Inainte, septembrie 1949 (Anul 6, nr. 1444-1469)
1949-09-01 / nr. 1444
Fl StiMe 14 -1 Ssgtibrie 1949 de B. TALER responsabil cultural al C. S. J. Dolj ■Á f Se împlinesc azi cinci ani dela refacerea mișcării sindicale ca o largă organizație de massă, ce a dus și duce mereu o neînfricată luptă pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii împotriva dușmanilor de clasă, incendiatorii popoarelor la un nou război. Această luptă a fost posibilă numai datorită eliberării noastre de către glorioasele armate sovietice și de sprijinul neprecupețit ce ni s-au acordat popoarele sovietice în întreaga perioadă de la 23 August și până acum, perioadă ce a constituit pentru noi, zi de zi,ceas de ceas, câștigare de nouă victorii pe drumul construirii socialismului în țara noastră. Această luptă a fost posibilă datorită faptului că sindicatele noastre s’au refăcut pe baza ideologiei marxist-leniniste-staliniste, conduse și îndrumate in permanență de către Partidul clasei muncitoare, care a creiat condițiile necesare trecerii țării noastre din lagărul fascist și antidemocratic, în lagărul păcii și al independenței popoarelor în frunte cu Uniunea Sovietică, care a creiat condiții de trecere de la economia noastră, din stadiul capitalist la un stadiu mai înaintat pe drumul construirii socialismului in țara noastră. Conduse de către Partidul clasei muncitoare, Partidul Comunist Român, în adâncă ilegalitate, sindicatele au constituit o forță vie în mobilizarea oamenilor la luptă împotriva războiului antifascist, la luptă împotriva exploatării și asupririi naționale, iar conducătorii iubiți ai clasei muncitoare, care au stat neînfricați in fruntea acestei lupte au fost zvârliți în închisori și lagăre cu scopul de a se distruge mișcarea sindicală. Dar nimic nu a putut stăvili lupta eroică a clasei muncitoare din țara noastră și astfel, imediat, după 23 August, s’au pus bazele solide celei mai largi organizații de masse, curea de transmisie între Partid și clasa minatoare „sindicatele”. Conduse în permanență de cătătre Partid, în perioada acestor cinci ani, sindicatele au dus o luptă pe viață și pe moarte împotriva fabricanților, moșierilor și a tuturor celor ce au exploatat și mai exploatează încă poporul muncitor. Sindicatele noastre, mobilizate de Partid, au mobilizat la rândul lor sute de mii de oameni ai muncii împotriva celor două guverne ale lui Sănătescu și Rădescu, și au contribuit în mare măsură la alungarea lor și instaurarea unui guvern cu o majoritate democratică, în care Partidul Comunist Român avea o poziție înaintată. Sindicatele noastre au luat parte activă la toate înfăptuirile în folosul poporului muncitor ce au avut loc în țara noastră după 23 August 1944 și până acum. Ele au dus la îndeplinire uriașa sarcină ce a fost trasată de tov. Stalin ca „Sindicatele ca școală a comunismului” au dat mii de cadre tinere Partidului și organelor puterii de Stat, organele dictaturii proletariatului. Ele au contribuit în mare măsură la ridicarea nivelului cultural, politic și ideologic al masselor desvoltând conștiința de clasă în sufletul oamenilor muncii. Odată refăcută mișcarea sindicală in țara noastră pe baza ideologiei marxist-leninist-staliniste, pe baza internaționalismului proletar, mișcarea sindicală din țara noastră a sprijinit și sprijină continuu lupta oamenilor muncii din țările cu regim capitalist, acolo unde imperialismul hrăpăreț și-a întins aripile sale negre prin planul Marshall și împotriva exploatării și asupririi, pentru pace și împotriva ațâțătorilor la un nou răsboi, pentru prietenia cu URSS și împotriva imperialismului. In Grecia, în Spania, în Franța, în Italia s-a făcut auzit glasul milioanelor de oameni ai muncii din țara noastră împotriva înrobirii popoarelor, iar la congresul Federației Sindicale