Inainte, iunie 1949 (Anul 6, nr. 1367-1392)

1949-06-01 / nr. 1367

Să facem din concediul de odihnă, un prilej de întărire a forțelor de muncă și luptă! sar „Niciodată nu am visat ajung să mă odihnesc și să-mi refac sănătatea aci în locurile acestea minunate”, — ne scria deunăzi, mun­citoarea Văduva Petruța, de la Depozitul de fermentare CAM din Craiova. Stațiuni în care al­tădată benchetuiau și se răsfă­­țau ticăloșii exploatatori, adă­postesc acum mii și mii de oa­meni ai muncii trimiși la odihnă prin grija Partidului și Guvernu­lui. 170.000 salariați își oței­­­vor puterile în acest an în văile munților și pe malul mării, în cele mai bune condiții de cazare, alimentare și supraveghere me­dicală.­­ Pe măsură ce sectorul socia­list din industrie și agricultură se desvoltă, cu cât crește mai mult producția și productivitatea muncii, cu atât masse mer­eu mai largi de salariați pot beneficia de dreptul la odihnă, pe care Constituția RPR, îl asigură tu­turor oamenilor muncii. Avanta­­giile pe care Partidul și Guver­nul, le acordă salariaților în con­cedii, sunt anul acesta cu mult mai mari decât anul trecut. Zeci de mii de muncitori vor fi tri­miși complect gratuit iar alții vor plăti între 20—30 la sută din totalul cheltuielilor de în­treținere. Trenuri speciale sunt puse la dispoziția salariaților, pentru a călători în condiții cât mai bune. Stațiunile au fost ame­najate din vreme cu toate in­stalațiile de băi, de asemenea sa­natoriile și vilele necesare pri­mirii muncitorilor. Cantine sau restaurante de Stat le asigură o alimentație bună. Personalul sanitar al stațiunilor, acordă cea mai mare atenție tratamentelor și îngrijirii medicale a celor su­ferinzi. Trimiterea bolnavilor în sta­țiunile balneo-climaterice, s’a fă­cut în anul acesta după un exa­men medical serios, comisiile fă­când repartizările, potrivit ne­cesităților. Organizarea trimiterii muncitorilor în concediu, trebue făcută cu gri­je, pentru ca pro­ducția să nu fie stânjenită. Ast­fel, s-a întâmplat la fabrica de postav Oltenia să fie programați de către asigurările sociale 5 to­varăși din secția torcătorie pen­tru prima serie. Ar fi însemnat ca secția să-și înceteze produc­ția. Sindicatele, asigurările so­ciale și direcțiile întreprinderi­lor, trebue să colaboreze în pro­gramarea trimiterilor în stațiuni. (Continuare în pag. 4-a) Schimb de experiență de MARIA BANUȘ S’a dus pe apele moarte ale trecutului, vremea când ora­șul de provincie apărea ca un cimitir, bucureșteanului care se aventura când și când din­­colo^jos*. marginile Capitalei. jim sângele pulsează viu, in toate arterele țării. Și asta, pentru că inima țării, Comite­tul Central al Partidului nos­tru, bate puternic răspândind viață până în cea din iurnă fibră din marele trup al Pa­triei. Vizita pe care am făcut-o la Craiova, cu prilejul aniversă­rii a 150 ani, de la nașterea celui mai mare poet rus, A. S. Pușkin, mi-a dat din nou prilejul că observ acest lu­mi. Din nou am avut prilejul să constat ce covârșitoare în­semnătate are schimbul de ex­periență, dintre capitală și ce­lelalte orașe ale țării. Din tot ce am auzit, din tot ce am văzut în „orașul școalelor” și al tinereții — cum, ou drept cuvânt le place craiovenilor să-și numească o­­rașul, — am avut de învă­țat. Iar din curiozitatea înse­tată de cultură a tovarășilor și provt­enilor de aici, mi-am dat încă odată seama oe bine­venită e prezența artiștilor, a creatorilor de valori cultu­rale, în mijlocul celor ce cu atâta dragoste le urmăresc ac­tivitatea. Anul VI, Nr. 1367 REDACȚIA Craiova etr. Al. I. Cuza 3 tel. 26.13 ADMINISTRAȚIA Strada Popa Șapcă 8, tel. 27,64 Taxa poștală plătită numera, court, aprobării Dir. Gets. P. T. T. Nr. 269.942 din 194? Goat CEC 60.348 Miercuri 1 Iunie 1949 CO­RBONAI 3 g 4 pagini 4 lei PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. 