Inainte, iulie 1949 (Anul 6, nr. 1393-1419)
1949-07-01 / nr. 1393
Invățătorimea satelor și munca de culturalizare a țărănimii muncitoare Răspunzând dorinței arzătoare a milioanelor de oameni ai muncii, Partidul și Guvernul au pus la îndemâna ridicării politice și culturale a poporului muncitor o nouă armă de luptă: „Societatea pentru Răspândirea Științei și Culturii” — un focar de difuzare a cunoștințelor politice, culturale și științifice în sânul masselor largi populare. Prin aceasta, oamenii muncii vor fi înarmați cu învățătura cea mai științifică despre societate, învățătura marxist-leninist-stalinistă. Astfel ideologia Partidului clasei muncitoare devine o forță materială puternică, cuprinzând massers, el ibcecnd capacitatea de creație a poporului, întărindu-i conștiința de clasă și puterea de a lupta împotriva exploatării, înarmate cu învățătura Partidului de tip nou, cu concepția marxistă-revoluționară despre lume, cu cunoașterea științei și culturii realiste, massele muncitoare vor putea făuri socialismul. Pe drumul de luptă al clasei muncitoare, o sarcină măreață este transformarea socialistă a agriculturii, care se îndeplinește pe baza întăririi alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare sub condcerea clasei muncitoare și asigură desvoltarea agriculturii și un nivel de trai mereu mai ridicat al țărănimii muncitoare. Experiența glorioasă a Uniunii Sovietice ne arată cât este de necesară ridicarea nivelului cultural al țărănimii muncitoare, în munca de construire a socialismului. „învățătorimea dela sate — arată Rezoluția Plenarei C.C. al P.M.R. din 3-5 Martie a.c. — are de jucat un rol de seamă în munca de întărire a alianței dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare. De aceea organizațiile de Partid trebue să dea o deosebită atenție pregătirii de cadre învățătorești, devotate cauzei celor ce muncesc și să aibă grijă ca învățătorii dela fără să aibă bune condițiuni de trai și de muncă”. Sunt mulți învățători care și-au însușit sarcinile puse în față de Partid, care au dovedit devotamentul față de poporul muncitor. Ei pri multă căldură în alfabetizarea țăranilor muncitori, în activizarea căntrelor culturale, în răspândirea cărților și broșurilor ideologice, științifice și literare, în educarea sănătoasă a copiilor țăranilor muncitori, contribuind prin muncă de lămurire în cadrul campaniilor duse de Partid la sate, învățătorul Popa T. Ion din Forești,Chi eiorta, a mobilizat țăranii muncitori pentru a construi un local de școală cu mijloace locale. învățătorul Grigore Ionescu din Lipov Dolj și educatoarea Harghel Zenaida, au organizat o grădiniță sezonieră care funcționează în bune condițiuni. Uin frumos exemplu de patriotism îl dă învățătoarea Elena Trușcă care depune multă străduință la școala copiilor romi din Șegarcea, copiii foștilor robi de pe latifundiile celui mai mare fost moșier. Și învățătorii Bălăci Ștefan din Argetoaia, N. Goșa din Brădești, Șerbănescu Ion din Poiana de Sus și Aurel Enachhe din Bechet și-au dovedit dragostea pentru țărănimea muncitoare, sprijinind-o în lupta împotriva întunericului, împotriva dușmanului de clasă care folosește neștiința ca armă ticăloasă de sabotare a regimului de democrație populară. Patriotismul lar trebue să fie pildă pentru învățăturimea satelor noastre, care are sarcina măreață de a contribui la transformarea socialistă a agriculturii prin lumina științei și culturii ce trebue să dea țărănimii muncitoare. Se mai găsesc însă în aparatul învățământului public de la sate elemente care nu și-au însușit sarcinile date de clasa muncitoare, elemente