Inainte, septembrie 1949 (Anul 6, nr. 1444-1469)

1949-09-01 / nr. 1444

Fl StiMe 14 -1 Ssgtibrie 1949 de B. TALER responsabil cultural al C. S. J. Dolj ■Á f Se împlinesc azi cinci ani del­a refacerea mișcării sindicale ca o largă organizație de massă, ce a dus și duce mereu o neîn­fricată luptă pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii împotriva dușmanilor de clasă, incendiatorii popoarelor la un nou război. Această luptă a fost posibi­lă numai datorită eliberării no­astre de către glorioasele arma­te sovietice și de sprijinul nepre­cupețit ce ni s-au acordat po­poarele sovietice în întreaga pe­rioadă de la 23 August și până acum, perioadă ce a constituit pentru noi, zi de zi,­ceas de ceas, câștigare de nouă victorii pe drumul construirii socialis­mului în țara noastră. Această luptă a fost posibilă datorită faptului că sindicatele noastre s’au refăcut pe baza i­­deologiei marxis­t-leniniste-stali­­niste, conduse și îndrumate in permanență de către Partidul clasei muncitoare, care a creiat condițiile necesare­­ trecerii țării noastre din lagărul fascist și an­tidemocratic, în lagărul păcii și al independenței popoarelor în frunte cu Uniunea Sovietică, care a creiat condiții de trecere de la economia noastră, din stadiul ca­pitalist la un stadiu mai înain­tat pe drumul construirii socia­lismului in țara noastră. Conduse de către Partidul cla­sei muncitoare, Partidul Comu­nist Român, în adâncă ilegali­tate, sindicatele au constituit o forță vie în mobilizarea oame­nilor la luptă împotriva războ­iului antifascist, la lu­ptă împo­triva exploatării și asupririi na­ționale, iar conducătorii iubiți ai clasei muncitoare, care au stat neînfricați in fruntea acestei lup­te au fost zvârliți în închisori și lagăre cu scopul de a se dis­truge mișcarea sindicală. Dar nimic nu a putut stăvili lupta eroică a clasei muncitoare din țara noastră și astfel, ime­diat, după 23 August, s’au pus bazele solide celei mai largi organizații de masse, curea de transmisie între Partid și clasa minatoare „sindicatele”. Conduse în permanență de că­­t­ătre Partid, în perioada acestor cinci ani, sindicatele au dus o luptă pe viață și pe moarte îm­potriva fabricanților, moșierilor și a tuturor celor ce au exploatat și mai exploatează încă poporul muncitor. Sindicatele noastre, mobilizate de Partid, au mobilizat la rândul lor sute de mii de oameni ai muncii împotriva celor două gu­verne ale lui Sănătescu și Ră­­descu, și au contribuit în ma­re măsură la alungarea lor și instaurarea unui guvern cu o majoritate democratică, în care Partidul Comunist Român avea o poziție înaintată. Sindicatele noastre au luat parte activă la toate înfăptuirile în folosul poporului muncitor ce au avut loc în țara noastră după 23 August 1944 și până acum. Ele au dus la îndeplinire u­­riașa sarcină ce a fost trasată de tov. Stalin ca „Sindicatele ca școală a comunismului” au dat mii de cadre tinere Partidului și organelor puterii de Stat, or­ganele dictaturii proletariatului. Ele au contribuit în mare mă­sură la ridicarea nivelului cultu­ral, politic și ideologic al mas­­selor desvoltând conștiința de clasă în sufletul oamenilor mun­cii. Odată refăcută mișcarea sin­dicală in țara noastră pe baza ideologiei marxist-leninist-stali­­niste, pe baza internaționalismu­lui proletar, mișcarea sindicală din țara noastră a sprijinit și sprijină continuu lupta oameni­lor muncii din țările cu regim capitalist, acolo unde imperia­lismul hrăpăreț și-a întins a­­ripile sale negre prin planul Marshall și împotriva exploatării și asupririi, pentru pace și îm­potriva ațâțătorilor la un nou răsboi, pentru prietenia cu URSS și împotriva imperialismului. In Grecia, în Spania, în Franța, în Italia s-a făcut auzit glasul milioanelor de oameni ai muncii din țara noastră împotriva înro­birii popoarelor, iar la congresul Federației