Inainte, iulie 1949 (Anul 6, nr. 1393-1419)

1949-07-01 / nr. 1393

Invățătorimea satelor și munca de culturalizare a țărănimii muncitoare Răspunzând dorinței arzătoare a milioanelor de oameni ai muncii, Partidul și Guvernul au pus la îndemâna ridicării politice și culturale a poporu­lui muncitor o nouă armă de luptă: „Societatea pentru Răspândirea Știin­­ței și Culturii” — un focar de di­fuzare a cunoștințelor politice, cul­­turale și științifice în sânul masse­­lor largi populare. Prin aceasta, oamenii m­uncii vor fi înarmați cu învățătura cea mai științifică despre societate, învăță­tura marxist-leninist-stalinistă. Ast­fel ideologia Partidului clasei­­ mun­citoare devine o forță materială pu­ternică, cuprinzând massers, el ibce­­cnd capacitatea de creație a po­­porului, întărindu-i conștiința de cla­să și puterea de a lupta împotriva exploatării, înarmate cu învățătura Partidului de tip nou, cu concepția marxistă-revoluționară despre lume, cu cunoașterea științei și culturii rea­liste, massele muncitoare vor putea făuri socialismul. Pe drumul de luptă al clasei mun­citoare, o sarcină măreață este trans­formarea socialistă a agriculturii, care se îndeplinește pe baza întă­ririi alianței clasei muncitoare cu țărănimea m­uncitoare sub condcerea clasei muncitoare și asigură desvol­­tarea agriculturii și un nivel de trai mereu mai ridicat al țărănimii mun­citoare. Experiența glorioasă a U­­niunii Sovi­etice ne arată cât este de necesară ridicarea nivelului cultural al țărănimii muncitoare, în munca de construire a socialismului. „învă­țători­mea dela sate — arată Rezolu­ția Plenarei C.C. al P.M.R. din 3-5 Martie a.c. — are de jucat un rol de seamă în m­unca de întărire a alianței dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare. De aceea or­ganizațiile de Partid trebue să dea o deosebită atenție pregătirii de ca­dre învățătorești, devotate cauzei ce­lor ce muncesc și să aibă grijă ca învățătorii dela fără să aibă bune condițiuni de trai și de muncă”. Sunt mulți învățători care și-au însușit sarcinile puse în față de Partid, care au dovedit devotamen­­tul față de poporul muncitor. Ei pri­ multă căldură în alfabetizarea țăranilor muncitori, în activizarea că­­ntrelor culturale, în răspândirea căr­ților și broșurilor ideologice, științi­fice și literare, în educarea sănă­toasă a copiilor țăranilor muncitori, contribuind prin muncă de lămurire în cadrul campaniilor duse de Par­tid la sate, învățătorul Popa T. Ion din F­oreșt­i­­,Ch­i­ eiorta, a mobilizat țăranii muncitori pentru a construi un local de școală cu mijloace lo­cale. învățătorul Grigore Ionescu din Lipov Dolj și educatoarea Harghel Zenaida, au organizat o grădiniță sezonieră care funcționează în bune condițiuni. Uin frumos exemplu de patriotism îl dă învățătoarea Elena Trușcă care depune multă străduin­ță la școala copiilor rom­i din Șe­­garcea, copiii foștilor robi de pe la­tifundiile celui mai mare fost mo­șier. Și învățătorii Bălăci Ștefan din Argetoaia, N. Goșa din Brădești, Șerbănescu Ion din Poiana de Sus și Aurel Enachhe din Bechet și-au do­vedit dragostea pentru țărănimea muncitoare, sprijinind-o în lupta îm­­­potriva întunericului, împotriva duș­manului de clasă care folosește neștiința ca armă ticăloasă de sa­botare a regimului de democrație populară. Patriotismul lar trebue să fie pildă pentru învățăturimea sate­lor noastre, care are sarcina mă­reață de a contribui la transforma­rea socialistă a agriculturii prin lu­mina științei și culturii ce trebue s­ă dea țărănimii muncitoare. Se mai găsesc însă în aparatul învățământului public de la sate e­­lemente care nu și-au însușit sar­­cinile date de clasa