Mondiale, ținut de curând la Milano și la Congresul Mondial al Partizanilor Păcii ținut la Paris și Praga, delegațiile oamenilor muncii din țara noastră și-au spus răspicat cuvântul că, clasa muncitoare din țara noastră condusă de Partid, strânsă în sindicate, luptă împotriva scizioniștilor, împotriva social-democraților de dreapta, luptă pentru pace trainică și democratică în întreaga lumie, împotriva ațâțătorilor la un nou război, împotriva imperialiștilor anglo-americani. Azi, în țara noastră, când se consolidează bazele orânduirii socialiste, când regimul de democrație populară îndeplinește cu succes rolul de dictatură a proletariatului, sindicatele au înțeles uriașa sarcină ce le revine in mobilizarea a milioane de oameni ai muncii în țara noastră pentru împlinirea și depășirea primului nostru Plan de Stat, pentru a întreține continuu flacăra întrecerii socialiste, flacără ce sădește în sufletul oamenilor muncii dragostea pentru Patrie, pentru avutul obștesc, dragoste pentru oamenii muncii din întreaga lume și luptă necontenit pentru ridicarea producției și productivității muncii în întreprinderi, pentru crearea de condiții din ce in ce mai bune de trai oamenilor muncii din țara noastră, pentru ridicarea nivelului cultural, politic și ideologic (urmare din pag. II-a) Y Din cauza crizei economice, rațiile de carne s-au micșorat excesiv în Anglia, populația fiind nevoită să mănânce carne de cal. 1/hA" Primul cal: In cursa de azi te mănânc! Al doilea cal: Mă lasă rece ! O să te mănânce și pe tine populația \ Anul VI. Nr. 1444 4 pagini 4 lei% Joi 1 Septembrie 1949 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN PM.R-DOLJ 51 AL COMITETUL PROVIZORIU JUDETEAN 51 ORAJENESC Redacția si Administrația Craiova gtr. Al. I. Cuza Nr 3 Telefon Redacția 26,13 „ Administrația 27,64 Taxa poștală plătită numerar a aprobării Dir. Gen. P. T. T. Nr. 269.942 din 1947 Cont CEC 60.348 ABONAMENTE Salariați 100 lei lunar Particulari 150 lei lunar Instituții și Intrep. 500 lei lunar Căminele culturale 200 lei lunar NOTA GUVERNULUI SOVIETIC CĂTRE GUVERNUL IUGOSLAV Moscova (Tass). — Nota guvernului sovietic către guvernul iugoslav. La 20 August guvernul iugoslav a înaintat guvernului sovietic o notă conținând răspunsul la nota guvernului sovietic din 11 August, privitoare la atitudinea Uniunii Sovietice în ceea ce privește pretențiile iugoslave față de Austria, în legătură cu discutarea proectului de tratat cu Austria. Prin nota din 29 August, guvernul sovietic a comunicat guvernului iugoslav răspunsul său cu următorul conținut: „Guvernul sovietic a primit nota guvernului iugoslav din 20 August. Noua notă a guvernului iugoslav reprezintă o îngrămădire de noui bârfeli și născociri calomnioase în scopul de a masca politica sa de duplicitate și de a înșela popoarele Iugoslaviei. Demascat ca trădător al intereselor slovenilor din Carintia și al drepturilor naționale ale Iugoslaviei prin faptele de netăgăduit menționate în nota guvernului sovietic din 11 August, guvernul iugoslav încearcă să șteargă urmele trădării sale și să scape de răspundere, recurgând la obișnuitele sale metode de minciună și calomniere. Nu pentru a convinge guvernul iugoslav, care de mult trăește fără convingeri și acționează numai conform indicațiilor stăpânilor săi occidentali, ci pentru a-i smulge masca și pentru a ajuta popoarele Iugoslaviei să vadă adevărata față a actualului guvern iugoslav, guvernul sovietic socotește necesar să facă următoarele observațiuni: 1) Guvernul iugoslav susține că Stalin în scrisoarea sa către cancelarul Austriei Renner „a garantat frontierele austriace din 1938”, (nota iugoslavă din 3 August), că Stalin „a promis că frontierele austriace nu vor suferi modificări”, că Stalin ,,a promis orice fel de ajutor pentru a menține