nepărătoare, nepregătite, delăsătoare în muncă sau chiar elemente dușmănoase, care merg mână în mână cu chiaburii care răspândesc svonuri dușmănoase, care întrețin o atmosferă nesănătoasă în școli, unelte ale dușmanului de clasă. Unii dintre aceștia, mai ales cei din satele mai apropiate de oraș, practică o metodă foarte ingenioasă de sustragere de la datoria și sarcinile lor. De cum se termină cursurile se urcă pe bicicletă sau iau trenul și pleacă la oraș. întrebați de membrii de Partid de ce nu rămân în sat pentru a duce muncă de culturalizare, ei răspund că fac o asemenea muncă la oraș, ceea ce este doar un fel da a vorbi. In realitate ei se eschivează de la adevărata lor misiune. Mai sunt și alte forme de sabotare a operei de culturalizare a țărănimii muncitoare. învățătorul Popescu Dumitru din Botoșești Paia se desinteresează de nevoile școlii și a celor ca muncesc ca și Germilia Cismaru din Argetoaia sau Elena Ciută din Băilești, Florea și Virginia Căldărușe din Măceșul de Sus, întrețin o atmosferă de ceartă și fricțiuni nesănătoase. Cuclu Ion învățător chiabur din Răcan lansează svonuri ticăloase ca și Stoiculescu Marin din Grecești care se înțelege bine cu chiaburii, iar Ernestina Niculescu din Țânțăreni întreține o atmosferă mistică, plină de superstiții în școală și în sat. Secțiile de îinvățământ ala Comitetelor Provizorii trebue să ia măsuri grabnice pentru mobilizarea învățătorimii în lupta de culturalizare a satelor și pentru demascarea și înlăturarea elementelor străine de interesele poporului muncitor, învățătorii devotați celor ce muncesc trebuesc activizați în lupta împotriva superstițiilor în cadrul luptei dusă de Societatea pentru Răspândirea Științei și Culturii. Ei trebue să popularizeze materialele ce descriu experiența măreață a popoarelor sovietice în agricultura socialistă. In perioada dintre campaniile agricole învățătorii vor intensifica munca de alfabetizare și activitatea în cadrul căminelor culturale, iar în cadrul campaniei de seceriș și treariș ei trebue să ducă o intensă muncă de lămurire în rândurile țăranilor muncitori. Organizațiile de Partid trebue să sprijine, să îndrumeze și să controleze munca învățătorilor, să dea o deosebită atenție ridicării de noi cadre învățătorești din sânul celor ce muncesc și să vegheze ca învățătorii să aibă condiții de trai bune pentru ca ei să-și poată îndeplini sarcinile pe care clasa muncitoare le pune în față. Astfel învățătorimea satelor va putea contribui la munca de întărire a alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare, la lupta pentru făurirea unui trai mai bun al țărănimii muncitoare, prin câmpii mai mănoase, prin holde mai bogate, prin reorganizarea agriculturii pe baze socialiste. Trusturile monopoliste americane elimină din industria portugheză capitalul englez ZIARELE LUPII INTRE EI Anul VI. Nr. 1393- 4 pagini 4 lei PROLETARI DIN TOATE TÂR UE, UNIȚI -Vineri 1 Iulie 1949 a'll E -- î «Fff «fi |f] y jjp REDACȚIA 1 Craiova str. Al. I. Cuza 3 tel. 26.13 ADMINISTRAȚIA Strada Popa Șapcă nr. 8, tel. 27,64 j Taxa poștală plătită numerar conf. aprobării Dir. Gen. P. T. T. Nr. 269.942 din 1947 Cont CEC 60.348 ABONAMENTE 1 Salariați I Particulari j Căminele culturale ^Instituții și Intrept 100 lei lunar 150 lei lunar 200 lei lunar 500 lei lunar Convocarea Marii Adunări Naționale a R. P. R. în sesiune ordinara Buletinul Oficial de ori publică decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale prin care Marea Adunare Națională a R. P. R. e convocată în sesiune ordinară pe ziua de 5 iulie 1949, ora 9 dimineața, în Palatul Marii