Inainte, martie 1949 (Anul 6, nr. 1293-1319)

1949-03-01 / nr. 1293

A Asigurările Sociale de Stat, la slujba oamenilor muncii In trecut, un caz de boală în familia unui muncitor se trans­forma într-o adevărată nenoro­cire. Dacă bolnavul avea nevoe de ajutor sau de un tratament oarecare, apoi, trebuia să plece cu jalba în mână de la un medic la altul, de la un serviciu la ce­lălalt, să îndeplinească o serie întreagă de formalități greoaie, iar rezultatul — dacă nu avea oarecari cunoștințe cu trecere la fețele simandicoase de la condu­cerea asigurărilor — mereu ace­lași, ,,treci d-ta peste câteva zi­le”, până ce omul trebuia să-și vândă lucrurile din casă pentru a-și îngriji sănătatea. Prin grija pe care Partidul și Guvernul o poartă celor ce mun­cesc, această tristă situație este lichidată. Noua lege a asigurări­lor sociale de Stat, care a trecut vechea instituție sub conducerea sindicatelor, pune în mâna oa­menilor muncii o armă puter­nica, în lupta pentru îmbunătă­țirea condițiilor de trai. Asigu­rările sociale de Stat vor fi acum prezente pretutindeni la locu­rile de muncă ale salariaților, unde vor fi organizate și condu­se de reprezentanții lor, de la responsabilul cu asigurări socia­le din grupa sindicală până in vârf la Consiliul general al Asi­gurărilor Sociale de pe lângă Con­federația Generală a Muncii, ca­re a elaborat regulamentul legii pentru organizarea asigurărilor sociale de Stat. Conform nouei legiuiri, salaria­ții au dreptul la ajutoare care vor asigura din punct de vedere material oamenii muncii, în caz de boală sau accidente. Ajutorul va fi acordat fără formalități birocratice și calcule complicate, numai pe baza calității de sala­riat. Potrivit nouei legiuiri, asigu­rările sociale, cuprind întreaga massă a salariaților din între­prinderile și instituțiile de Stat, din întreprinderile cooperative și particulare ca și pe toți cei ce prestează munci salariate la per­soane particulare. Articolul 1? di­n­ regulamentul pentru organi­zarea Asigurărilor Sociale de Stat prevede: „Dreptul la ajutorul de boală îl au toți salariații care au o vechime în aceiași întreprindere de cel puțin trei luni. In caz de accident sau boală profesională ajutorul se acordă indiferent de vechimea în întreprindere. Dea­­semeni ucenicii și practicanții vor primi ajutorul de boală indife­rent de vechime. Acest ajutor se acordă înce­pând din prima zi a pierderii ca­pacității de muncă și până în momentul reînsănătoșirii sau sta­bilirea dreptului la pensie. Va­loarea lui variază intre 50—100 la sută din câștigul mediu al salariatului bolnav, pe ultimele trei luni. Prin trecerea asigurărilor so­ciale la Ministerul Sănătății, muncitorii bolnavi sau acciden­tați vor primi imediat îngrijire medicală în orice spital sau sa­natoriu. Deasemeni membrii de familie ai muncitorilor, soție, copii, părinți, au dreptul la a­­sistență medicală în instituțiile spitalicești ale Ministerului Sănă­tății. Se cunosc condițiile în care e­­rau obligate să muncească fe­meile pe vremea regimurilor burghezo-moșierești: tratament neomenos, pentru o muncă isto­vitoare salarii mult mai mici de­cât ale bărbaților, etc. In a­­ceste condițiuni creșterea unui copil, constituia o problemă greu de rezolvat. Salariata avea doar dreptul la un concediu plătit. Niciiun ajutor în plus. Ea era nevoită să nască acasă în con­dițiuni neleigienice, fără ajutor medical căci medicul sau inter­narea la o maternitate costa o mulțime de bani. Astăzi situația s-a îmbunătățit cu mult. Regulamentul legii A­­sigurărilor Sociale de Stat prin articolul 35 prevede un ajutor bănesc în caz de maternitate pe durata concediului legal de 12 săptămâni, egal cu salariul de bază precum și la un ajutor de rufărie de lei 3000. Deasemeni salariatele mai au dreptul la un ajutor de alăptare, pe o durată de 9 luni de la naștere, egal cu 50 la sută din salariul de bază, dar care nu va putea depăși su­m­a de lei 2250 lunar. Deasemeni viitoarea mamă de­b­­eneficiază de dreptul de in­ternare în maternități și case de naștere, unde va primi ajutor medical. BALDOVIN DEMETRESCU (Continuare in pag. IV-a) Anul VI.