muncitoare, ele­mente ne­părătoare, nepregătite, de­lăsătoare în muncă sau chiar ele­mente dușmănoase, care merg mână în mână cu chiaburii care răspân­desc svonuri dușmănoase, care în­­trețin o atmosferă nesănătoasă în școli, unelte ale dușmanului de clasă. Unii dintre aceștia, mai ales cei din satele mai apropiate de oraș, practică o metodă foarte ingenioasă de sustragere de la datoria și sarcinile lor. De cum se termină cursurile se urcă pe bicicletă sau iau trenul și pleacă la oraș. întrebați de mem­brii de Partid de ce nu rămân în sat pentru a duce muncă de cultura­lizare, ei răspund că fac o asemenea­ muncă la oraș, ceea ce este doar un fel da a vorbi. In realitate ei se eschivează de la adevărata lor mi­siune. Mai sunt și alte forme de sabo­tare a operei de culturalizare a ță­rănimii muncitoare. învățătorul Po­­pescu Dumitru din Botoșești Paia se desinteresează de nevoile școlii și a celor ca muncesc ca și Ger­­milia Cismaru din Argetoaia sau Elena Ciută din Băilești, Florea și Virginia Căldărușe din Măceșul de Sus, întrețin o atmosferă de ceartă și fricțiuni nesănătoase. C­uclu Ion învățător chiabur din Răcan lansea­ză svonuri ticăloase ca și Stoiculescu Marin din Grecești care se înțelege bine cu chiaburii, iar Ernestina Ni­­culescu din Țânțăreni întreține o atmosferă mistică, plină de super­stiții în școală și în sat. Secțiile de îinvățământ ala Co­mitetelor Provizorii trebue să ia măsuri grabnice pentru mobilizarea învățătorimii în lupta de culturalizare a satelor și pentru demascarea și înlăturarea elementelor străine de in­­teresele poporului muncitor, învăță­torii devotați celor ce muncesc tre­­buesc activizați în lupta împotriva s­uperstițiilor în cadrul luptei dusă de Societatea pentru Răspândirea Științei și Culturii. Ei trebue să popularizeze materialele ce descriu experiența măreață a popoarelor so­vietice în agricultura socialistă. In perioada dintre campaniile agricole învățătorii vor intensifica munca­­ de alfabetizare și activitatea în cadrul căminelor culturale, iar în cadrul campaniei de seceriș și treariș ei trebue să ducă o intensă muncă de lămurire în rândurile țăranilor mun­citori. Organizațiile de Partid trebue să sprijine, să îndrumeze și să contro­leze munca învățătorilor, să dea o deosebită atenție ridicării de noi ca­dre învățătorești din sânul celor ce muncesc și să vegheze ca învăță­torii să aibă condiții de trai bune pentru ca ei să-și poată îndeplini sar­cinile pe care clasa muncitoare le pune în față. Astfel învățătorimea satelor va putea contribui la munca de întărire a alianței clasei munci­toare cu țărănimea muncitoare, la lupta pentru făurirea unui trai mai bun al țărănimii muncitoare, prin câmpii mai mănoase, prin holde mai bogate, prin reorganizarea agr­icul­tu­rii pe baze socialiste. Trusturile monopoliste americane elimină din industria portugheză capitalul englez ZIARELE LUPII INTRE EI Anul VI. Nr. 1393- 4 pagini 4 lei PROLETARI DIN TOATE TÂR UE, UNIȚI -Vineri 1 Iulie 1949 a'll E -- î «Fff «fi |f] y jjp REDACȚIA 1 Craiova str. Al. I. Cuza 3 tel. 26.13 ADMINISTRAȚIA Strada Popa Șapcă nr. 8, tel. 27,64 j Taxa poștală plătită numerar conf. aprobării Dir. Gen. P. T. T. Nr. 269.942 din 1947 Cont CEC 60.348 ABONAMENTE 1 Salariați I Particulari j Căminele culturale ^Instituții și Intrept 100 lei lunar 150 lei lunar 200 lei lunar 500 lei lunar Convocarea Marii Adunări Naționale a R. P. R. în sesiune ordinara Buletinul Oficial de ori publică decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale prin care Marea Adunare N­ațională a R. P. R. e convocată în sesiune ordinară pe ziua de 5 iulie 1949, ora 9 dimineața, în Palatul Marii Adunări Naționale. La șantierul naval „Dinamica“ din Tr.