Inainte, aprilie 1949 (Anul 6, nr. 1320-1341)

1949-04-01 / nr. 1320

Să pornim cu mai mult avânt la realizarea programului în cel de al doilea trimestru al Planului de Stat ! Elanul cu care clasa mimci- I toane din țara noastră a pornit Mu­ munca pentru îndeplinirea­­ Planului de Stat pe anul 1949 , însemnează un pas hotărît pe­­ calea construirii socialismului în­­ Republica Populară Română.­­ Planul de Stat constituie înce­­­­putul unei munci planificate în­­ țara noastră în vederea creșterii­­ economiei socialiste, în vederea­­ ridicării nivelului de trai al tu­­­­tur­or celor ce muncesc, având­­ ca scop de a depăși producția­­ cu 40 la sută față de anul 1948,­­ de a pune în aplicare noul sis­tem de salarizare, noul contract­­ colectiv, legea asigurărilor so­­­­ciale ca și toate măsurile luate­­ de guvern. Prin Planul de Stat, regine fie­cărei ramuri de producție de a­­ se desvolta într'un mod bine ■Tplanificat cum și îndeplinirea lui de către fiecare uzină, fabrică, atelier, echipă sau muncitor în parte el trebuind să fie contro­lat zi de zi de felul cum e în­deplinit. Planul de producție ce revine fiecărei întreprinderi trebue de­falcat pe luni, săptămâni și zile pentru a se putea urmări mai în­deaproa­pe și în felul acesta să poată fi înlăturate toate greută­țile întâmpinate în realizarea lui. In întreprinderile unde pro­gramul de producție a fost bine planificat și cunoscut de fiecare muncitor, a dat rezultate mul­țumitoare chiar în primele luni. De exemplu, la Depoul de lo­comotive Piatra Olt, planul pe trimestrul I a fost realizat cu 27 de zile înainte de termen. Dea­­sem­eni și la Depoul G.F.R. Cra­iova, încă dela începutul lunii Martie se lucra în contul lunei Aprilie. Realizări de felul acesta er au semnalat și la fabrica de pos­tav „Oltenia” și Tăbăcăria Bu­­covăț. In afară de întreprinderile ca­re au reușit să lucreze în contul trimestrului al doilea sunt și a­­celea care promit că și ele vor duce la îndeplinire sarcinile lu­ate și chiar vor avea depășiri în trimestrul al doilea cum ar fi: R.A.T.A., atelierele mecani­ce „Lupta”, Atelierele C. F. R. Craiova, Atelierele de zonă CFR, tipografia .,Pompiliu Ștefu”, moara „Jiul”, „Spic de grâu”, C.A.M. Tg.­Jiu și altele. Prin inovațiile aduse in muncă realizările în producție simt din ce în ce mai mari, aducându-se în acelaș timp și importante e­­conomii. La fabrica de paste făinoase „Avântul”, scoțându-se Un mo­tor electric de la uscătorie și prin schimbarea lui trăgând de la un alt motor o roată de transmisiu­ne a făcut să economisească 30.000 lei lunar. La Depoul C. F. R.­Craiova prin repararea și punerea în funcțiune a diferitelor mașini-umelte, a adus deasemeni o economisire considerabilă. Muncitorii și tehnicienii de la fa­brica C.A.M. Tg.­Jiu, prin a­­plicarea unui dispozitiv care în­frânează brusc mașina de țiga­rete și aplicat la toate mașinile de felul acesta, ad­uce o econo­misire de 14.000 țigarete zilnic. Tot la C.A.M. s’a făcut o ino­vație la ramele de foițe ajun­gând să reducă la maximum de­­șeurile dând 9700 plicuri a 25 foițe in loc de 8400 plicuri, a­­ducând o economisire de lei 1.656.000 lunar. Toate acestea fac ca să se de­pășească planul de producție și dă întreprinderii posibilitatea să contribue la investiții pentru îm­bunătățirea condițiilor de mun­­în întreprindere. CONST. DAVID (Continuare în pag. IV-a) Anul VI.