frontiera austroiugoslavă neschimbată” și că din această cauză, guvernul sovietic nu a putut să sprijine revendicarea Iugoslaviei de rectificare a frontierelor Austriei în sensul cedării Carintiei slovene către Republica Iugoslavă. Reproducem scrisoarea lui Stalin către cancelarul Austriei, Renner, din Mai 1945: „Excelenței Sale Cancelarului de Stat al Austriei, d. K. Renner. Vă mulțumesc mult, stimate tovarășe, pentru mesagiul dvs. din 15 Aprilie. Puteți să nu aveți nicio îndoială că preocuparea dvs. pentru independența, integritatea și binele Austriei este și preocuparea mea. Orice ajutor de care Austria ar putea avea nevoe, eu sunt gata să vi-l dau, în măsura puterilor și posibilităților, îmi cer scuze pentru răspunsul întârziat. I. Stalin”. După cum se vede, în scrisoarea lui Stalin nu este niciun cuvânt, nici „despre frontierele Austriei”, nici despre „garantarea frontierelor Austriei din 1938”, nici despre „nemodificarea frontierelor austriace”, nici că „frontierele austriace nu vor suferi modificări”. Toate acestea sunt născociri și minciuni ale guvernului iugoslav. (Continuare în pag. 4-a) In munții Tismanei funcționează un cabinet dentar ambulant pentru muncitorii forestieri de la I. P. E.I. L.-Tr.-Severin Gândindu-se la îmbunătățirea condițiilor de trai ale muncitorilor forestieri trimiși la mari depărtări în munți pentru a tăia lemne, și ținând seama de doleanțele acestora, care pentru a-și face un consult dentar erau nevoiți să vină tocmai până la Turnu Severin, sindicatul lemn forestier a inițiat înființarea unui cabinet dentar care să meargă chiar pe șantierul de exploatare din munții Tismanei. Acest cabinet a luat ființă și a și început să funcționeze, muncitorii forestieri fiind recunoscători pentru această măsură care le vine în sprijinul îmbunătățirii vieții lor. Ei sunt entuziasmați mai ales de faptul că dentistul se deplasează acolo în creștetul munților, unde ei lucrează la tăiatul și fasonatul lemnului. Acest fapt constitue încă o dovadă în plus, că Partidul are grijă de oamenii muncii, creindu-le noui și numeroase avantagii pentru a le face viața cât mai bună. D. CROITORU coresp. Nu mai ia drumul fierului vechi capul de motor Cum a recuperat un produs rebutat, tov. Temelie dela Desrobirea arate. .,Uite-te și d-ta, dacă Partidul ne învață ca să fim atenți și să luptăm contra rebuturilor, se poate spune că această piesă nu mai poate fi întrebuințată ? Eu spun că da. Acum hai să trecem la fapte. Tovarășul Temelie încrezător în forțele și capacitatea sa de muncă, dă drumul la strung și cu ispravicele încruntate parcă ar vrea ca dintr’odată să dovedească că ceea ce face el pot să facă toți muncitorii din fabrică, că numai așa vom putea contribui la reducerea rebuturilor, mărirea producției și productivității muncii, economiile atât de necesare în îndeplinirea și depășirea Planului de Stat pe 1949, deci la făurirea unei vieți mai bune și mai fericite celor ce muncesc. Tov. Temelie începe să zâmbească. Pe fruntea lui i se văd câteva broboane de sudoare. „Iacă să tovarăși, în câteva zile acest cap de motor va lua drumul satului, la mioara care are nevoe de el, deoarece țărănimea muncitoare așteaptă să macine grâul din care noi vom mânca pâine bună”. In timpul acesta un tânăr, își băgase capul printre ceilalți care ascultau. Era Cosma Spiridon care a învățat multe de la tov. Temelie. Se ridică și cu vocea lui hotărîtoare spune: „măi tovarăși prin strunjirea acestui top de motor care fusese rebutat și prin punerea lui în funcțiune, nea Costică al nostru a înlăturat o pagubă pentru întreprinderea de 50.000 lei, bani care acum se întrebuințează pentru bunul mers al fabricei noastre. Totodată a făcut ca moara care a comandat capul de motor să nu mai aștepte o lună de zile până la turnarea altuia. Acesta