4 / ORGAN PENTRU OLTENIA AL PARTIDULUI MUNCITORESC Salariați f­* ^ iași Particulari »* £• «sas ® Căminele ealteal» O lunar Instituții și Indrepx. _ lua­ar Muncitorii de la Depoul G.F.R. Craiova au răspuns donării Depoului C.F.R. București-Calători Ia întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului de producție pe al doilea trimestru însuflețiți de rezultatele ob­ținute în muncă, în cadrul pla­nului de producție pe primul trimestru, muncitorii de la De­poul C.F.R.-Craiova, au răspuns chemării la întrecerea socialistă pe al doilea trimestru, muncito­rilor de la Depoul C.F.R. Bucu­­rești-Călători, luându-și angaja­mentul de a îndeplini următoa­rele puncte de întrecere propu­se de Uniunea Sindicatelor C.F. R.-București. 1. Economii de combustibil, după registrul de urmărire, du­pă alocație. 2. Buna întreținere a locomotivelor (curățenie - repara­ție). 3. Depășirea normei de kilo­metri parcurși între spălări, con­form F.C.F. C.F.R. 4. Lichida­rea reparațiilor între spălări. 5. Folosirea cât mai rațională a pu­terii de remorcare a locomoti­velor. 6. Respectarea tur­ulului grafic cât și respectarea decadic­ă a spălărilor. 7. Parcursul mediu kilometri-zi locomotivă după plan. 8. Remorcarea trenurilor speciale cu locomotivele din par­cul activ. 9. Reparații calitative la spălare după procesul teh­no­logic. 10. întărirea disciplinei în muncă. Dar muncitorii de la Depoul C.F.R. Craiova, în afară de punctele propuse de către Uni­une și acceptate de Depoul C. F.R. Bucu­rești-Călători, și-au mai luat angajamentul de a duce la îndeplinire și următoarele puncte necesare măririi produc­ției și productivității muncii: 1. Eliminarea introducerii locomoti­velor în atelier repararea prema­tură a locomotivelor RGI. RG. și RR. 2. Inovații și raționalizări în muncă. 3. Muncă voluntară pentru lucrări neprogramate. Acestor ultime puncte de în­trecere, Depoul C.F.R. Craiova le propune spre acceptare De­poului C.F.R.-București-Călători. Pornind astfel la nouă în­treceri socialiste, muncitorii de la Depoul C.F.R.-Craiova, mobili­zați de organizația de Partid, luptă, cu și mai multă însufle­țire, luându-și noul angajament­ în muncă, pentru ca în acest fel să se poată îndeplini planul de producție pe al doilea trimestru ce este legat de îndeplinirea și depășirea Planului de Stat pe 1949. Asesorii populari au făcut dreptate plugarului muncitor Ion­ Boiangiu din Obârșia-Mehedinți Visul membrilor familiei de plugari muncitori Boiangiu din comuna Cui­­mir era să-și cumpere și ei „un plaț” la șoseaua în vatra comunei Aurora și cu cărămidă făcută de copii sau de păcate, să-și ridice o căsuță pe pu­terile lor unde să-și odihnească oasele obosite de muncă. Au trecut mulți ani și târziu, familia Boiangiu care avea o Ducajică de pui­mum în comuna Salcia, a făcut „forme în regulă” și a dat această bucățică de pământ proprietarului Gh. Filip din Gujmir în schimbul unui „plai” din comuna Aurora.