Inainte, august 1949 (Anul 6, nr. 1420-1443)

1949-08-02 / nr. 1420

r Să desvoltăm spiritul critic și autocritic în conștiința oamenilor muncii Critica și autocritica nu sunt ceva trecător și d­e scurtă du­rată. Ele sunt o metodă bolșe­vică de educare a cadrelor Par­tidului­ și a clasei muncitoare în spiritul d­esvoltării lor revolu­ționare pentru întărirea Partidu­lui și pentru îndreptarea mem­brilor lui. Unii tovarăși cred că, critica este un fenomen trecător și că ea dispare imediat după ce a fost făcută. Această concepție este cu totul greșită. Critica este o armă care trebuie să acționeze mereu pe teren, în fabrici, uzine pe ogoare, pentru îndrepta­rea muncilor făcute superficial de unii tovarăși care încă nici până acum nu știu ce este o cri­tică, luând-o drept ceva în­dreptat asupra lor și privind-o cu dușmănie. Critica ajută, desvoltă și educă oamenii muncii, le imprimă o nouă atitudine față de muncă și avutul obștesc, față de îndepli­nirea îndatoririlor lor cetățenești deprinzându-i cu exactitatea și cu spiritul de disciplină însu­­flaind pie dorința de a-și îndrep­ta o ne greșeală și făcâmdu-i astfel să învingă repede și e­­nergic neajunsurile. Prin critică și autocritică se urmărește descoperirea și lichi­darea greșelilor și slăbiciunilor­­ noastre precum și lichidarea sis­temelor vechi, înlocuindu-le cu altele noui. E limpede de înțeles că, în condițiile dictaturii prole­tariatului care merge din vic­torie în victorie și în condițiile formei de tranziție de la capita­lism la socialism, lupta de clasă se ascute și întrebuințând mereu arma criticii și autocriticii ușu­răm lupta noastră contra duș­manului de clasă. __­­L.d­upă cum ne învață tovară­șul Stalin, dacă o critică are nu­mai 5 la sută adevăr, trebue să fie însușită, căutând că vedem de unde vine răul și să-l înlă­turăm pentru totdeauna. Critica și autocritica constituesc o forță motrică de construire a socia­­psismului, ele ajută la întărirea morală și politică a poporului muncitor. Sunt unii tovarăși puși în posturi de răspundere. Aceștia trebue să-și ducă sarcinile la bun sfârșit, așa cum le-a tra­sat Partidul. Magazinele și ins­tituțiile de Stat, în sectorul so­cialist din industrie, cel agricol și cooperație sunt principa­lele pârghii de transformare so­cialistă a țării noastre. Pen­­tru ca ele să se desvolte și că contribue cât mai mult la cons­truirea socialismului trebue să se imprime o nouă atitudine față de muncă Și avutul obștesc, tova­rășilor ce muncesc în aceste sec­toare. Ziarul nostru s’a ocupat pe larg în ultimul timp de felul cum se desfășoară muncile la aceste instituții oglindind în mod critic activitatea fiecăruia, după care s’a constat că în urma criticii făcută, în unele părți ea a fost însușită și lucrurile s’au schimbat cu totul, cum este de pildă la fabrica de postav Olte­nia și Direcția gospodăriilor a­­gricole de Stat. Acestora li s’a făcut critică constructivă pen­­tru că nu­ se observa o strânsă colaborare între conducere și colectivele lor de muncă. Aci se lucra sectar și nu se cerea concursul organizației de Partid și sindicale, din care cauză muncile se desfășurau anarhic, neorga­­nizat și neplanificat. Acum însă s’a văzut că fabrica „Oltenia” s’a pus temeinic pe treabă, por­nind la lucru pe baze noui, te­meinice și sănătoase, fapt ce a făcut să câștige întrecerea so­cialistă avută cu ,,Postăvăria Ro­mână” București. Nu aceiași situație se prezintă la magazinele de Stat „Craiova” și „Oltenia” unde cu toată cri­tica făcută de ziarul nostru se observă că acestea nu-și însu­șesc critica și nu s’au străduit să imprime o nouă atitudine vânzătorilor, atitudine ce trebue e’o albe față de publicul cumpă­rător. Când se