­Severin normele rămân mult în urmă Tâmplarul Gh. Perianu lucrează în contul anului 1950 La șan­tienul naval „Dinamica" din Tr. Severin, lupta pentru Plan a luat o mare amploare. Aci muncitorii se întrec pe ei înșiși. Exemplul ni-i poate da tov. Ma­­teescu Ștefan, care a reușit să depășească norma cu 90 la sută la confecționarea pereților tra­versări și de bord. Sprijiniți și îndrumați de către organizația de Partid, prin agitatorii săi, muncitori ca Pârlogeanu Con­stantina a depășit norma cu 150 la sută la găurit cobțani pentru vase, Verbumai Gheorgh­e de la mașina punți (perforat) tot cu 150 la sută. Acești tovarăși scriu și articole la gazeta de perete unde arată metoda pe care au întrebuințat-o în muncă spre a putea depăși planul de producție. Această metodă constă în: în­sușirea sarcinilor trasate, lichida­rea timpilor morți, reducerea de­șeurilor și rebuturilor, punctua­litate, disciplină etc. Pentru anul 1950 Urmând exemplul acestor muncitori, tov. Perianu Gheor­­ghe șef de echipă de la grupul „D” tâmplărie, lucrează în con­tul anului 1950 la mobilierul vaselor de 1000 tone. Echipa lui depășește regulat norma cu 100 la sută, totodată și salariul lor ridicându-se de la 6528 la 10.000 lei lunar. Aci au reușit să se evi­dențieze în special tinerii Cân­tar Ion decorat cu Medalia Mun­cii, Moar Wilhelm și Opran Ro­man. Deasemenea la secția cons­trucții pe casă, echipa condusă de tov. Dimievici Pandele a de­pășit planul de producție cu 50 la sută evidențiindu-se în mod special, muncitorul Tomescu Pe­tre nituitor care a depășit nor­ma cu 250 la sută. Ca să meargă munca mai bine Dar aci mai există și o serie de lipsuri ce trebuesc lichidate GH. ALBEȘTEANU (Continuare in pag. IlI-a) 27.000 km. cu autobuzul fără nici­ o reparație la motor La întreprinderea R.A.T.A., din Tr.-Severin, șoferul Tran­­dafirescu Viorel sprijinit de agitatorii de partid a reușit să se antreneze în muncă pen­tru transportul pe ruta Tr.-Se­­verin-Gruia. El s'a situat la locul de frunte pe tabloul de onoare al șoferilor reușind să parcurgă cu autobuzul său 27.000 km, fără a face nici­ o reparație la motor care să-i stânjenească activitatea, deve­­nind în felul acesta un exem­plu pentru toți ceilalți șoferi cu care lucrează. Cum intri pe poarta tăbăcăriei Bucovăț, privirea ți se oprește pe graficele din stânga și dreap­ta porții, în care se oglindește mersul producției. Gazeta de perete așezată în­tre grafice este un bun mijloc de mobilizare a muncitorilor din această întreprindere, deoarece le arată eforturile depuse de ei în lupta pentru îndeplinirea pla­nului de producție. Aci se pot vedea acei care s’au evidențiat, datorită muncii depusă de agi­tatorii Mihai Aurel, Ploscaru Iile, Mitran Costică, Curiguț Ion, Bă­lan Ștefan, etc. In ateliere și secții muncitorii privesc cu drag, graficele ce oglindesc munca lor. De exemplu, mergând la secția butone, privim graficul care a­­rată cum crește producția zi de zi, unde secția a depășit norma de lucru cu 45 la sută. Mergând jos la secția Cenușar se poate vedea un grafic în stân­ga mașinii de șpaltuit care de­asemenea arată eforturile depu­se de muncitori. Această secție se află în fruntea întrecerilor de­venind un exemplu pentru în­treaga fabrică, prin planificarea muncii s’a depășit aci norma cu 90 la sută. Aci tov. Traian­ Ma­rin punându-i­ se întrebarea cum merge producția răspunde su­râzând­ tovarăși, cu cât mun­cim mai mult cu atât câștigul se răsfrânge asupra noastră îm­­bunătățindu-ne condițiile de trai. La fel și la celelalte secții se vede pe grafice cum crește pro­ductivitatea. La secția zemuri s’a depășit norma cu 