—Nr. 1293 REDACȚIA Craiova, Kogălniceanu 1, tel. 26­ 13 ADMINISTRAȚIA Strada Popa Șapcă 8, tel. 27.64­4 pagini_^4 lei Mărfi­i Taxa poștală plătită numerar conf. ABONAMENTE aprobării Dir. Gen. P.T.T., Nr. Salariați 100 lei lunar 269.942 din 1947 Particulari 150 lei lunar Cont CEC 60.348 Instituții 500 lei lunar 19.826 ha. s'au arat păi­an­in Ml Doll Au luat ființă numeroase cete de țărani muncitori, pentru folosirea in comun a tractoarelor Statului pen­tru ca sarcinile mari și importante ce au fost puse în fața agriculturii în cadrul Pla­nului de Stat, să fie duse la bun fârșit, țărănimea muncitoare mobilizată de către organizațiile de bază, organele administra­tive și tehnice, acolo unde tim­pul a fost prielnic, a depus e­­forturi și a început alăturile de primăvară. Cu cât timpul a înaintat, cu atât țărănimea muncitoare după ce și-a reparat uneltele de mun­­că, și-a înfipt plugurile în braz­dă și a dus­ o muncă tot mai dârză pentru ca arăturile de pri­măvară să fie terminate la ti­m­p. Țărănimea muncitoare din ju­dețul Dolj, urmând exem­­plul ce­lorlalte județe mai înaintate în ce privește arăturile de primă­vară, a depus eforturi, astfel că, la începutul lunei ianuarie și până în prezent, s’au făcut a­­rături care lasă să se întrevadă căit*însămânțările vor începe la­ tim­pul lor. Situația arămurilor de primăvară Deși în unele comune din ju­dețul Dolj, atelierele de reparat unelte agricole, nu au putut că «ț**mif rep­arați unele n«e»sars to­tr’o proporție de sută la sută din cauza lipsei de cărbuni, to­tuși țărănimea muncitoare, și din aceste părți, a pornit la muncă și a realizat o acțiune impor­tantă. Astfel în plasa Băilești s’a arat 1837 de ha, în plasa Bârca 455 ha, în plasa Brabova 701 ha, în plasa Breasta 912 ha, în plasa Calafat 379 ha, în plasa Craiova 673 ha, în plasa Fi­­liași 728 ha, în plasa Gângiova­ 2098 ha, în plasa Melinești 282 ha, în plasa Plenița 3801 ha, în plasa Rojiște 475 ha, în plasa Segarcea 1682 ha, iar în plasa Șimnic 340 ha. In total s’a arat 14043 ha în câmp, iar la islaz s’a arat 5783 ha. Toate aceste arături s’au efec­tuat până în seara zilei de 27 Februarie a. c., ele continuând cu intensitate, tatu atât l m­ai mult cu cât timpul este cât se poate de favorabil. Crește numărul cetei­lor de țărani ce folo­sesc tractoarele Statului Pentru ca arăturile de primă­vară să meargă într’un ritm cât anti­s M»Tarat și peafera ca ele să se facă mai bine, țărănimea [mun­citoare, lămurită de către agita­torii de Partid asupra foloaselor ce le aduce lucrarea pământului cu mijloace mecanizate, s’au con­stituit în cete și au încheiat con­tracte cu S. M. T-ul pentru a lese ara ogoarele. Un exemplu de felul cum ei au înțeles să pornească la aratul ogoarelor este județul Romanați, care în foarte multe comune, s’au strâns în cete încheind contrac­te, pornind astfel la arat. Până în prezent în județul Romanați s’au format 45 cete în 14 comune, la un număr de 987 locuitori, încheindu-se contracte pentru aratul a 976 ha. Dease­­menea în județul Romanați, au mai încheiat contracte cu S. M. T-ul patru ferme de Stat, pen­tru 911 ha. In ce p­rivește județul Dolj, în plasa Băilești de pildă, cetele de țărani au încheiat contracte pentru aratul a 1430 ha. Aceste cete iau tot mai mare avânt și prin contractele ce le fac în vederea aratului de primă­vară, țărănimea muncitoare dă încă o lovitură chiaburimii sa­telor. Gh. I. C. In sala cinematografului „Scala“, a fost ales comitetul județean al organizației unice revoluționare a tineretului Atmosfera de sărbătoare plutea pe întreg cuprinsul orașului. Vitri­nele pavoazate, gazetele festive de stradă, drapelele și lozincile ce pa­voazau orașul primeau miile de mun­citori, elevi, studenți și militari ce inoculaui cu drapele și fanfare în frunte se îndreptau spre Piața Lenin unde aveau să-și spună într’un a­­vânt tineresc cuvântul pentru fău­rirea organizației unice revoluționare a tineretului din R.P.R., și să-și aleagă pe cei mai buni dintre ei în Comitetul județean al acestei organizații. Pe barierele orașului intrau de dimineață tinerii plugari muncitori, băeți și fete, îmbrăcați în costume naționale. Acești fii ai satelor veneau să