prezintă un cumpă­rător întrebând de un anume articol, deabia după mari întâr­zieri i se dă un răspuns și a­­cela negativ de către vânzător, făcând în așa fel ca cel care așteaptă, să nu mai cumpere ni­ C. BALTAC continuare In pag. IlI-a Un muncitor ceferist a veat o inovație care reduce timpul de lucru la o piesă cu 30 la sută Crescând simțul răspunderii in muncă la salariații de la Atelierele CFR Craiova, s’a reușit obținerea unei inovații necesare ușurării mim­­icai la demontarea trezoanelor de­fecte. De mult #e frământa­tor. ■Silea M. Ion cam ar putea ușura munca în această direcție. Soluția a găsit-o sprijinit de organizația de Partid. A făcut o cheie de construc­ție simplă ce ajută efectiv la de­montarea acestor frezoane, redu­când în felul acesta timpul de lu­cru cu 30 la sută, față de timpul­ pe care îl presta înainte de această inovație. Rezultatul muncii este mult mai bun față de alte diapozitive pre­conizate de celelalte ateliere. Aceas­­ta dovedește că zi de zi muncitorii din întreprinderile craiovene se stră­duiesc din răsputeri spre a-și ușura condițiile de muncă și de viață. D. C. Utec­iștii de la șantierul naval SRT-Tr.­Severin au realizat importante inovații Urmând pilda tinerilor muncitori inovatori din țara noastră, utemiști« Pistrițu Vasi!» și Săvulă sau Ștefan dela secția mecanică a șantierului naval S.R.T. Tr. Severin, ei au fră­mântat multă vreme până când a­­jutaț­i de organizația de Partid au găsit modalitatea unei inovații la ciocanul cu aburi. Până în prezent la atelierul de fierărie al acestei secții greutății, se ridicau pe brațe, iar cele dela 200 k­gr., în sus cu macaraua fapt care nu ajuta prea mult pe munci­tori. Prin inovația celor doi ufemiști pe ciocanul cu aburi se află insta­late acum două pârghii pe care se sprijină greutățile după ce au fost încălzite cât și pentru învârtirea fie­­rului pe nicovală fără a mai fi ne­voi de clește. Cu ajutorul celo­r două pârghii bine chibzuite și înstelate se dă ușor posibilitatea învârtirii fierului pe nicovală cât și a înlă­turării lui. Inovația astfel instalată a redus munca de la patru la doi pameni care sunt întrebuințaț­ în altă parte a producției șantierului. Această inovație a mărit de asemenea randamentul muncii la atelierul fie­rărie cu sută la sută. In felul acesta prin inovații și nouă eforturi în muncă tineretul mun­citor de la atelierul fierărie al șantie­rului naval SRT­, se pregătește ca în curând să constituie o brigadă de producție. DRĂGUȚ DUMITRU Coresp. Anul VI. Nr. 1420 4 pagini 4 lei # Marți 2 August 1049 PROLETAR/ DIN TOATE ȚĂRILE, UN/TI­VA / Redacția și Administrația 1 Craiova str. Al. I. Guza Nr. 1 Telefon Redacția 26.13 „ Administrația 27.64­3 ’ Taxa poștală plătită numerar conf. • aprobării Dir. Gen. P. T. T.­­ Nr. 269.942 din 1947 Cont CEC 60.348 ABONAMENTE Salariați 100 lei lunar . Particulari 150 lei lunar . Instituții și Intrep. 500 lei lunar r Căminele culturale 200 lei lunar Țărănimea muncitoare din satele Olteniei in plină muncă pentru terminarea campaniei agricole de vară In județul Olt a început treprișul grâului. Secerișul pâioaselor este pe terminate In urma muncii intense de lă­murire, pe care Comitetul Pro­vizoriu al județului Olt a dus-o în rândurile țărănimii munci­toare de a termina la timp și în bune comdițiuni m­uncile agri­cole de vară, campania seceri­șului din județul Olt, este a­­proape terminată. Astfel s’a reușit ca până în ziua de 27 Iulie a.c., să fie secerată suprafața de 60.500 ha. grâu, din totalul de 63.000 h­a. In ceea ce privește seceratul celorlalte păroase, au fost se­cerate până la aceeași dată ur­mătoarele : Orz: 1.214 ha. din 1537 ha. programat; ovăz: 6200 ha. din 8.427­­­a. programat; secară: 