­Nr. 1320 REDACȚIA Craiova str. Al. I. Cluza 3 tel. 24,07 ADMINISTRAȚIA Strada Popa Șaptă 8, tel. 27,64 Taxa poștală plătită numerar conf. aprobării Dir. Gen. P. T. T. Nr. 269.942 din 1947 Cont CEC 60.348 ABONAMEN' ^ oj Salariați IIa, Particulari 150 lei ,r Instituții 500 lei lunar 4 pagini 4 lei Vineri 1 Aprilie 1949a ■ EfmmMiim al parmunci tor esc rom 7777. Șalatand in Entuziasm Congresul Intelectualilor din N­. F. R. Intelectualii din județele Olteniei Se alătură clasei muncitoare în lupta pentru pace și cultură Marile miel­in­guri și manifestații de la Tg. Jiu și Caracal Pe zi ce trece vnoui adeziuni vin să afirme voința neclintită de luptă pentru pace și cultură a celor ce muncesc cu brațele și cu mintea din țara noastră. Alături de ceilalți intelectuali pro­gresiști, oamenii de știință, arte și lilene din județele Olteniei aderă căl­duros și salută cu nestăvilit entu­ziasm Congresul pentru apărarea pă­cii și culturii al intelectualilor din R.P.R., care își desfășoară în mo­mentul de față lucrările la București, infestat puternic pentru pace, pen­tru Partid și mai ales pentru prie­tenia cu U.R.S.S. Prezidează Stâricoveanu Gh. inspector școlar al județului Ro­man a fi care în puține cuvinte arată importanța m­eetingului ce se des­fășoară astăzi. Din partea organiza­ției U.T.M., ia cuvântul eleva Nițolu Maria.­­ Tineretul școlar, încadrat în or­ganizația unică revoluționară de zi­ fcontinuare in pag. III-a­ Intelectualii din Tg.­]iu salută cu entuziasm Congresul pentru pace și cultură al intelectualilor din R.P.R. In ziua de 27 Martie a.c., a avut loc la Tg. Jiu, un mare meeting unde intelectualii gorjeni alături de oamenii muncii din fabrici și de la sate și-au exprimat cu fermitate do­­rința de a lupta pentru apărarea păcii și culturii, împotriva ideologiei putrede a imperialiștilor și împotriva ațuțătorilor la război, fluturate de aceștia. Conferința intelectualilor din Tg. Jiu a fost deschisă de tov. Gebeanu Leonid, inspector școlar, luând apoi cuvântul tov. Gheorghe Moldovea­­nu, C. Ionescu Poenari, C. Teo­­tocatos, Elena Mogoș, Aurel Avri­­g­eanu, dr. Iulian Băluș, D. îăfă­­roiu, dr. N. Roșianu, și Petre Pa­­naitiu. Vorbitorii, după ce au arătat im­portanța Congresului de la Wroclaw și lupta Uniunii Sovietice pentru pace și cultură, împotriva imperialiști­lor anglo-americani provocatori de noui războaie, și-au luat angajamentul că alături de clasa muncitoare și p­ugărimea muncitoare, sub conduce­rea Partidului Muncitoresc Român să lupte cu toată hotărîrea pentru întărirea democrației noastre popu­lare, pentru construirea socialismului în țara noastră, știind că astfel se va întări și mai mult Frontul Socia­lismului și al Păcii, în fruntea căruia stă Uniunea Sovietică apărătoarea independenți și libertății popoarelor. Intelectualii din Tg. Jiu analizând pe larg problemele Congresului, ale păcii și culturii, au trimis Congre­sului o telegramă de adeziune la lupta pentru pace și cultură, sa­lutând cu entuziasm acțiunea inte­lectualilor din R.P.R., de a duce o luptă necurmată alături de tabăra democrată și antiimperialistă con­dusă de Uniunea Sovietică, în jurul căreia se strâng rândurile intelectua­lității progresiste de pretutindeni. D. TATAROIU Corespondent. in­ inițiH Sen­eikca ciul se­min le primmm de­ BORIS VERTEIN La 9 Februarie presa sovietică a publicat Decizia Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S., și a Comitetului Central al Partidului Comunist Bol­­­­șevic despre pregătirea colhozurilor, stațiunilor de mașini agricole fractoare și a sovhozurior pentru se­și­mănatul de primăvară. In decizie se arată, că colhoznicii pregătesc mi­nuțios semințele,­­ inventarul, ingră­­șămintele, pentru a putea asigura anul acesta obținerea unei recolte îmbelșugate a tuturor culturilor a­­gricole, in corespondenta publicată