Sindicale­ Mondiale, ținut de curând la Milano și la Congresul Mondial al Partizani­lor Păcii ținut la Paris și Praga, delegațiile oamenilor muncii din țara noastră și-au spus răspi­cat cuvântul că, clasa munci­toare din țara noastră condusă de Partid, strânsă în sindicate, luptă împotriva scizioniș­tilor, împotriva social-democraților de dreapta, luptă pentru pace trai­nică și democratică în întreaga lumie, împotriva ațâțătorilor la un nou război, împotriva impe­rialiștilor anglo-americani. Azi, în țara noastră, când se consolidează bazele orânduirii so­cialiste, când regimul de demo­crație populară îndeplinește cu succes rolul de dictatură a pro­letariatului, sindicatele au înțeles uriașa sarcină ce le revine in mo­bilizarea a milioane de oameni ai muncii în țara noastră pen­tru împlinirea și depășirea pri­mului nostru Plan de Stat, pen­tru a întreține continuu flacăra întrecerii socialiste, flacără ce sădește în sufletul oamenilor muncii dragostea pentru Patrie, pentru avutul obștesc, dragos­te pentru oamenii muncii din întreaga lume și luptă neconte­nit pentru ridicarea producției și productivității muncii în în­treprinderi, pentru crearea de condiții din ce in ce mai bune de trai oamenilor muncii din țara noastră, pentru ridicarea nivelu­lui cultural, politic și ideologic (urmare din pag. II-a) Y Din cauza crizei economice, rațiile de carne s-au micșorat excesiv în Anglia, populația fiind nevoită să mănânce carne de cal. 1/h­A" Primul cal: In cursa de azi te mănânc! Al doilea cal: Mă lasă rece ! O să te mănânce și pe tine populația \ Anul VI. Nr. 1444 4 pagini 4 lei­­% Joi 1 Septembrie 1949 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN PM.R-DOLJ 51 AL COMITETUL­­ PRO­VIZORIU JUDE­TEAN 51 ORAJENESC Redacția si Administrația Craiova gtr. Al. I. Cuza Nr 3 Telefon Redacția 26,13 „ Administrația 27,64 Taxa poștală plătită numerar a aprobării Dir. Gen. P. T. T. Nr. 269.942 din 1947 Cont CEC 60.348 ABONAMENTE Salariați 100 lei lunar Particulari 150 lei lunar Instituții și Intrep. 500 lei lunar Căminele culturale 200 lei lunar NOTA GUVERNULUI SOVIETIC CĂTRE GUVERNUL IUGOSLAV Moscova (Tass). — Nota guver­nului sovietic către guvernul iugo­slav. La 20 August guvernul iugoslav a înaintat guvernului sovietic o notă conținând răspunsul la nota guver­nului sovietic din 11 August, pri­vitoare la atitudinea Uniunii Sovie­tice în ceea ce privește pretențiile iugoslave față de Austria, în legă­tură cu discutarea proectului de tra­tat cu Austria. Prin nota din 29 August, guver­nul sovietic a comunicat guvernu­lui iugoslav răspunsul său cu urmă­torul conținut: „Guvernul sovietic a primit nota guvernului iugoslav din 20 August. Noua notă a guvernului iugoslav reprezintă o îngrămădire de noui bârfeli și născociri calomnioase în scopul de a masca politica sa de duplicitate și de a înșela popoarele Iugoslaviei. Demascat ca trădător al interese­lor slovenilor din Carintia și al drepturilor naționale ale Iugoslaviei prin faptele de netăgăduit mențio­nate în nota guvernului sovietic din 11 August, guvernul iugoslav în­cearcă să șteargă urmele trădării sale și să scape de răspundere, re­curgând la obișnuitele sale metode de minciună și calomniere. Nu pentru a convinge guvernul iugoslav, care de mult trăește fără convingeri și acționează numai con­form indicațiilor stăpânilor săi oc­cidentali, ci pentru a-i smulge mas­ca și pentru a ajuta popoarele Iu­goslaviei să vadă adevărata față a actualului guvern iugoslav, guvernul sovietic socotește necesar să facă următoarele observațiuni: 1) Guvernul iugoslav susține că Stalin în scrisoarea sa către cance­larul Austriei Renner „a garantat frontierele austriace din 1938”, (no­ta iugoslavă din 3 August), că Sta­lin „a promis că frontierele austria­­­ce nu vor suferi modificări”, că Stalin ,,a promis orice fel de ajutor pentru a menține