­­ zile Și iarăși s’au scurs anii. Timpo­grefe pentru cei săraci cai făcut ca visul familiei Boiangiu să nu să realizeze. Prin anul 1940 capul familiei lasă moștenire fiului său Ion Boiangiu „prajul" și acesta se ho­tărăște să construiască pe el căminul visat de familia lui. Gh. Fil­ip fostul proprietar al „pra­­fului” cunoscut cămătar ,și escroc asta fiindcă mai făcea parte și din fostul partid monist a crezut că ar fi bine să pună din nou mâna pe terenul cu care făcuse schimb și a­­supra căruia nu mai avea niciun drept. Expert în nelegiuri chiaburul Filip Gh., care avea pe atunci cum spunea el „neamuri la Erusalim” și prieteni pe la judecătorii a cerut spri­r­jinul șefului de post și a izgonit pe țăranul Ion Boiangiu de pe pământul său, ba ceva mai mult l-a m­ai dat și în judecată așa, ca să învețe minte calicul să fiu mai ridice cu­vântul împotriva „boierului”. A trecut câtva timp și Ion Boian­giu se prezentă la proces, întro încăpere din comuna Cujmir unde­­ aștepta să­­ facă dreptate de oa­menii așezați între raftul au cărți, birou și o cruce. A ascultat ju­decătorul mai întâi cuvântul chia­burului și apoi jelania lui Ion Boian­giu, care fără avocat, fiindcă nu a­­vea bani, a­­ spus în cuvinte simple fără a aminti de aici cale din lege, cum a fost nedreptățit. L-au ascultat judecătorii și din cuvintele pe care ei le-au rostit Ion Boiangiu a înțeles că acești oameni sunt alaturi de chiabur și având dreptatea în mâinile lor au vândut-o chiaburului. Gh. Filip­­ era acum pro­prietarul plaiului din comuna Obâr­șia, fiindcă așa hotărîse „justiția”. Ion Boiangiu, sfătuit de alți oa­meni săraci d­­e comuna lui ,a făcut­­ apel și a cerut ca procesul să fie judecat la T.Severin. Zadarnica au tângueli­e lui lan Boiangiu pe la porțile avocaților. Zadarnice i-au fost peocoanele formate din cele câ­teva orătănii din bătătura lui căci anii se scurgeau unul după flirul î și omul nu pleca cu o hotă­îre de la palatul din Tr. Severin pe­­ frontispi­ciul căruia Boiangiu a văzut într’o zi semnul dreptății. „O­­ femeie oblo­jită la ochi” — spuneau­­ oamenii care i-au arătat semnul dar care vede totuși să-l­­ aleagă pe bogătanul hapsân și să-i vândă dreptatea. Pen­tru prima dată Boiangiu și-a dat sea­ma că e tare greu să te judeci cu chiaburul chiar atunci când dreptatea e de partea ta, dar ceva îl îndemna să continue procesul, s­ă nu se lase bătut,­­fiindcă aflase e! că, la oraș muncitorii în frunte cu Partidul lor începuseră să­­ lupte împotriva tâlhăriilor și a tâlharilor. Intr’o zi a­­ văzut că chiaburul­­ începe să se moaie, că­­ îl ia cu bí­rasom!, căutând să facă împăcăciune cu el. Se schimbaseră multe lucruri în țără și pe­ a judecătorii începuseră să împartă dreptatea muncitorii ve­­niți din fabrici. .Cu cât­­ se apropia ziua procesului, chiaburul devenea­­ nai neliniștit, iar în Ion Boiangiu se întărea convingerea ,că va­­ câști­ga, că oamenii muncii îi­­ vor face dreptate. Sau prezentat la proces, Boiangiu Ion a văzut lângă judecător doi oa­meni cu privirile hotărîte, cu mâinile bătătorite de muncă ca ale lui. Ei au, as­­u­tar cuvântul­ui Boiar­gi­u care acum era mai hotărît, au ascu­lat și cuvântul plin de șiretlicuri al chiaburului și instanța s’a pronunțat. Astăzi Ion Boiangiu și-a recăpătat „p­asul” de casă din vatra pomun­ei Obârșia, a câștigat