mai jos se arată cum unul din colho­zurile din Cuban întâmpină pri­măvara anului 1949. Mare grijă de viitoarea recoltă au în prezent agricultorii din Cuban. In toate colhozurile acestui ținut se termină ultimele pregătiri pentru lu­crările de primăvară. Din atelierele stațiunilor de mașini și tractoare ale statului au ieșit tractoarele recent reparate. In pavilioane special a­­menajate stau nouile mașini, fabri­cate în anul 1948—1949. De di­mineață și până seară ard cărbunii în cuptoarele fierăriilor colhoznice. In hambare se pregătesc și se selecțio­nează semințele, la fermele de vite se pregătesc îngrășămintele locale, întregul ținut Cuban se pregătește în mod organizat pentru lupta în scopul obținerii unei recolte abun­dente. Colhoznic­i din Cuban și-au pus de scop să strângă anul acesta de pe întreaga suprafață însămânțată nu mai puțin de 18,5 quintale de pe hectar, iar sute de colhozuri fruntașe și mii de echipe și-au luat obligația de a obține câte 25—40 quintale de grâu de toamnă la hectar. Există în Cuban în raionul Briu­­hov colhozul „Budeanâi”. In faptele acestui artei, ca într’o picătură de apă, se reflectă toate grijile actuale și năzuințele agricultorilor din acest ținut. Oricât de timpuriu ar începe pri­­măvara ea nu va fi în stare să gă­sească colhozul „Budeor­ âi” nepre­gătit. Totul este gata în acest colhoz pentru lucrările de primăvară. Plugurile, boroanele și sem­ă­nătoarele au fost la timp repa­rate și puse la punct. Pe­ fiecare mașină vezi numărul și numele aceluia care va lucra la ea. In hambare se află suficiente se­mințe, care au fost de câteva ori triate, pentru a fi curățate de murdărie și să fie de­ cea mai bună calitate. Semințele grâului și a porumbului au fost verifi­cate în laboratoare. Direcțiunea colhozului a ela­borat planul de producție al pre­gătirii și efectuării lucrărilor de primăvară. Acest plan a fost des­­bătut la adunarea agriculturilor și toată munca se efectuiază în conformitate cu acest plan. Un loc deosebit este rezervat în a­­cest plan îngrășămintelor, selec­ționării semințelor (primăvara a­­ceasta toate semințele sunt de calitate superioară), prelucrării solului, săpatului cu plugul ante­­trupiță. In colhoz s’a făcut socoteala, că dacă o mie de hectare semă­nate cu grâne vor fi la timp îngrășate, atunci se va obține în plus­ nu mai puțin de trei mii de quintale grâne. De aceea iarna au fost aduse în câmp mii de quintala de gunoiu, adus­e în ma­gazii, 20.000 de tone de cenușă și alte­ îngrășăminte locale, 140 tone superfosfați și altele. Toate aceste îngrășăminte vor fi aduse primăvara în câmp și puse sub semănături. O importanță tot atât de mare dau colhoznicii păstrării umezelii solului. Pentru reținerea zăpezii în câmp au fost puse sute de scuturi de lemn, rame m­lăestrit împletite din­ stuf, etc.. Primăvara se va efectua plan­tarea de bariere forestiere. Au fost de pe acum cumpărate 50.000 pueți de plopi, frasini, stejari, pregătite multe semințe, creiază o pepinieră pentru creșterea de­ ­ continuare în pat. IlI-a Îmagini din­­ J.R.S.S. •rtșul Varaaul-Mipitai]« Altai-ului Meetingul intelectualilor din Caracal și județul Ioloman­a­ți s’a transformat într’o manifestație puternică pentru pace și cultură In piața 1 Mai, tribuna mare cu panourile lui Marx-Engels-Lenin- Stalin, predomină totul. O zi inso­­rita de primăvară, încă de la orele 9 piața începe să se umple. E ora 10, meetingul intelectuali­lor din Caracal și județul Romanasi începe. In tot timpul meetingului, s’a ma­ IN PAG. III-a Lucrări edilitare în cadrul Planului de Stat *n Municipiul Craiova T$ 2U& serja''Tfț­^eira ? ioni­ști fiscali dați în ju­­r / la/tgeasal/tajului / p­­ V'/Ai­p/IG. IV-a Aschiderea celui de al XI-lea Congres al Com­­­domolului ieftiniși Lucrările Congresului Intelectualilor din N­.P.N­. pentru pace și cultură au luat sfârșit Declarațiile lui Henry Wallace cu privire la pactul Atanticului Cu doua săptămâni înainte de termen Șantierul naval „Dinamica“ din Turnu Severin a lansat încă două vase pe zi ce trece; șantierul naval „Dinamica” din Tr. Severin, prin efortul continuu al muncitorilo­r, contribue într-o măsură destul de largă la sporirea și îmbunătățirea parcului nostru de vase. Astfel, în ziua de 26 Martie, muncitorii de la șantier au lansat al cincelea vas M. 121 cu o supra­structură de 1000 tone. La lansarea acestui vas au fost de față tov. Olteanu, Golea Petre și Dincă din partea Județenei P.M.R. Mehedinți, tov. Spiroiu președintele Consiliului Sindical și Iov. Teodo­­rescu directorul șantierului, înainte de lansare organele de control au făcut o revizuire de an­samblu a vasului, după care acesta a fost lansat. La numai trei zile după lansarea vasului M. 121, muncitorii de la șan­tierul naval „Dinamica” au lansat al șaselea vas in ziua de 29 Mar­tie. Vasul este de 72 tone, fiind­ destinat pescăritului. El a fost Lu­crat in două luni și a fost termi­nat cu două săptămânii înainte de termen. C. POPESCU-GRUIA Coresp. In conacele foștilor exploatatori și speculaoți, Pasul Huite tiranilor muncitori o raie de ridicare cattsra i și materiali Nu este conac al foștilor mo­șieri din județul nostru, pe care cercetându-1 să nu descoperi ur­mele huzurului, ale exploatării, ale josniciei omenești. Ici, un pa­lat cu ornamente, statui și con­fort modern — alături de care muncitorii țărani de pe moșie dor­meau prin coșare la un loc cu vitele; dincolo, pătțile cuprinzând zeci de vagoane cu cereale dobân­dite după urma muncii a sute de țărani jefuiți de truda lor, alături de care, în bordee mu­cegăite muncitorii duceau o viață câinească. Aici bogăția, desfăta­rea, fericirea — câștigate prin exploatare și asuprire — alături, sărăcia, mizeria, suferința pro­letară. In m­ul­te locuri, am găsit mun­citori neplătiți cu lunile, în alte părți cu anii. In­ al­te cazuri, foș­tii moșieri impuneau muncitori­lor o viață de robie, nedându-le în schimbul muncii lor decât o sdreanță drept îmbrăcăminte, ori un bordei de pământ drept lo­cuință. La conacul lui Iliuță Du­­mitrescu din comuna Tatomi­re­­ști, muncitorul Constantin Ni­­chifor era neplătit de șase luni. Angajamentul fusese așa: pen­tru munca pe care o presta pe moșia „boerului” să i se plătea­scă în loc de bani, porumb. Dar moșierul exploatator nu s’a ținut de cuvânt și porumbul l-a vân­dut, ori i-a dat altă destinație. Ce? Constantin Nichifor și fa­milia lui nu puteau să stea și nemâncați? Destul că-i rămăsese „numai” 100 de pogoane care „nu-i ajungeau”. Și nici o sută, nici cinci sute, nici o mie. Să stoarcă și vlaga țăranilor mun­citori, să-i jefuiască și de pu­ținul ce li se cuvenea. Asta știa Iliuță Dumitrescu și ca el toți ceilalți moșieri exploatatori din tagma criminală a năpârcilor, care au jefuit țărănimea mun­citoare. La conacul fostului moșier Mărinică Po­­pescu din Răcari Ne aflăm la conacul lui Mă­rinică Popescu din comuna RĂ- GH. BRÂNDUȘ Continuare în­ pag. IlI-a Este necesară o mai bună organizare a întrecerilor socialiste la secția turnătorie a fabricei „DES­ROB­IR­EA11 din Craiova La fabrica „Desrobirea” din Craiova, munca este în toi. In secția turnătorie întrecerile socia­liste, de curând inițiate, se des­fășoară între cele trei echipe ale secției. Printr’o