frontiera austro­­iugoslavă neschimbată” și că din a­­ceastă cauză, guvernul sovietic nu a putut să sprijine revendicarea Iu­goslaviei de rectificare a frontiere­lor Austriei în sensul cedării Ca­­rintiei slovene către Republica Iu­goslavă. Reproducem scrisoarea lui Stalin către cancelarul Austriei, Renner, din Mai 1945: „Excelenței Sale Cancelarului de Stat al Austriei, d. K. Renner. Vă mulțumesc mult, stimate to­varășe, pentru mesagiul dvs. din 15 Aprilie. Puteți să nu aveți nicio îndoială că preocuparea dvs. pen­tru independența, integritatea și bi­nele Austriei este și preocuparea mea. Orice ajutor de care Austria ar putea avea nevoe, eu sunt gata să vi-l dau, în măsura puterilor și posibilităților, îmi cer scuze pentru răspunsul întârziat. I. Stalin”. După cum se vede, în scrisoarea lui Stalin nu este niciun cuvânt, nici „despre frontierele Austriei”, nici despre „garantarea frontierelor A­­ustriei din 1938”, nici despre „ne­­modificarea frontierelor austriace”, nici că „frontierele­ austriace nu vor suferi modificări”. Toate acestea sunt născociri și minciuni ale gu­vernului iugoslav. (Continuare în pag. 4-a) In munții Tismanei funcționează un cabinet dentar ambulant pentru muncitorii forestieri de la I. P. E.I. L.-Tr.-Severin Gândindu-se la îmbunătățirea condițiilor de trai ale muncitorilor forestieri trimiși la mari depărtări în munți pentru a tăia lemne, și ținând seama de doleanțele acestora, care pentru a-și face un consul­t dentar erau nevoiți să vină tocmai până la Turnu Severin, sindicatul lemn forestier a inițiat înființarea unui cabinet dentar care să meargă chiar pe șantierul de exploatare din munții Tismanei. Acest cabinet a luat ființă și a și început să funcționeze, muncito­rii forestieri fiind recunoscători pen­tru această măsură care le vine în sprijinul îmbunătățirii vieții lor. Ei sunt entuziasmați mai ales de faptul că dentistul se deplasează acolo în creștetul munților, unde ei lucrează la tăiatul și fasonatul lemnului. A­­cest fapt co­nsti­tue încă o dovadă în plus, că Partidul are grijă de oamenii muncii, creindu-le noui și numeroase avantagii pentru a le face viața cât mai bună. D. CROITORU coresp. Nu mai ia drumul fierului vechi capul de motor Cum a recuperat un produs rebutat, tov. Temelie dela Desrobirea arate. .,Uite-te și d-ta, dacă Par­tidul ne învață ca să fim atenți și să luptăm contra rebuturilor, se poate spune că această piesă nu mai­­ poate fi întrebuințată ? Eu spun că da. Acum hai să trecem la fapte. Tovarășul Temelie încrezător în forțele și capacitatea sa de muncă, dă drumul la strung și cu ispravice­­le încruntate parcă ar vrea ca dintr’odată să dovedească că ceea ce face el pot să facă toți muncitorii din fabrică, că numai așa vom putea contribui la reducerea rebuturilor, mărirea producției și productivității muncii, economiile atât de necesare în îndeplinirea și depășirea Planu­lui de Stat pe 1949, deci la făurirea unei vieți mai bune și mai fericite celor ce muncesc. Tov. Temelie începe să zâmbească. Pe fruntea lui i se văd câteva bro­boane de sudoare. „Iacă să tovarăși, în câteva zile acest cap de motor va lua drumul satului, la mioara care are nevoe de el, deoarece ță­rănimea muncitoare așteaptă să ma­cine grâul din care noi vom mânca pâine bună”. In timpul acesta un tânăr, își băgase capul printre ceilalți care ascultau. Era Cosma Spiridon care a învățat multe de la tov. Tem­elie. Se ridică și cu vocea lui hotărîtoare spune: „măi tovarăși prin strun­­jirea acestui top­ de motor care fusese rebutat și prin punerea lui în func­țiune, nea Costică al nostru a în­lăturat o pagubă pentru întreprin­dere­a de 50.000 lei, bani care acum se întrebuințează pentru bunul mers al fabricei noastre. Totodată a făcut ca moara care a comandat capul de motor să nu­­ mai aștepte o lună de zile până la turnarea altuia. Acesta este al doilea