procesul și a­­tăzi el spune în glum­ă ,locuitorilor din comuna Iui ,că la Tribunalul de la oraș „femeia oblojită” la ochi și-a scos basmaua. LUCIAN ZATTI O consfătuire de producție la Gospodăria Agricolă de Stat Românești- Dolj Duminică 29 Mai a. c., la Cen­trul Gospodăriei Agricole de Stat din Românești Dolj, a avut loc o consfătuire de producție, cu toți res­ponsabili și muncitorii agricoli, de la subunitățile și trupurile agricole de­pendente de această­­ gospodărie. La această consfătuire de pro­­ducție, a luat parte întreg colectivul de conducere al Gospodăriei Agri­cole de Stat, precum și o parte din muncitorii agricoli făcându-se o ana­liză critică de felul cum s au desfășurat muncile agricole din pri­măvara aceasta, totodată s a ară­tat și importanța Gospodăriilor A­­gricole de Stat, precum și­­ scopul urmărit de acestea pentru îmbunătă­țirea condițiilor de trai a celor ce muncesc și eforturile depuse de mun­citorii agricoli, pentru realizarea Pla­­­iului de Stat în agricultură. Gospodăria Agricolă de Stat din Românești, de l a începutul campaniei agricole de primăvară, și-a împărțit munca în patru sectoare cu câte un responsabil, care a urmărit îndea­proape desfășurarea campaniei de însămânțări precum și celelalte m­unci agricole. Responsabi­li de sectoare, au fost recrutați dintre muncitorii agricoli cei mai destoinici, care s-au evidențiat și au răspuns la toate­­ muncile agri­cole, dând și un prețios ajutor to­varășilor lor de muncă de la subuni­tățile și trupurile agricole din raza lor de activitate. Rezultatele muncii depuse pe te­ren de către toți muncitorii agricoli din raza Gospodăriei Agricole de Stat Românești au făcut ca planul lor de însămânțări din primăvara­­ anului acesta, să fie realizat ,înainte de termen precum și însămânțatul orezului să fie terminat cu 10 zile înainte. Grădinile de zarzavat au luat, și ele o extindere foarte mare; prin răsadnițe­, ce s’au făcut la ,aceasta iau putut fi ajutate și ce'e'alte sub­­secții și trupuri agricole care au avut posibilitatea de a-și forma gră­dinarii de zarzavat. Toate aceste eforturi depuse de către muncitorii agricoli, se datoresc în primul rând muncii de agitație ce a fost dusă de către organizația de bază, și grupului sindical de sa­lariați agricoli, care au știut să ducă o muncă de lămurire în rândul m­in­v inuinwu­x»­«•­ în munca pentru realizarea planului de producție agricolă. In ce privește pregătirile de­­ vară pentru seceriș și treeriș deasemenea te a depus o muncă intensă de către tractoriștii acestei gospodării, care au reparat două batoze de treer. Trei secerători-legători, una simplă și o cositoare ei au revizuit și pus la punct patru tractoare, o locomobi a precum și două pluguri de tractoare pentru de­smiriștiri. Ei s’au evidentiat munca pe ogoare La această consfătuire de pro­ducție, arătându-se eforturile depuse de muncitorii agricoli în campania agricolă de primăvară, și care au avut rezultate îmbucurătoare, con­ducerea Gospodăriei Agricole de Stat a scos în evidență fruntașii în muncă, premiindu-i cu câte­­ 1000 lei fiecare. Acești­ premiați au fost: Urdă Du­mitru, de la Malu Mare, care pe tot timpul campaniei însăm­âințărilor, a depășit planul de producție cu 7 la Sută, dând dovadă de o nouă atitu­dine față de muncă și avutul obștesc, având și o ascuțită vigilență de clasă, făcând ca să