mai bună planificare a muncii, tov. Manea Marin, a reușit să fie în frunte, depășind normă cu 25 la­ Sută la turnarea fontei. Nu tot la fel se petrece­ lucru­rile cu celelalte două echipe ale tov. Dumitrescu Ion și Câțu Ion, care au rămas in urmă, neîmpli­­nindu-și normele de lucru, întrecerile socialiste din secția turnătorie a fabricei „Desrobi­rea” suferă de multe lipsuri. Printre cele mai principale este lipsa complectă a muncii de agi­tație. Deasemenea fruntașii în producția și metodele lor su sunt popularizați în gazetele de pe­rete, ceea ce face ca ceilalți mun­citori din secție să nu-și însu­șească nouă metode de muncă și cum să-și planifice lucrul, ast­fel ca să mărească producția și productivitatea muncii lor. Studiind temeinic felul în care trebuesc organizate întrecerile so­cialiste, luând exemplu de la cei­lalți oameni ai muncii din fabrici și uzine, care luptă și au reușit să obțină succese deosebite în rea­­lizarea și depășirea Planului de Stat, muncitorii din secția tur­nătorie a fabricei „Desrobirea” trebue să pășească fără întâr­ziere la lichidarea tuturor lipsu­rilor în muncă, pentru că numai astfel vor putea obține la rân­dul lor roadele unei munci pro­ductive, pe care le așteaptă în­treg poporul aamaeitor. — In plasa Balș-Romanați— muncile agricole se duc cu intensitate Au fost arate 2742 ha. și însămânțate 269 ha. După ce lucrările pregătitoare începerii campaniei însămânțări­­lor de primăvară, au fost făcute până în cele m­ai mici amănunte, țărănimea muncitoare din plasa Balș-Roimanați, mobilizată și în­drumată de agitatorii de Partid și de către grupurile sindicatului salariaților agricoli, a pornit cu tot elanul la muncile de arături și însămânțări. Dela data de 15 Ianuarie și până în seara zilei de 27­­ Martie a. c., au fost arate în plasă 2742 ha. Suprafața însămânțată este de 269,49 ha, dintre care 132,42 ha. cu ovăz, 107,54 ha. cu floa­rea soarelui, 14,24 ha. cu orz, 17,25 ha. cu mazăre și 4 ha. cu cânepă. Printre primii care au ieșit în câmp să însămânțeze au fost plugarii muncitori din comunele Leotești, Rusănești și Băleasa. Ei au însămânțat o mare supra­față de pământ. Tractoarele de la 5MT Olari­ară pământul plu­garilor săraci întovă­rășiți conștienți de sarcina ce le re­vin de a ara terenurile țăranilor săraci și mijlocași întovărășiți, precum și de a mobiliza țărăni­mea muncitoare la efectuarea în cele mai bune condițiuni a însă­­mânțărilor de primăvară, tracto­riștii de la S. M. T. Olari, au dat semnalul pornirii la câmip a trac­­­­toarelor. Pentru cele 1280 ha. ce au fost contractate până acum cu ță­rănimea muncitoare, muncitorii tractoriști de la această stație și-au luat angajamentul să de­pună eforturi pentru terminarea în cel mai scurt timp posibil a acestei suprafețe de arat. In prezent, două echipe for­mate din 6 tractoare ale S. M. T.-ului ară adânc pământurile plugarilor muncitori întovărășiți din comunele Baldovinești și Bă­leasa. Acțiunea pomicolă din plasa Balș Concomitent cu muncile agri­cole de primăvară, în plasa Balș se duce deasemenea o intensă ac­țiune pomicolă. In acest scop s’au făcut până în prezent 6080 gropi, plantân­­du-se 5500 pomi, s’au îngrășat cu bălegar de grajd 1164 pomi, și s’au scos 1154 pom­i uscați. Deasemeni s-au făcut stropiri la 9860 pomi, omizii 78.597 bu­căți, tăeri de rărirea coroanei la 17.785 bucăți, curățiri de mușchi licheni și scoarță groasă la 36.125 bucăți. Peste tot plugarii muncitori au participat masiv la această acțiune, conștienți fiind de im­portanța foloaselor ce le aduc aceste munci. TITEL MATEESCU Corespondent 1

Next