70 la sută; la mesele de întins cu 35 la sută; la secția crom finisaj cu 30 la sută. Butoaele de tăbăcit crom cu 40 la sută. Echipele de la secția vegetală uscătorie au depășit norma cu 50 la sută. Dar și muncitorii de la secția mecanică planificându-și munca s-au evidențiat prin bunul mers al instalației și montarea unei mașini de flaișuit la secția crom, precum și montarea unui butoi de tăbăcit la secția cenușar și a­l unor serii de mașini care au fost puse la punct. La fel secția auto a reușit să asigure buna func­ționare a vehiculelor și trans­portul personalului și materiale­lor. O slăbiciune ce mai persistă este acea a absențelor nemoti­vate ale unor tovarăși de la sec­ția Cenușar, și într’o mică mă­sură la celelalte secții. Altă lip­să se mai vede la gazeta de perete ce are unele articole fără dată iar unele su­nt vechi. Orga­nizația de bază cât și comitetul sindical prin agitatorii lor să cânte a lămuri bine pe toți mun­citorii pentru a nu mai lipsi de la serviciu invocând unele mo­tive nejuste de boală, sau altele neadevărate, făcând prin aceasta să sufere producția, sau­ să în­greuneze munca tovarășilor con­știenți din secțiile respective. D. CUTES In avântul întrecerii socialiste Muncitorii de la tăbăcăria Bucovâț depășesc cu regularitate normele IMAGINI DIN U. R. S. S. încă o inovație la o fabrică metalurgică din Moscova Pentru a combate specula și a effini produsele Societatile comerciale alimentare de Stat din Romanați se aprovizionează de la Gospodăriile Agricole de Stat Caracal. Sejisat de faptul că pe piața a­litentară și de zarzavaturi a orașuui nostru prețurile s­e mențin ridicate, deși se constată o abunden­ță de produse, Comitetul Provizoriu al județului a luat inițiativa redu­cerii acestor prețuri, în scopul de a stârpi specula și a veni în spri­jinul populației muncitoare. Pentru aceasta, la sediul Comi­­tetului Provizoriu, s-a ținut o ședință la care au participat responsabilul secției comerciale, președintele co­misiei de organizare a cooperației, di­rectorul magazinului de Stat alimen­tar „Dîul”, reprezentantul Comcar­u­­lui și al Direcției Gospodăriilor A­­gricole de Stat, ședință la care s'a desbătut pe larg această problemă. ca Cu acest prilej s-a luat hotărîrea pe viitor aprovizionarea po­pulației să se facă numai prin coope­rativele existente și prin magazinul de Stat alimentar „Jiul”. La rândul lor, aceste două unități au luat mă­suri să se aprovizioneze cu alimen­tele și zarzavaturile ne­cesare consumului în fe­lul următor. Magazinul de Stat ali­mentar „Diul” se va aproviziona cu produse alimentare și zarzavaturi de la Gospodăriile de Stat din județ, iar cooperativele de consum, prin Co­misia de organizare a cooperative­lor, de la coperativele sătești din județ. In vederea pregătirii localurilor ne­cesare exercitării acestui comerț, s’au și­ început reparațiile necesare la pe­retele din piața orașului. In același timp, tot în piață, s’au rezervat lo­curile potrivite, unde micii producă­tori își vor putea desface surplusul de produse aduse spre vânzare la oraș. Aceste măsuri de reprimare speculei, pe care Comitetul Provizo­­­riu a înțeles să le ia la timp sunt în folosul oamenilor m­uncii și în a­­celași timp, prin această acțiune se dă și o serioasă lovitură speculan­ților și precupeților, care prin exa­gerata ridicare de prețuri, făceau ca aceste alimente să fie inaccesi­bile micilor salariați. Tot datorită acestor măsuri, apro­vizionarea pieții va fi asigurată, cu­noscut fiind că toate Gospodăriile Agricole de Stat din județul Roma­­nafi posedă atât grădini de zarza­vat, cât și crescătorii de păsări și a­­nimale. Odată cu aceasta se dă și posi­­bilitatea