Adunări Naționale. La șantierul naval „Dinamica“ din Tr.Severin normele rămân mult în urmă Tâmplarul Gh. Perianu lucrează în contul anului 1950 La șantienul naval „Dinamica" din Tr. Severin, lupta pentru Plan a luat o mare amploare. Aci muncitorii se întrec pe ei înșiși. Exemplul ni-i poate da tov. Mateescu Ștefan, care a reușit să depășească norma cu 90 la sută la confecționarea pereților traversări și de bord. Sprijiniți și îndrumați de către organizația de Partid, prin agitatorii săi, muncitori ca Pârlogeanu Constantina a depășit norma cu 150 la sută la găurit cobțani pentru vase, Verbumai Gheorghe de la mașina punți (perforat) tot cu 150 la sută. Acești tovarăși scriu și articole la gazeta de perete unde arată metoda pe care au întrebuințat-o în muncă spre a putea depăși planul de producție. Această metodă constă în: însușirea sarcinilor trasate, lichidarea timpilor morți, reducerea deșeurilor și rebuturilor, punctualitate, disciplină etc. Pentru anul 1950 Urmând exemplul acestor muncitori, tov. Perianu Gheorghe șef de echipă de la grupul „D” tâmplărie, lucrează în contul anului 1950 la mobilierul vaselor de 1000 tone. Echipa lui depășește regulat norma cu 100 la sută, totodată și salariul lor ridicându-se de la 6528 la 10.000 lei lunar. Aci au reușit să se evidențieze în special tinerii Cântar Ion decorat cu Medalia Muncii, Moar Wilhelm și Opran Roman. Deasemenea la secția construcții pe casă, echipa condusă de tov. Dimievici Pandele a depășit planul de producție cu 50 la sută evidențiindu-se în mod special, muncitorul Tomescu Petre nituitor care a depășit norma cu 250 la sută. Ca să meargă munca mai bine Dar aci mai există și o serie de lipsuri ce trebuesc lichidate GH. ALBEȘTEANU (Continuare in pag. IlI-a) 27.000 km. cu autobuzul fără nici o reparație la motor La întreprinderea R.A.T.A., din Tr.-Severin, șoferul Trandafirescu Viorel sprijinit de agitatorii de partid a reușit să se antreneze în muncă pentru transportul pe ruta Tr.-Severin-Gruia. El s'a situat la locul de frunte pe tabloul de onoare al șoferilor reușind să parcurgă cu autobuzul său 27.000 km, fără a face nici o reparație la motor care să-i stânjenească activitatea, devenind în felul acesta un exemplu pentru toți ceilalți șoferi cu care lucrează. Cum intri pe poarta tăbăcăriei Bucovăț, privirea ți se oprește pe graficele din stânga și dreapta porții, în care se oglindește mersul producției. Gazeta de perete așezată între grafice este un bun mijloc de mobilizare a muncitorilor din această întreprindere, deoarece le arată eforturile depuse de ei în lupta pentru îndeplinirea planului de producție. Aci se pot vedea acei care s’au evidențiat, datorită muncii depusă de agitatorii Mihai Aurel, Ploscaru Iile, Mitran Costică, Curiguț Ion, Bălan Ștefan, etc. In ateliere și secții muncitorii privesc cu drag, graficele ce oglindesc munca lor. De exemplu, mergând la secția butone, privim graficul care arată cum crește producția zi de zi, unde secția a depășit norma de lucru cu 45 la sută. Mergând jos la secția Cenușar se poate vedea un grafic în stânga mașinii de șpaltuit care deasemenea arată eforturile depuse de muncitori. Această secție se află în fruntea întrecerilor devenind un exemplu pentru întreaga fabrică, prin planificarea muncii s’a depășit aci norma cu 90 la sută. Aci tov. Traian Marin punându-i se întrebarea cum merge producția răspunde surâzând tovarăși, cu cât muncim mai mult cu atât câștigul se răsfrânge asupra noastră îmbunătățindu-ne condițiile de trai. La fel și la celelalte secții se vede pe grafice cum crește productivitatea. La secția zemuri