este al doilea cap de motor pe care tov. Temelie Constantin l-a recuperat de la rebuturi. Tov. Temelie bucuros de faptul că a isbutit să aducă o asemenea economie în întreprinderea în care muncește, continuă cu însuflețire la terminarea cât mai rapidă a strunjirii capului de motor care fără intervenția sa ar fi trebuit să ia drumul fierului vechi. Este un exemplu de conștiință de casă și patriotism demn de urmat de toți cei ce muncesc în fabrici și uzine. Iuat și vânjos, cu ochelarii puțin aduși pe nas, tovarășul Temelie Constantin privește atent la capul de motor adus la strungurie, care fusese dat rebut din cauza neglijenței unor turnători. II studiază amănunțit și odată surâde satisfăcut. Văzând că în fața lui se așezase tov, responsabil cu producția pe fabrică, excamă bucuros:” Vezi măi tovarășe Slabu vom spus eu că acest cap de motor care era dat rebut, poate să se aranjeze și să fie pus în funcțiune?”. Și începe să j In comuna Piscul Nou Dolj strălucește lumina electrică După instalarea Comitetului Provizoriu al comunei Piscu Nou Dolj, acesta având concursul organizației de Partid a convocat o adunare obștească la care a luat parte un mare număr de țărăni muncitori din comună. In această adunare s’a luat hotărîrea de comun acord ca până la 23 August comuna să fie electrificată. Chiar de a doua zi țăranii muncitori în frunte cu agitatorii de Partid au început lucrarea. S’au procurat materialele necesare, s’au plantat stâlpii și s’a întins sârma pentru circuitul electric în tot satul. Curentul electric este furnizat de un dinam instalat la moara comunală No. 72. După terminarea instalației, în seara zilei de 23 August în Piscul Nou a fost mare sărbătoare. A prins a străluci lumina electrică prin casele oamenilor și pa la colțurile de stradă. Mare este bucuria țăranilor muncitori din Piscul Nou față de această realizare frumoasă. Seara după terminarea muncii, ei se adună la căminul cultural unde la lumina becurilor electrice citesc ziarul „Scânteia” aflând de acolo despre realizările altor plugari muncitori. Tot prin activitatea Comitetului Provizoriu căminul cultural al comunei se bucură de un aparat de radio și o frumoasă bibliotecă. Acum totul merge în bune condițiuni și această comună poate fi dată de exemplu celorlalte care vor și ele să treacă la electrificare. PETRE MIREA Coresp. ^ I Vizita delegației de țărani muncitor din R. P.R. în Uniunea Sovietică Președintele de colhoz arată țăranilor muncitori din R.P.R. o serie de cai de rasă. Mișcarea stahanovistă mișcarea de neînvins a timpului nostru în iureșul năvalnic al oamenilor sovietici pentru clădirea comunismului, în lupta de zi cu zi a muncitorilor și colhoznicilor sovietici pentru produse mai multe și mai bune, pentru continua întlorire a economiei socialiste, în primele rânduri stau stahanoviștii. Stahanovismul, ca mișcare largă de massă, a devenit în Țara Socialismului armă principal de construire a comunismului. Se împlinesc 14 ani de când, în mina Irmina din Donbas minerul Alexei Stahanov dădea, scoțând 14 norme zilnic în 8 ore, naștere mișcării care-i poartă numele. Nu ar fi fost posibilă niciodată, în societatea capitalistă, o astfel de realizare. Stahanovismul este indestructibil legat de sistemul socialist, singurul teren pe care el poate naște și crește. Stahanovismul e o formă superioară a muncii libere, a muncii omului eliberat de exploatare. Numai societatea în care muncitorul muncește pentru buna lui stare poate cunoaște stahanovismul. Apariția lui în Uniunea Sovietică dovedește tocmai că ea este o astfel de țară cu o muncă liberă, o țară care a desființat exploatare, încercând să prezinte socialismul ca o doctrină ce omloară inițiativa individuală, spiritul întrecerii, burghezia se așează pe poziția calomniei nerușinate. Această greșită