dovedească alianța cu clasa mun­citoare de la oraș și împreuna cu a­­ceștia să-și exprime devotamentul puternic față de Partidul Muncito­resc Român, conducătorul și îndru­mătorul tuturor oamenilor muncii din țara noastră. Intr’un puternic entuziasm tine­resc cu zeci de lozinci ieșite din piepturile puternice ale tineretului muncitor, odată cu acordurile mărețe ale Internaționalei a început meetin­­gul. Sute de tineri muncitori, elevi și studenți, fete și băeți au luat startul la cross-urile organizate în cinstea unificării. Fanfare și taraful ,,„Jiul” au cântat în cursul dimine­ții pe tribuna amenajată în Piața Lenin, echipele de dansuri formate din tineri muncitori, plugari mun­citori, elevi și studenți, au jucat cu avânt tineresc cinstind organizația unică revoluționara a tineretului care va însemna o cotitura importantă în viața acestora. Conferința județeană de unificare In acest timp în sala cinemato­grafului Scala frumos pavoazată cu drapele și tablourile conducătorilor clasei muncitoare, și ale eroilor ti­neretului Vasile Roaita și Filimon Sârbu, a avut loc Conferința ju­sectoare și plăși. Din sală a fost ales prezidiul care să conducă lucrările precum și com­isii­e de validare și candidare. In acest timp sosesc ștafete din partea organizațiilor de tineret din fabrici, școli și facultăți precum și telegrame din plăși, prin care tine­retul muncitor salută Conferința ju­dețeană de unificare a tineretului dețeană de unificare a tineretului în prezența delegaților­­ județene! PMR­, Dolj, autorităților și delegaților de și își ia angajamentul de a duce în cadrul nouii organizații lupta pen­tru realizarea sarcinilor ce-i stau în față. 1 i­­ La deschiderea conferinței, tov. Mârza Adrian a adus salutul Co­misiei Centrale de Unificare după care s-a format ordinea de zi. Din partea cetățenilor municipiu­lui Craiova a luat cuvântul tova­rășul Dina Ștefan primarul ora­șului care a arătat necesitatea or­ganizării tineretului muncitor Intr’o organizație unica revoluționara urând tineretului spor la muncă spre noui victorii, spre socialism. Deasemeni au luat cuvântul tov. Victor Croitoru aducând salutul Con­siliului Sindical [Județean, și tov. Sofia Radu din partea [Județenei U.F.D.R.-Dolj. A urmat apoi raportul Comisiei județene de unificare. Tov. Marin Săndulescu președintele acestei co­misii a arătat victoriile obținute până acum de Partidul clasei muncitoare din R.P.R., și importanța rezoluției plenarei C.C. al P.M.R., cu pri­vire la munca Partidului In rându­­rile tineretului care a pus ca sarcină gruparea întregului tineret munci­tor din țara noastră într’o organi­zați­e unică revoluționară crescută în în spiritul adevăratului patriotism și al internaționalismului proletar, în spiritul învățăturii marxiste-leni­­niste și bazată pe lupta de clasă. In continuare vorbitorul a arătat lupta Uniunii Sovietice pentru pace, democrație și progres împotriva la­gărului imperialist ațâțător la răz­boaie, accentuând asupra forțelor din ce în ce mai unite, din ce în ce mai puternice ale lagărului demo­cratic în frunte cu puternica țară a socialismului, Uniunea Sovietică, bastion al păcii și progresului. Din aceste forțe face parte și clasa mun­citoare din R.P.R., sub conducerea căreia tineretul muncitor duce lupta pentru construirea socialismului în țara noastră. Trecând la realizările tineretului în cinstea făuririi organizației sale unice revoluționare, tov. Marin Săndulescu a citat pe toți aceia care angrenați în întreceri socialiste cru depus eforturi în muncă pentru de­pășirea normelor în producție, care au dus lupta pentru ridicarea ni­velului cultural, politic și ideologic al ma­selor muncitoare cum și pe aceia care prin munca pe ogoare contribuie la desvoltarea agriculturii noastre și la întărirea alianței din­tre clasa muncitoare și țărânimi muncitoare. După expunerea realizărilor, tov. Marin Săndulescu a analizat lipsu­rile ivite în munca comisiei de u­­nificare, i­n­ In general — a spus tov. Marin Săndulescu în încheere — munca în cadrul campaniei de unificare a decurs în mod mulțumitor reușind ca sarcina trasata de Partid prin Rezoluție să fie dusă la îndeplinire. Prin