s’a depășit norma cu 70 la sută; la mesele de întins cu 35 la sută; la secția crom finisaj cu 30 la sută. Butoaele de tăbăcit crom cu 40 la sută. Echipele de la secția vegetală uscătorie au depășit norma cu 50 la sută. Dar și muncitorii de la secția mecanică planificându-și munca s-au evidențiat prin bunul mers al instalației și montarea unei mașini de flaișuit la secția crom, precum și montarea unui butoi de tăbăcit la secția cenușar și al unor serii de mașini care au fost puse la punct. La fel secția auto a reușit să asigure buna funcționare a vehiculelor și transportul personalului și materialelor. O slăbiciune ce mai persistă este acea a absențelor nemotivate ale unor tovarăși de la secția Cenușar, și într’o mică măsură la celelalte secții. Altă lipsă se mai vede la gazeta de perete ce are unele articole fără dată iar unele sunt vechi. Organizația de bază cât și comitetul sindical prin agitatorii lor să cânte a lămuri bine pe toți muncitorii pentru a nu mai lipsi de la serviciu invocând unele motive nejuste de boală, sau altele neadevărate, făcând prin aceasta să sufere producția, sau să îngreuneze munca tovarășilor conștienți din secțiile respective. D. CUTES In avântul întrecerii socialiste Muncitorii de la tăbăcăria Bucovâț depășesc cu regularitate normele IMAGINI DIN U. R. S. S. încă o inovație la o fabrică metalurgică din Moscova Pentru a combate specula și a effini produsele Societatile comerciale alimentare de Stat din Romanați se aprovizionează de la Gospodăriile Agricole de Stat Caracal. Sejisat de faptul că pe piața alitentară și de zarzavaturi a orașuui nostru prețurile se mențin ridicate, deși se constată o abundență de produse, Comitetul Provizoriu al județului a luat inițiativa reducerii acestor prețuri, în scopul de a stârpi specula și a veni în sprijinul populației muncitoare. Pentru aceasta, la sediul Comitetului Provizoriu, s-a ținut o ședință la care au participat responsabilul secției comerciale, președintele comisiei de organizare a cooperației, directorul magazinului de Stat alimentar „Dîul”, reprezentantul Comcarului și al Direcției Gospodăriilor Agricole de Stat, ședință la care s'a desbătut pe larg această problemă. ca Cu acest prilej s-a luat hotărîrea pe viitor aprovizionarea populației să se facă numai prin cooperativele existente și prin magazinul de Stat alimentar „Jiul”. La rândul lor, aceste două unități au luat măsuri să se aprovizioneze cu alimentele și zarzavaturile necesare consumului în felul următor. Magazinul de Stat alimentar „Diul” se va aproviziona cu produse alimentare și zarzavaturi de la Gospodăriile de Stat din județ, iar cooperativele de consum, prin Comisia de organizare a cooperativelor, de la coperativele sătești din județ. In vederea pregătirii localurilor necesare exercitării acestui comerț, s’au și început reparațiile necesare la peretele din piața orașului. In același timp, tot în piață, s’au rezervat locurile potrivite, unde micii producători își vor putea desface surplusul de produse aduse spre vânzare la oraș. Aceste măsuri de reprimare speculei, pe care Comitetul Provizoriu a înțeles să le ia la timp sunt în folosul oamenilor muncii și în același timp, prin această acțiune se dă și o serioasă lovitură speculanților și precupeților, care prin exagerata ridicare de prețuri, făceau ca aceste alimente să fie inaccesibile micilor salariați. Tot datorită acestor măsuri, aprovizionarea pieții va fi asigurată, cunoscut fiind că toate Gospodăriile Agricole de Stat din județul Romanafi posedă atât grădini de zarzavat, cât și crescătorii de păsări și animale. Odată cu aceasta