75 ha. din 85 ha. și mazăre: 1562 ha. din 2430 Ha. programat. Desmiriștiri­l’au făcut până în prezent 9236 Ha. și a fost însămânțat cu porumb furajer o suprafață de 6.972 Ha. 8 comune au început srcerișul Acolo unde secerișul grâului a fost terminat mai din timp, pentru a nu aglomera muncile agricole de v«ră, »’* trecut la treeriș. Astfel după ce au fost orga­nizate ariile și au fost Instalate Batozele pe ogoarele țăranilor muncitori din comunele Bresceni, Bă­rcunești, Priseaca, Mierlești, Băl­teni. Turla §1 Lissa, s’a în­ceput deîndată lucru, reușînd vi­­*e să »o freez« până «cum o suprafață de SQQ Ha., rezultând prin eceanta centit* t«a de 40 va­goane grâu. TITEL MATEESCU Cer«âp. In județul Romanați 90 la sută din suprafața totală a păioaselor a fost secerată Deși ploile căzute în ultimul timp au împiedecat în oarecare măsură munca de strângerea re­coltei, totuși datorită îndemnului organizațiilor de Partid s’a reu­șit ca recolta să fie strânsă în procent de 90 la sută din supra­fața totală a păioaselor. Munca continuă intens, pen­tru ca recoltarea să se termine la timp fără pierderi. Desmirișu­rile continuă în a­­celaji ritm, realizându-se până acum 29.843 Ha. alături. O mare parte din suprafețele dezmiriștite, sunt cultivate cu porumb furajer și alte plante de nutreț asigurându-se astfel cât mai multă mană pentru vite. Din cele 20 gospodării agri­cole de Stat din județul nostru, numai gospodăria Câmpeni n’* reușit a termina seceratul și dee­ming­u­rile până acum. 0»1«l*,h­e au și adunat picioarele ae pe câmp începând treieratul. G.A.S. Ocolna, Potrogeni, De­resel, Grădinile și Goatavățu sunt gospodăriile ce se clasează printre primele în ceia ce pri­vește seceratul, desmiriștiriie și treeratul. VASILE GEAMBAȘU Corsip. Țaranii muncitori di comunale Indarmii Dolj au trecut la alegerea noilor consilii de administrație a cooperativelor In urma sarcinilor trasate de C.C. al P.M.R. cu privire la re­organizarea cooperației și punerea ei pe baze sănătoase pentru a de­veni un adevărat factor de construire al socialismului, țărănimea mun­citoare din comunele județului Dolj a trecut hotărîtă la demascarea și scoaterea elementelor dușmănoase clasei muncitoare din sânul coopera­tivelor și punerea în fruntea acestor cooperative a elementelor cinstite și devotate oamenilor muncii. Alegerile consiliilor de administrație a cooperativelor au avut loc la majoritatea cooperativelor din județ, ele constituind un eveniment important pentru țărănimea muncitoare. Pavoazările localurilor de coope­rative, participarea cu entuziasm a țărănimii muncitoare la alegerile nouilor consilii de administrație a cooperativelor, fn­a cu care țărăni­mea muncitoare a demascat elemen­tele dușmănoase strecurate în coo­perative, cât și hotărîrea acesteia de a păși pe un drum nou de muncă și de luptă în organizarea coopera­ției la sate, dovedește ridicarea con­științei de clasă a țăranilor săraci și mijlocași, care conduși de clasa muncitoare și Partidul său de avant - gardă, luptă cu elan pentru con­struirea socialismului în țara noas­tră. La Comoșteni In localul frumos pavoazat al școalei elementare din comuna Co­­moșteni-Dolj a avut loc adunarea generală a cooperativei la care a participat un mare număr de țărani muncitori. Adunarea a fost prezidată de tov. D. Busuioceanu delegat al comisiei județene de organizare a cooperației care luând cuvântul a arătat importanța cooperației de azi față de cea din trecut, care era un mijloc de exploatare al clasei do­minante. După ce s-a făcut demascarea și scoaterea din sânul cooperativei a elementelor chiaburești, adunarea a ales în unanimitate noul consiliu de administrație format din următo­rii