alegerea nouilor comitete de sectoare și plăși cât și a comitetu­lui județean ce se va alege la a­­ceasta conferință, tineretul nostru muncitor va face o cotitură în viața sa și prin marea energie, dinamismul și entuziasmul său creator, tinere­tul muncitor va reprezenta un factor VIRGIL VASILESCU (continuare in pag. 1­) INTR'O ATMOSFERA DE NESTĂVILIT ENTUZIASM TINERETUL MUNCITOR 1 DOLJ A ALES COMITETUL JUDEȚEAN AL ORGANIZAȚIEI SALE UNICE REVOLUȚIONARE ȘI DELEGAȚII CE VOR PARTICIPA LA CONGRESUL DE UNIFICARE Mii de tineri muncitori, plugari muncitori, ostași, elevi și studenți și-au manifestat bucuria și devotamentul faț de clasa muncitoare și Partidul ei de avantgardă Marile serbări în cinstea Conferinței județene de unificare Terminarea lucrărilor de unificare a tineretului muncitor în județul nostru și alegerea Comitetului Județean Dolj al Organizației unice revoluționare a tineretului din R.P.R. a dat tineretului muncitor din Craiova și județul Dolj prilejul unei entuziaste manifestări de dragoste și puternic devotament față de Partidul Muncitoresc Român avantgarda clasei muncitoare din țara noastră și sprijinitor și educator al tineretului muncitor­­i 1 i [ | [ Cu această ocazie tineretul muncitor și-a exprimat dragostea nețărmurită pentru Uniunea Sovietică și pentru genialul învățător al popoarelor și prieten al tineretului din lumea întreagă, Iosif Visarionovici Stalin și și-a luat angajamentul ca urmând exemplul gloriosului Comsomol al lui Lenin și Stalin să lupte dârz în spiritul ideologiei marxiste-leniniste pentru apărarea păcii, împotriva imperialismului ațâțător la războaie, să depună eforturi în muncă pentru realizarea Planului de Stat, pentru mărirea producției și productivității muncii, pentru creerea nouilor condițiuni de viață celor ce muncesc și să-și pună toate forțele creatoare pentru­ construirea socialismului în Republica noastră Populară. Din satele județului Dolj, tineri și tinere au venit să cinstească Conferința județeană de unificare a tineretului muncitor Tineri muncitori, țărani muncitori, elevi, studenți și militari manifestează în piața „Lenin“, pentru organizația unică revoluționară ■CITIȚI in par la a­ 11-a Martie Serbări artistice ți ap­or­tiv­e ale tineretului muncitor în cinstea Confe­rinței județene de unificare Un spital ambulant După înfrângerea Germaniei hitleriste, când oamenii mun­cii din țara noastră și-au în­sușit cu hotărîre lozinca „La muncă pentru reconstrucție și înlăturarea rănilor războiului” — populația muncitoare din orașul Severin a pornit de­­asemenea acțiunea de muncă voluntară pentru refacerea spitalului ,,Grecescu” distrus de bombardamente. Cu ajuto­rul sindicatelor și al organi­zațiilor de masse, s-au pres­tat mii de ore de muncă vo­luntară pentru reconstrucția acestui spital. Tot în acest scop, comitetul de sprijin al spitalului „Grecescu”, sindi­catul sanitar și alte organizații de masse au organizat nume­roase festivaluri culturale pre­cum și excursii ale căror fon­duri au fost întrebuințate de­­asemenea la reconstrucția spi­talului. O contribuție impor­tantă în opera de refacere a acestui așezământ spitalicesc a avut-o și Ministerul Sănă­tății. Dacă acestea au fost efor­turile ce s’au dus pentru ri­dicarea spitalului „Grecescu" munca ce se duce în acest spi­tal în prezent nu este de loc planificată. Și iată pentru ce: Se dă o dispozițiune ca o anu­me secție să fie mutată într’un salon sau într’un pavilion al spitalului. Se începe lucrul și în clipa când totul este gata, o nouă dispozițiune o anulea­ză pe cea dintâi, pentru ca în ziua sau săptămâna viitoare secția să fie mutată la un alt etaj sau chiar într’o altă clădire din oraș. In felul acesta bol­navii sunt transportați din loc în loc, fiindcă la acest spital se lucrează anarhic, f­iindcă nu se gândește bine atunci când se ia o măsură și fiindcă lip­sește o unitate de conducere și de acțiune. Suntem siguri că dacă organizația de bază ar fi mai activă și direcțiunea ar duce o muncă de colaborare efectivă cu comitetul sindical, spitalul „Grecescu” și-ar în­deplini cu mai mult spor sar­cinile ce-i stau în față. T. TALAZ Corest», voi.

Next