poziție de egaltarism mic-burghez, denivelare ireală, calomnie nerușinată aruncată de dușmanii Uniunii Sovietice, s’a prăbușit sub impetuosul marș al oamenilor sovietici care construesc o treaptă superioară a societății fără exploatare. Paralel cu desvoltarea relațiilor socialiste, și tocmai ca rezultat al lor, s’a desvoltat în URSS o nemaivăzută mișcare de massă care a pus în mișcare tocmai acest spirit de întrecere. E vorba de acea întrecere cu totul străină de spiritul concurenței capitaliste ce pune în evidență trăsăturile noui ale omului stăpân pe soarta sa. Subliniind această trăsătură adânc nouă a întrecerii socialiste tovarășul Stalin spunea: „întrecerea socialistă, spune: Unii muncesc prost, alț î btinelații și mai bine, — ajunge de urmă pe cei mai buni și realizează un avânt general". Reațiile noi dintre oamenii sovietici, relațiile tovărășești de colaborare și ajutor reciproc au făcu posibile întrecerea. Tehnica înaintată, pe o anumită treaptă istorică, adăugată acestor noi relații a dat naștere stahanovismului. Calomniile burgheze care încearcă să prezinte stahanovismul ca un soi de „taylorism ’ — care nu e altceva decât sistemul de a extenua pe muncitorii exploatați de capitalșsi — vădesc o jalnică miopie, „economiștii” di această speță nu văd sau nu vor să vadă aceste relații noi care, tocmai ele sunt esențiale. „Slaba,noviștii — Spune tovarășii Stalin — sunt oameni care au devenit complect stăpâni pe tehnica meseriei lor și care știu să stoarcă din tehnică maximum posibil”. Iată factorul nou al elahanovismului, superioara calificare profesională, acea tendință de a distruge deosebirea seculară dintre munca fizică și intelectuală. In anii premergătorii războiului și în anii planului cincinal postbelic stahanovismul a luat forme noi: echipe, brigăzi, secții întregi au devenit stahanoviste. Datorită acestui fapt, neîncetat crește productivitatea muncii, neîncetat crește nivelul de trai al muncitorilor, neîncetat crește și se întărește economia socialistă. Armă a construirii comunismului, stahanovismul — mișcare de massă, întărește astfel necontenit măreața Țară a Socialismului victorios, reazim al luptei pentru o lume nouă, liberă și fericită. O inovație adusă la standul de probat țevile de locomotivă ușurează cu mult munca căldărarilor de la Atelierele C. F. R.Craiova La Atelierele C.F.R. din Craiova, standul de probat țevile fierbătoare și cele de fum pentru cazane de locomotivă nu avea o instalație bună și de aceea munca nu da rezultatele corespunzătoare. Pentru a se termina, odată cu aceste neajunsuri, tov. Prisecaru Mihai recepționat la cazangerie, a sugerat ideia că dacă standului respectiv i s’ar face o modificare, țevile s’ar putea proba în condițiuni mai bune și cu o presiune cu apă de 30 atmosfere în loc de 10 cum s’a făcut până acum. Această ideie a și pus-o în aplicare cu concursul tov. Albeanu Nicolae ajustor, Bărbulescu P. Strungar și Pâslaru Marin Tudor. Inovația constă din înzestrarea standului cu două planșe, două ștuțuri din țeavă și patru casete pentru introducerea garniturilor de lemn. Prin această inovație munca căldărarilor este mult ușurată, randamentul producției ridicat iar timpul pentru probarea țevilor redus. Acum țevile se probează de la 25 la 30 atmosfere în loc de 10 atmosfere cum se probau până acuma, garniturile pentru cuplat țevile sunt de lemn în loc de cauciuc cum se întrebuințau până acum. Aceste garnituri erau aruncate după probarea a 20 țevi. Prin faptul că tov. Prisecaru și cei trei tovarăși le-au ușurat munca aducând totodată o economie de garnituri administrației, tovarășii căldărari i-au felicitat. Așa se mobilizează resursele interne ale întreprinderii, mărind productivitatea muncii și îmbunătățind procesul de producție prin inovații. RACEANU DANIEL coresp.