cap de motor pe care tov. Temelie Constantin l-a recuperat de la rebuturi. Tov. Temelie bucuros de faptul că a isbutit să aducă o asemenea economie în întreprinderea în care muncește, continuă cu însuflețire la terminarea cât mai rapidă a strun­­jirii capului de motor care fără in­tervenția sa ar fi trebuit să ia dru­mul fierului vechi. Este un exemplu de conștiință de c­asă și patriotism demn de urmat de toți cei ce mun­cesc în fabrici și uzine. Iua­t și vânjos, cu ochelarii puțin aduși pe nas, tovarășul Temelie Constantin privește atent la capul de motor adus la strungurie, care fusese dat rebut din cauza neglijen­ței unor turnători. II studiază amă­nunțit și odată surâde satisfăcut. Văzând că în fața lui se așezase tov, responsabil cu producția pe fa­brică, exc­amă bucuros:” Vezi măi tovarășe Slabu vom spus eu că acest cap de motor care era dat re­but, poate să se aranjeze și să fie pus în funcțiune?”. Și începe să­ j In comuna Piscul Nou­ Dolj strălucește lumina electrică După instalarea Comitetului Pro­vizoriu al comunei Piscu Nou Dolj, acesta având concursul organiza­ției de Partid a convocat o adu­nare obștească la care a luat parte un mare număr de ță­răni muncitori din comună. In această adunare s’a luat hotărîrea de comun acord ca până la 23 August comuna să fie electrificată. Chiar de a doua zi țăranii mun­citori în frunte cu agitatorii de Par­tid au început lucrarea. S’a­u pro­curat materialele necesare, s’au plan­tat stâlpii și s’a întins sârma­­ pen­tru circuitul electric în tot satul. Curentul electric este furnizat de un dinam instalat la moara comu­nală No. 72. După terminarea instalației, în seara zilei de 23 August în Piscul Nou a fost mare sărbătoare. A prins a străluci lumina electrică prin casele oamenilor și pa la colțurile de stradă. Mare este bucuria țăranilor mun­citori din Piscul Nou față de această realizare frumoasă. Seara după ter­minarea m­uncii, ei se adună la căminul cultural unde la lumina be­curilor electrice citesc ziarul „Scân­teia” aflând de acolo despre rea­lizările altor plugari muncitori. Tot prin activitatea Comitetului Provizoriu căminul cultural al co­munei se bucură de un aparat de radio și o frumoasă bibliotecă. Acum totul merge în bune condițiuni și această comună poate fi dată de exemplu celorlalte care vor și ele să treacă la electrificare. PETRE MIREA Coresp. ^ I Vizita delegației de țărani muncitor din R. P.­­R. în Uniunea Sovietică Președintele de colhoz arată țăranilor muncitori din R.P.R. o se­rie de cai de rasă. Mișcarea stahanovistă mișcarea de neînvins a timpului nostru în iureșul năvalnic al oamenilor sovietici pentru clădirea comunis­mului, în lupta de zi cu zi a munci­­torilor și colhoznicilor sovietici pen­tru produse mai multe și mai bune, pentru continua întlorire a econo­miei socialiste, în primele rânduri stau stahanoviștii. Stahanovismul, ca mișcare largă de massă, a devenit în Țara Socialismului armă princi­pal de construire a comunism­­ului. Se împlinesc 14 ani de când, în mina Irmina din Donbas mine­rul Alexei Stahanov dădea, scoțând 14­­ norme zilnic în 8 ore, naștere mișcării care-i poartă numele. Nu ar fi fost posibilă niciodată, în so­cietatea capitalistă, o astfel de rea­lizare. Stahanovismul este indestruc­­tibil legat de sistemul socialist, sin­gurul teren pe care el poate naște și crește. Stahanovismul e o formă superioară a muncii libere, a muncii omului eliberat de exploatare. Nu­mai societatea în care muncitorul muncește pentru buna lui stare poate cunoaște stahanovismul. Apariția lui în Uniunea Sovietică dovedește toc­mai că ea este o astfel de țară cu o muncă liberă, o țară care a des­ființat exploatare, încercând să prezinte socialis­mul ca o doctrină ce omloară iniția­tiva individuală, spiritul întrecerii, burghezia se așează pe poziția ca­lomniei nerușinate. Această greși­tă poziție de egaltarism mic-burghez, de­nivelare ireală, calomnie neru­șinată aruncată de dușmanii Uniu­nii Sovietice, s’a prăbușit sub im­petuosul marș al oamenilor sovie­tici care construesc o treaptă supe­rioară a societății fără exploatare. Paralel cu desvoltarea relațiilor socialiste, și tocmai ca rezultat al lor, s’a desvoltat în URSS­ o nemai­văzută mișcare de massă care a pus în mișcare tocmai acest spirit de întrecere. E vorba de acea în­trecere cu totul străină de spiritul concurenței capitaliste ce pune în evidență trăsăturile noui ale o­mulu­­i stăpân pe soarta sa.