se dă și posibilitatea micilor producători a-și desface produsele prin cooperațiile locale, scutindu-i de a mai face deplasări la oraș care le răpea din timpul prețios al muncii. MARIN GHEORGHE Corespondent. Se pun in functiun^ isvoarele cu apă minerală din comuna Ba a-l câți Comitetul Provizoriu al județului Mehedinți, în urma unui plan de muncă elaborat în scopul de a îmbunătăți condițiile de sănătate ale poporului muncitor, a reușit să se mobilizeze țărănimea muncitoare din comuna Bala-Mehedinți de a trece la curățirea și dirijarea isvoarelor termale ce se află pe teritoriul acestei comune. Aceste isvoare conțin apă minerală termală de compoziție chimică identică celor de la băile Herculane. Sub vechiul regim de exploatare, ele nu au fost folosite, ba mai muic, au fost neglijate, sub motivul că n’ar folosi la nimica. Acum sub îndrumarea Partidului și sub conducerea directă a Comitetului Provizoriu, aceste isvoane au fost curățite, în prezent lucrându-se la construirea de căzi necesare pentru băi și la amenajarea unor clădiri care vor fi transformate în băi populare unde toți cei ce muncesc își vor întări sănătatea. N. MILIVOI coresp. 1 După ce au fost isgoniți chiaburii de la conducere Țăranul mijlocaș Dionisie Saizu din Goicea Mică se înscrie la cooperativă In comuna Goicea Mică, se fac noui înscrieri în cooperativă. In locul chiaburilor hrăpăreți, elemente ticăloase înscrise în cooperativă numai să exploateze și să saboteze bunul mers al cooperativei, s’au înscris țărani săraci și mijlocași transformând astfel cooperativa într’o puternică armia de luptă a țărănimii immuncitoare împotriva chiaburilor. Agitatorul Florea Duță din Goicea Mică, a pledat de la ședință hotărât să atragă în cooperativă pe toți țăranii i mijlociași din comună, elemente cinstite pe care să-i lămurească de importanța care o au cooperativele, pentru a îmbunătăți nivelul lor de trai și pentru a-i scăpă, de chiaburi care încă îi mai exploatează. Când a ajuns la țăranul mijlocaș, Dionisie Saizu înserase dealcinelea. Acesta terminase de uns carul și țesă la boii. E harnic Saizu, are o gospodărie frumoasă, câteva pogoane de pământ pe care le muncește cu nevasta și copiii. Nu a lucrat la chiaburi dar aceștia tot l-au exploatat. Unul dintre ei e chiaburul Oprea Priboi care avea băcănie, o are și acuimi. Vinde pe ouă sau brânză. Se duce omul să cumpere, ouc, stambă, vopsea, sau alte mărunțișuri și le socotește chiaburul în așa fel că produsele aduse de țăranul muncitor care valorează de trei ori pe cât face marfa chiaburului, sunt plătite pe prețuri de nimic. A vrut el Dionisie Saizu să se înscrie în cooperativă dar atunci conduceau tot chiaburii care făcuseră din cooperativă un mijloc de speculă. Acum prin nou la organizare toate aceste elemente au fost demascate și îndepărtate. ..ce zici Dionisie te înscrii la cooperativă? I-a spus Florea Cuță după ce i-a dat bună scapa și l-a întrebat cum o duce. Știi am scos din cooperativă pe Ștefan Popa, pe Manache Vârtopeanu, pe Eugen Nancă și pe toți aceia care căutau să ne resbine pentru a trage foloase de pe urmă noastră“. Are dreptate agitatorul Florică Duță. Cine nu cunoaște svonurile scornite de exploatatorii care caută să vâre vrajbă între oamenii cinstiți? Mai an?A trecut era președintele compedtivei Ștefan Popa, veniseră, prin sat agitatori dela Partid care le-au vorbit țăranilor săraci și mijlocași, le-au explicat pentru ce se fac colectări și de ce e bine ca aceștia să se înscrie în cooperativă. Oamenii au înțeles, s’au înscris, au adus grâu, știau că tot lor le folosește. Dar Popa S ’i mare 11" ^ & .<0