micilor producători a-și des­face produsele prin cooperați­ile lo­cale, scutindu-i de a mai face de­plasări la oraș care le răpea din timpul prețios al muncii. MARIN GHEORGHE Corespondent. Se pun in functiun^ isvoarele cu apă minerală din comuna Ba a-l câți Comitetul Provizoriu al jude­țului Mehedinți, în urma unui plan de muncă elaborat în sco­pul de a îmbunătăți condițiile de sănătate ale poporului munci­tor, a reușit să se mobilizeze ță­rănimea muncitoare din comuna Bala-Mehedinți de a trece la cu­rățirea și dirijarea isvoarelor ter­male ce se află pe teritoriul a­­cestei comune. Aceste isvoare conțin apă minerală termală de compoziție chimică identică ce­lor de la băile Herculane. Sub vechiul regim de exploatare, ele nu au fost folosite, ba mai muic, au fost neglijate, sub motivul că n’ar folosi la nimica. Acum sub îndrumarea Partidului și sub conducerea directă a Comitetului Provizoriu, aceste isvoane au fost curățite, în prezent lucrându-se la construirea de căzi necesare pentru băi și la amenajarea u­­nor clădiri care vor fi trans­formate în băi populare unde toți cei ce muncesc își vor întări sănătatea. N. MILIVOI coresp. 1 După ce au fost isgoniți chiaburii de la conducere Țăranul mijlocaș Dionisie Saizu­ din Goicea Mică se înscrie la cooperativă In comuna Goicea Mică, se fac noui înscrieri în cooperativă. In locul chiaburilor hrăpăreți, ele­mente ticăloase înscrise în co­operativă numai să exploateze și să saboteze bunul mers al co­operativei, s’au înscris țărani să­raci și mijlocași transformând astfel cooperativa într’o puter­nică armia de luptă a țărănimii immuncitoare împotriva chiaburi­lor. Agitatorul Florea Duță din Goicea Mică, a pledat de la șe­dință hotărât să atragă în coope­rativă pe toți țăranii i mijlocia­și din comună, elemente cinstite pe care să-i l­ămurească de impor­tanța care o au cooperativele, pentru a îmbunătăți nivelul lor de trai și pentru a-i scăpă, de chiaburi care încă îi m­ai explo­atează. Când a ajuns la țăranul mij­locaș, Dionisie Saizu înserase de­­alcinelea. Acesta terminase de uns carul și țesă la boii. E har­nic Saizu, are o gospodărie fru­moasă, câteva pogoane de pă­mânt pe care le muncește cu nevasta și copiii. Nu a lucrat la chiaburi dar aceștia tot l-au exploatat. Unul dintre ei e chia­burul Oprea Priboi care avea băcănie, o are și acuimi. Vinde pe ouă sau brânză. Se duce om­ul să cumpere, ouc, stambă, vopsea, sau alte mărunțișuri și le soco­tește chiaburul în așa fel că pro­dusele aduse de țăranul­­ muncitor care valorează de trei ori pe cât face marfa chiaburului, sunt plă­tite pe prețuri de nimic. A vrut el Dionisie Saizu să se înscrie în cooperativă dar a­­tunci conduceau tot chiaburii care făcuseră din cooperativă un mijloc de speculă. Acum prin nou la organizare toate aceste e­­lemente au fost demascate și în­depărtate. ..ce zici Dionisie te înscrii la cooperativă? I-a spus Florea Cuță după ce i-a dat bună scap­a și l-a întrebat cum o duce. Știi a­m­ scos din cooperativă pe Ște­fan Popa, pe Manache Vârto­peanu, pe Eugen Nancă și pe toți aceia care căutau să ne res­­bine pentru a trage foloase­ de pe urmă noastră“. Are dreptate agitatorul Flo­­rică Duță. Cine nu cunoaște svo­­nurile scornite­­ de exploatatorii care caută să vâre vrajbă în­tre oamenii cinstiți? Mai an?A trecut era președintele comped­ti­vei Ștefan Popa, veniseră, prin sat agitatori dela Partid care le-au vorbit țăranilor săraci și mijlocași, le-au explicat pentru ce se fac colectări și de ce e bine ca aceștia să se înscrie în coope­rativă. Oamenii au înțeles, s’au înscris, au adus grâu, știau că tot lor le folosește. Dar Popa S ’­­i­­ mare 11"­­ ^ & .<0

Next