țărani muncitori: Ion A. Doru președinte; Ioana Purcărescu vice­președinte; Alexandru O. Tobă, Ște­fan I. Rezergheanu și Dumitru C. Vlad membri,­­— iar ca cenzori au fost aleși: Ion Ungureanu, Mihai I. Ghiță și Flo­rea R. Stoica. VASILE PREDESCU coresp. La O­strove­ni In comuna O­str­ov­en­i - Dor­u adu­narea generală pentru alegerea nou­lui consiliu de administrație al coo­perativei locale a avut loc într’un puternic entuziasm al țărănimii­­i muncitoare. Tov. Dumitru Războiei președin­tele cooperativei a făcut darea de seamă asupra mersului acesteia după care a fost ales prezidiul având ca președinte pe tov. Nicolae Zaharia delegatul comb­iei județene de or­­gan tears a cooperației. După «• «’« prelucrat statutul model »| cooperației de consum, pre­zidiul a demascat în fața massei ps­chiaburii exploatatori Alexe Popp și preot Fl­orea Pretorian, aceștia fi­ind Exakisi din cooperativă de că­tre adunarea generală. Cu această ocazie a fost evidențiat tov. Gheorghe F. Băutoiu vânzător la cooperativă pentru felul mm a știut să se îngrijească de aprovizio­nare cu cele necesare, ridicând ca­pitalul cooperativei de la 47.000 lei la 285.000 lei, aceasta având astăzi un beneficiu de 95.300 lei și o can­titate de mărfuri în valoare de lei 220.000. După ce adunarea generală a a­­lea noul consiliu de administrație al cooperativei, a avut loc în cadrul căminului cultural o frumoasă ser­bare al cărui program a fost mult aplaudat de țărănimea muncitoare asistentă. ^ GH. BURTEA I i. coresp. * Asemenea alegeri pline de en­tuziasm au avut loc fai majoritatea comunelor din plășile Gângiova, Me­­linești, Șimoie și alteia. Premieri In muncă la magazinul de Stat „Jiul"-Slatina La magazinul de Stat „Jiul” filiala Slatina-Olt, s’au distribu­it premii muncitorilor merituoși cari s’au evidențiat în muncă. Distribuirea s’a făcut într’un cadru sărbătoresc, luând parte întregul colectiv al magazinului și reprezentanții sindicatului a­­limentar. Un număr de 8 sala­riați au primit premii în valoare de lei 37.000 pe luna Mai 1949. Cei premiați pătrunși de în­crederea ce le-a fost acordată și­ au luat noui angajamente pen­tru viitor. Această răsplata a constituit pentru restul colectivului un sti­mulent făcându-l să pornească cu un nou avânt la îndeplinirea Planului de Stat. GH. OLICEANU IMAGINI DIN T­. R S. S. P2.si s ...v. ■ ■ __* i .Vs. to;­ La ferma de stat „Kuban” munca la treerat este în plină desfă­­șurare. Recolta grâului de toamnă a atins cifre record. In comuna Slătioara Romanați secerișul păioaselor este in curs de terminare Secerișul recoltelor de păioase în comuna Slătioara-Romanați s’a des­fășurat până în prezent în con­­dițiuni satisfăcătoare. Din cele 434 ha. păioase însămânțate în toamna anului 1948 și primăvara anului acesta s’au secerat până la 23 Iu­lie 304 ha, desmiriștiindu-se în a­­celaș timp 145 ha. Țăranii munci­tori așteaptă cu nerăbdare îrcerișul pe­ntru a-și vedea roadele muncii lor. Văzând grija ce o poartă Par­tidul pentru asigurarea unui trai mai bun oamenilor muncii de la o­­rașe și sate, un număr de 340 ță­rani săraci și mijlocași s­au înto­vărășit în 12 asociații totalizând o suprafață de 224 ha. pentru a folosi în comun tractoarele SMT-«­­m­’or în vederea campaniei de des­miriștiri. Țărănimea săracă și mijlocașe ■» convinge tot mai mult că numai folosind pe o scară întinsă tractoa­­rele și mașinile agricole ale Statu­lui, că numai unindu-se în înto­vărășirii de muncă pentru a lucra pământul în comun și mergând pe calea înaintatei agiriculturi sovietice pot contribui la lupta dusă de Partid pentru transformarea socialistă a agriculturii. 1 .1 M. NEGREȘ Coresp. 