descopere și să demaște unele codițe de topor ale fostului moșier exploatator. Al doilea premiat a fost Roșaga G. BALTAC (Continuare în pag. 3-a) Rezultate muncă pozitive în în «•«ie­a, corupția și jaful, al burghezii Multilist. In timpul procesului escrocilor și jefuitorilor Anton Dumitrhi, Xenopol­, Liftman, Soneriu, etc., s’a desfășurat în fața întregei țări filmul uneltirilor ticăloase, manevrele josnice ale a­­cestor figuri sinistre, reprezentanți ti­pici ai putregaiului societății bur­­ghezo-capitaliste. Desbaterile proce­sului, mărturisirile inculpaților, de­pozițiile martorilor, au scos la lu­mină, toate amănuntele jafutului me­nit să înstrăineze averea uriașă a „Creditului Miner” și să lovească în economia noastră națională. Procesul a aruncat lumină, nu numai asupra tâlhăriilor puse la cale de banda escrocilor, în frunte cu Dumitriu-Xenopol-Littman, pentru a pune mâna, pe pradă, ci a arătat, în toată hâda ei goliciune, mocirla mo­rală și murdăria în care se tăvă­leau acuzații, caracteristică clasei că­reia îi aparțin — burghezia. [Jefuitori și traficanți, exploatatori venali și mai presus de toate dușmani neîm­pă­­cați ai poporului muncitor și ai re­gimului de democrație populară, iată adevăratul chip al acestor canalii. Privite în această lumină, faptele acuzaților s’au dovedit, nu numai o vastă escrocherie întâmplătoare, ci strâns legate de complotul reacțiunii din străinătate. Ticăloșiile comise de acești spoliatori maschini și vicioiși constituesc o verigă în lanțul unel­tirilor ticăloase pe care le pun la cale capitaliștii, împotriva poporului mun­citor. Deasemeni nu este întâmplător faptul că în această vastă escroche­rie, este amestecat și Gheorghe Tă­­tărăscu. Așa cum a arătat în re­chizitoriul său procurorul-șef C. Bâ­cu: „După ce clasa muncitoare a cucerit puterea­­ în Stat după ce clasa muncitoare a cucerit principa­lele mijloace de producție, ura ne­împăcată a exploatatorilor, împotriva poporului muncitor s’a manifestat și mai puternic, împilatorii poporului muncitor văzându-și pozițiile poli­tice și economice smulse, se dedau la acte de tot felul, de trădare, spio­naj, sabotaj și de dușmănie sub toa­te formele, împotriva clasei mun­citoare". , Și într’adevăr, scopul real al a­­cuzaților, ce se ascunde în spatele contractelor cu cisternele inexistente, în dosul societăților-fantomă, în transportul celor 70.000 de acțiuni ale „Creditului Minier”, peste gra­niță, a fost acela de a pune la dis­poziția burgheziei reacționare , din străinătate, sume imense care să-i ușureze activitatea antipopulară și de subminare a regimului nostru de democrație populară. Rechizitoriile procurorilor au cerut pentru fărădelegile comise de acuzați maximum­ de pedeapsă, pedeapsa cea mai aspră, așa cum o merită această bandă de escroci și de exploatatori, dușmani ai poporului muncitor. Oa­menii muncii din întreaga țară — pe spinarea cărora hiene ca Dumi­­triu, Xenopol, Liftman și ceilalți, au trăit în risipă, belșug și desfrâu fără să viseze că va veni ziua când vor fi chemați să dea socoteală pentru fărădelegile lor, per aspra lor pe­deapsă. Pedeapsa pe care o va da­­ Justi­ția poporului, va trebui să fie o pe­deapsă exemplară astfel ca toți a­­ceia cărora le va trece prin minte să se mai atingă de bunurile și rea­lizările poporului muncitor, să știe că nu o pot face fără să fie aspru