­ Subliniind această trăsătură adânc nouă a în­trecerii socialiste tovarășul Stalin spunea: „întrecerea socialistă, spu­ne: Unii muncesc prost, alț­ î btinel­ații și mai bine, — ajunge d­e urmă pe cei mai buni și realizează un avânt general". Re­ațiile noi dintre oamenii so­­vietici, relațiile tovărășești de co­laborare și ajutor reciproc au făcu posibile întrecerea. Tehnica înain­tată, pe o anumită treaptă istorică, adăugată acestor noi relații a dat naștere stahanovismului. Calom­niile burgheze care încearcă să prezinte stahanovismul ca un soi de „tay­lorism ’ — care nu e altceva decât sistemul de a extenua pe muncitorii exploatați de capitalșsi — vădesc o jalnică miopie,­ „economiștii” di această speță nu văd sau nu vor să vadă aceste relații noi care, tocmai ele sunt esențiale. „Slaba,noviștii — Spune tovarășii Stalin — sunt oameni care au de­venit complect stăpâni pe tehni­ca meseriei lor și care știu să stoarcă din tehnică maximum posibil”. Iată factorul nou al elahanovis­­mului, superioara calificare profe­sională, acea tendință de a distruge deosebirea seculară dintre munca fi­zică și intelectuală. In anii premergătorii războiului și în anii planului cincinal postbelic stahanovismul a luat forme noi: echipe, brigăzi, secții întregi au de­venit stahanoviste. Datorită acestui fapt, neîncetat crește productivita­tea muncii, neîncetat crește nivelul de trai al muncitorilor, neîncetat crește și se întărește economia so­cialistă. Armă a construirii comunismului, stahanovismul — mișcare de massă, întărește astfel necontenit măreața Țară a Socialismului victorios, rea­­zim al luptei pentru o lume nouă, liberă și fericită. O inovație adusă la standul de probat țevile d­e locomotivă ușurează cu mult munca căldărarilor de la Atelierele C. F. R.­Craiova La Atelierele C.F.R. din Craiova, standul de probat țevile fierbătoare și cele de fum pentru cazane de locomotivă nu avea o instalație bună și de aceea munca nu da rezultatele corespunzătoare. Pentru a se ter­mina, odată cu aceste neajunsuri, tov. Prisecaru Mihai recepționat­ la cazangerie, a sugerat ideia că dacă standului respectiv i s’ar face o modificare, țevile s’ar putea proba în condițiuni mai bune și cu o pre­siune cu apă de 30 atmosfere în loc de 10 cum s’a făcut până acum. Această ideie a și pus-o în apli­care cu concursul tov. Albeanu Ni­­colae ajustor, Bărbulescu P. Strun­gar și Pâslaru Marin Tudor. Inovația constă din înzestrarea standului cu două planșe, două ștuțuri din țeavă și patru casete pentru introduce­rea garniturilor de lemn. Prin a­ceastă inovație munca căldărarilor este mult ușurată, randamentul pro­ducției ridicat iar timpul pentru probarea țevilor redus. Acum țevile se probează de la 25 la 30 atmosfere în loc de 10 atmosfere cum se pro­bau până acuma, garniturile pentru cuplat țevile sunt de lemn în loc de cauciuc cum se întrebuințau pâ­nă acum. Aceste garnituri erau a­­runcate după probarea a 20 țevi. Prin faptul că tov. Prisecaru și cei trei tovarăși le-au ușurat mun­ca aducând totodată o economie de garnituri administrației, tovarășii căldărari i-au felicitat. Așa se mo­bilizează resursele interne ale în­treprinderii, mărind productivitatea muncii și îmbunătățind procesul de producție prin inovații. RACEANU DANIEL coresp.

Next