci, dornici de a-și însuși cultura al­­binăritului, trimiși de fermele de Stat din­ Arad, Timișoara, Cluj și Timiș precum și din local­nici. In primul ciclu al acestei școale s-a recrutat o serie de elemente care au fost trimise să pună în practică cele învățate la dife­rite ferme din țară. CITITI­tn pagina IV-a Cronica evenimen­telor Condamnarea la moarte a generalului cehoslovac Heliodor Pika • . Numeroși îugustvl­i a’au refugiat în Albania Crește­rifiol Maților în producție întrecerii­ socialiste constituie pentru oamenii muncii un pri­lej atât pentru verificarea for­țelor lor, a capacității lor de muncă creatoare, cât și pentru manifestarea dragostei lor pen­tru patrie, a devotamentului lor față de poporul muncitor. In meetingurile, ședințele, în­trunirile, ținute în fabrici și u­­zine în luna Ianuarie, lozinca cea mai dragă muncitorilor a fost „înainte, pentru îndeplinirea și supraîmplinirea Planului de Stat!”. Răspunzând la chemarea Partidului, ei au transpus această lozincă în fapte, pornind cu un avânt nestăvilit la bătălia pentru ridicarea producției, productivi­tății, pentru economii de ma­terii prime, combustibil, pentru reducerea cheltuelilor și a pre­țului de cost. Știind că fiecare fabrică, prin îndeplinirea propriului său pro­gram de fabricație, contribuie la realizarea Planului de Stat, ei au pornit în întreceri socialiste, con­­centrându-și toate eforturile în vederea acestui scop. Și în pri­mele rânduri a celor ce luptă pentru îndeplinirea și supraîm­plinirea Planului de Stat, stau cei ce depășesc normele, cei ce in­troduc nouă metode de muncă, cei ce luptă cu dârzenie, pen­tru calitate și pentru economie. La Tr. Severin, alături de ni­­tuitorii fruntași dela S. R. T., Banu Petre și Bârzuică Ion, s’au ridicat cei del „Dinamica” ca de pildă Nicolae Băltăceanu. Nici femeile deli „Dinamica” nu s’au lăsat mai prejos. Muncitoarele de z bormașinile fixe, Crist­ea Floarea, Bălin Mark și Andronie Ghiță au muncit alături de băr­bați pentru a pregăti terenul ni­­tuitorilor depășind normele sta­bilite. La fabrică de postav „Olte­nia” din Craiova țesătorul frun­taș Constantin Pascaru, lucrând­­ două războaie a depășit nor­ma­l primul război cu 100 k •ută, iar­­ cel de al doilea cu 94 k sută. Depășirea de normă devine tot mai extinsă l a­­ceastă întreprindere. Muncitoa­rea Ane­ta Cric­dek torcători« depășește norma cu 28 k «ută, iar Ioana Nicu cu 43 k «ută» Astăzi aproape că nu mai e­­xistă fabrică în care să nu se ri­dice tot mai mulți fruntași ai producției, în care pilda lor să nu-i antreneze în număr tot mai mare și pe cei din jur. La în­treprinderea de arte grafice „Pompiliu Ștefu” din Craiova, muncitoarea Anicuța Moldoveanu depășește norma cu 50 k sută, iar tânăra Victoria Butam cu 30 k sută. La Atelierele de Confecțiuni ale Statului din Craiova (fost APACA) tov. Mogoșanu Ceha, Purcăroiu Fănuța, Gușu Maria, Buzatu Florica, Mitrache Elenă și Mogoșeanu Florica și-au per­fecționat în ultimul timp meto­dele de lucru, reușind și ele să producă peste norme. Noul sistem de salarizare a constituit un adevărat stimulent atât pentru ridicarea calificării profesionale a muncitorilor cât și pentru depășirea normelor și programelor. Costea Ion și Stan­­cu Alexandru, muncitori necalifi­cați de­ Atelierele CER Craiova, lucrând cu râvnă și atenție au ajuns să muncească tot atât de bine ca oricare muncitor cali­ficat. Tot­­ Atelierele CFR, s’au evidențiat în lupta pentru pro­ductivitate și calitate: sudorul de vagoane Dumitru Armășel, tâmpla­rul Tudor Moțaru, cazangiul V. Bordeiaș, lăcătușii Gheorghe Po­­târnichie și Ciubăr Dumitru și atâți alții. Toți acești fruntași ai produc­ției au găsit în organizațiile de Partid și sindicate din întreprin­derile respective un îndrumător și un sprijin permanent. Prin întrecerile socialiste se JUSTIN CORNEA (Continuare în pag. IV-a) „Aratul va începe în curând și noi le dăm zor­on reparatul tractoarelor“ spun muncitorii de la S.M.T. Segarcea Stațiunile Băilești și Filiași sunt gata să înceapă arăturile Se apropie ziua când tractoarele Stațiunilor de Mașini și Tractoare vor ieși iar la arat, ajutând țără­nimea muncitoare ca să obțină un rod cât mai mare prin întrebuințarea tractorului la arături, încă la începutul campaniei de reparații a tractoarelor, Stațiunea Bârlești-Dolj a lansat către toate celelalte o chemare la întreceri cu lozinca: „Până la 10 Februarie toate tractoarele să fie gata la arat”. Mobilizați de organizațiile de Par­tid, muncitorii dela S.M.T., Șegarcea și Filiași au răspuns cu avânt acs­­tei chemări. La Stațiunea de Mașini și Trac­toare Șegarcea, ca l­a răspuns la a­­ceastă chemare au început din vreme lucrările pregătitoare reparațiilor. Tractoarele au fost demontate din timp, piesele au fost revizuite. Re­parațiile au necesitat cf­ un efort deosebit din partea muncitorilor și teh­nicienilor, atellierul de reparații având un echipament insuficient. De pildă, pentru a face sa funcționeze singurul strung pe care-l posedă, muncitorii l-au adaptat o manivelă și astfel punându-I In miș­care cu mâna, ®i au strunjit Diesel ® trac?est«kr. nemet trimițâne­u-l* pen­tru această operațiune la C.M.R. Garova. Programul a fost îndeplinit — Timpul e frumos, aratul va începe în curând și noi zi dăm zor cu tractoarele, spun mecanicii șî tractoriștii celor 4 echipe angajate în întreceri, la această stațiune. Și în deosebi cei finei­i au pornit la în­treceri cu entuziasm și au reușit să contribue la repararea tractoarelor înainte de termen. Având d ® reparat a batoză, H» (Amkommt ® W peg. III­ aj

Next