sancționați. , „Lupta minerilor este și lupta noastră a tuturor“ Ce cred muncitorii ceferiști din Craiova despre piesa ,,Minerii“ Piesa „Minerii”, a tovarășu­lui Davidoglu, a avut un larg răsunet în rândul muncitorilor din orașul nostru. Au vizionat această piesă muncitori ce prin natura muncii lor sunt strâns legați de minerii din Valea Jiu­lui. Muncitorii dela CFR, dela Industriile metalurgice, au tras serioase învățăminte din munca și lupta acelora din subterane. Stând de vorbă cu o parte din muncitorii care au văzut piesa, am putut desprinde pe fețele lor bucuria și hotărîrea de a lupta alături de mineri căci „doar lupta lor este și lupta noastră a tuturor oamenilor­­ mun­cii, conduși de Partidul nostru” —a spus tovarășul Gângioveanu, lăcătuș la Depoul CFR. Craiova. Iar tov. Nica Ilie a spus: „Așa piesă, mai zic și eu. Este pentru prima dată când la Teatrul Na­țional al nostru, se joacă o piesă ruptă din viața noastră, din via­ța oamenilor muncii”. In cât privește despre Doam­na Olga și predicatorul Vlanga „sunt mulți ca ei” — a adau­­gat tovarășul, „care ca și ei cau­tă zi de zi să saboteze produc­ția, Planul de Stat, să oprească, pe loc construirea socialism­ului în țara noastră, în ei am văzut toți dușmanii de clasă și în felul cum au fost ei demascați de către mineri, tot astfel vom, desmeasca și-i vom sdrobi și noi”. Mecanicul Mihai Ioan este ne­lămurit: „Oare, Iancu este un incoștient, sau este un dușman al clasei muncitoare? Este o uneltă oarbă, sau în mod conștient fură avutul obștesc și face jocul duș­manului de clasă” — și ajunge până la urmă la concluzia că „el este o uneltă ticăloasă, plătită, în slujba imperialismului hră­păreț”., „Piesa în general este foarte bună, continuă tovarășul, și ar­tiștii au dovedit că sunt la înăl­țimea sarcinilor ce le-a trasat Partidul nostru, ca ingineri ai sufletului, deoarece a reușit a­­ceastă piesă să frământe toți muncitorii ce au văzut-o”. „Anton, — spune tov. Rădu­­lescu Dumitru, — strungar de la CFR,—„trebuie să fie un exem­­­plu viu pentru noi, de muncă și luptă, pentru împlinirea și de­pășirea Planului economic de Stat. M’au podidit lacrimile când Anton, pus între ciocan și ni­covală, între viață copilului său și mină, a fugit să salveze mina,­ aceasta a făcut să trezească îm noi mai­­ m­ult conștiința de alasă, să desvolte în noi mai mult spirit de sacrificiu, spiritul de răspun­dere față de proprietatea socia­listă. „Mult mi-a plăcut — continuă tovarășul — „atitudinea mamei lui Anton, care la ațâțările de grevă, făcute de o unealtă tică­loasă a imperialismului, Bălean, a răspuns cu o hotărîre demnă de un om, de o mama ce luptă pentru pace și progres pentru bună­starea copiilor ei spunând: „Chiar dacă ar fi să murim noi femeile, grevă nu vom faca iar valea își va da cărbunele”. „Da, e adevărat,—spune tov. Rădulescu — „minerii sunt legați de toți oamenii muncii din cele mai îndepărtate colțuri ale țării, ei sunt frați mai mari ai noștri care prin munca lor de zi cu zi, ne asigură munca și existența noastră.. Fiecare tren ce ne aduce cărbuni ce vine din valea Jiului, aduce cu el un călduros salut to­vărășesc pentru noi. Mai mult cărbune înseamnă pentru noi mai BENO­THALER (Continuare în pag. 3-a) cjtorilor agricoli pentru a-i antrena Lene din filmul „Dictatorul“ cu Charlie Chaplin care rulează la cinematografele Scala și 23 August

Next