20 tractoare I.A.R. 22 de 40 HIP. de la Sovromtractor Brașov au sosit la gospodăriile agricole de Stat din jud. Dolj Acum câteva zile au sosit 20 tractoare I.A.R. 22 de 40 H.P. de la Sovromtractor Brașov pen­tru­ gospodăriile agricole de Stat din Dolj. Aceste tractoare încă de la ex­pediție au fost destinate după cum urmează : opt bucăți pentru gospodăria agricolă de Stat Se­­garcea, Pentru Portărești patru, pentru Băi­le­ști patru și pentru Moțăței patru. Aceste tractoare îndată ce au sosit la gospodării­le agricole de Stat, li s’au făcut rodajul respectiv și o parte din ele au și început să fie utilizate la desmiriștiri și tineriș. Dela 1 August desmiriștirile c­u tractoarele la gospodăriile a­­gricole de Stat ce vor putea face Și noaptea, în care scop s’au format echipe de schimb înzes­trate cu lămpii de carbid. Din tractoarele existente la gospodă­riile agricole de Stat, 30 au fost înzestrate cu faruri de noapte alimentate cu carbid, precum și instalația electrică pentru ilu­minat. Metoda aplicată de către trac­toriștii gospodăriilor agricole de Stat din județul Dolj, constitue un exemplu și pentru cei de la S.M.T.-uri pentru a putea da un randament mai mare în muncă în ce privește campaniile de desmiriștiri de vară și ogorâtul de toamnă. In comuna Tâmpi­­ öri a luat ființă o nouă Stațiune de Mașini și Tractoare Prin grija pe care o are Partidul clasei muncitoare pentru transfor­marea socialistă a agriculturii și pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale oamenilor muncii în ceea ce privește transformarea socialistă a agriculturii, a luat ființă de curând în comuna Tâmpenii județul Olt o nouă stațiune de mașini și tractoare care a fost înzestrată cu 20 trac­toare IAR, 20 batoze fabricație ro­mânească și 30 pluguri U­IA fa­bricație poloneză. In curând stațiunea va mai primi noui tractoare precum și mașini de secerat, batoze, mașini de semănat, trei rutiere și două camioane. T. M. Muncitorii de la Tăbăcăria Bucovăț depășesc cu mult normele Muncitorii și teh­nicienii de la tăbăcăria Bucovăț, luptă pentru depășirea planului de producție pe trimestrul trei. Având la bază experiența muncii din trimestrul întâi și doi ei au reușit să între­buințeze mai rațional ora de lu­cru lichidând cu timpii morți, ridicând producția calitativ și cantitativ. Lupta lor este în toi pentru realizarea a cât mai multe economii și materii prime, știind că numai în felul acesta pot aduce o contribuție hotărîtă la îndeplinirea planului. Aci muuritori antrenați de fruntașii in producție, de agitatorii de Partid, depășesc regulat norma pe ateliere și secții. Până la data de 26 iulie a.c. secția talpă a depășit planul de producție cu 85 la sută, evidențiindu-se mun­citorul Gogh­ez Gh­eorghe și Ișel­­niiceriu Tudora. Secția crom dea­­semenea a depășit norma la pie­ile lucrate cu 37 la sută. La fel s­ecția ceamari a depășit norma pe secție cu 45 la sută, eviden­­țiindu-se tov. Mihai Aurel și Cio­băni­că Ion. Atelierul de opincă­lărie a depășit plan­u­l i de pro­ducție cu 43 la sută. Deși par­te din tovarășii muncitori sunt plecați în concediu, cei rămași în ateliere și secții lucrează cu elan ca producția să nu sufere. CUTEȘ DUMITRU închiderea cursurilor școalei medii de Partid din Tr.­Severin Zilele acestea a avut loc închi­derea cursurilor primei serii a școalei medii de Partid din Tr. Severin. Cu acest prilej cei 36 de elevi ai școlii au organizat un reușit festi­val artistic. Tovarășul Voicu directo­rul școalei în cuvântul de deschi­dere a arătat importanța acestei școli creată pentru a înarma ele­mentele din rândul clasei muncitoare și țărănimii muncitoare cu știința ma­rxi­stă - lenini­stă -stalini­stă spre a putea aplica în practică linia Parti­­tidului. V. PAJIȘTE Coresp.

Next