Inainte, decembrie 1949 (Anul 6, nr. 1521-1543)

1949-12-01 / nr. 1521

Subscrierea pentru „Casa Scânteii" o datorie de cinste a tuturor oamenilor muncii Ho­­rîrea Birou­lui Politic al C. C. al P.M.R. cu p­rivire la cons­truirea unui u­­riaș­ centru poli­grafic care va fi „Casa Scânteii” este pentru toți oamenii muncii din țara noastră un prilej de mare bucurie și sa­tisfacție. Din toate colțurile ță­rii, din fabri­i și instituții, de pe ogoare, vin zilnic ,vești care o­­glindesc patriotismul fierbinte al muncitorilor și țăranilor munci­tori, al ostașilor și ofițerilor, al intelectualilor și studenților, care, având în frunte membrii de Par­tid, socotesc că este o datorie de cinste a lor să contribuie la înălțarea acestui măreț edificiu al lumin­i, r­ăspâmditor al minu­natei și atot!­eiruitoare învățături marxist-leniniste, puternică ar­mă de luptă pentru pace și con­struire a socialismului. Oamenii muncii văd limpede că ridicarea „Casei Scânteii” a­­re o importanță deosebită pentru lichidarea tristei moșteniri lăsată de trecutele regimuri burghezo­­moșierești, adică a analfabetis­mului și inculturii, pentru atin­gerea unui nivel înalt de cultură al poporului nostru muncitor. Porn­­ind din plin tezaurul de ex­­perie­nțe al Partidului Comu­nist (b) al Uniunii Sovietice, în țara noastră, Partidul Muncito­resc Rom­ân duce cu hotărîre lupta pentru luminarea masselor largi muncitoare. S’au croiat mii și zeci de mii de biblioteci în întreprinderi, și la sate, iar a­­nalfabetism­ul, una din cele mai dureroase consecințe ale orân­duirii capitaliste este p­e cale de a fi lichidat. Uriașe și de nes­­tăvilit este setea de cultură a masselor. Milioanele de tineri muncitori, țărani muncitori, e­­levi și studenți, citesc și învață cu un avânt nemaiîntâlnit până azi, citesc și învață muncitorii vârs­tici și tehnicienii, căutând să-și însușească o mai înaltă ca­lificare profesională și să-și ri­dice neîncetat nivelul ideologic, și cultural, citesc și învață zeci și zeci de mii de bărbați și fe­mei care de abia acum au reușit să deslușească muchiile alfabe­tului. Dezvoltarea economiei noastre naționale, creșterea nivelului de trai a determinat creșterea ne­cesităților culturale ale poporu­lui nostru muncitor. Construirea socialismului cere oamenilor muncii o ridicare continuă a ni­velului politic, ideologic și cul­tural. Pentru atingerea acestui scop înalt, cartea și presa con­stituie cel mai bun mijloc. Pe ai­ci tre­­e ziarele, revistele și *8 Iții, ea­­ aduc cuvântul Parti­dului, sunt tot mai căutate. Ele au devenit hrana spirituală a masselor largi muncitoare cărora le întărește și sporește avân­tul în munca și lupta lor pentru pace și socialism, în munca și lupta lor pentru o viață mai fe­ricită. Dar azi, pentru a satisface ne­voile culturale din ce în ce cres­cânde și cerințele sporite în do­meniul presei și tipăriturilor, Partidul a trebuit să ducă o bă­tălie grea cu mijloacele înapoiate de producție din industria gra­fică moștenită de la capitaliști,­­care se străduiau să mențină în negura neștiinței și inculturii, massele largi muncitoare. Pe vre­muri cel mai răspândit ziar bur­­gh­ez, nu atingea un tiraj zilnic , c 200.000 foi, iar o carte nu a­­părea în mai mult de 4—5000 exemplare. Lucrurile s’au schimbat mult. Azi singură „Scânteia”, organul central al­­ Partidului Muncitoresc Rom­ân, depășește 700.000 foi ti­raj zilnic, iar cărțile și broșu­­r­ile, editate în sute de mii de t­­emplare se epuizează în câte­va zile de la apariție. In aceste condiții vechile tipografii, cu u­­tilajul lor rudimentar și uzat, nu mai pot corespunde. De aceea construirea „Casei Scânteii” va aduce cea mai în­semnată contribuție în munca de culturalizare a masselor. Cât mai multe ziare, cât mai multe cărți sunt cerite de massele muncitoare. Iată dere sute și sute de mii de oa­meni ai muncii, spri­jină cu atâta elan și bucurie con­struirea „Casei Scânteii”, care va asigura nevoile de cultură și în­vățământ ale masselor, care va pune la îndemâna oamenilor m­ uncii material ideologic, știin­­ț­­ic și tehnic, care va răspândi p­in cărți și ziare lumina bine­făcătoare. „Casa Scânteii” urmează a fi u­n mare centru de industrie gra­­s­ă, înzestrat cu utilajul tehnic cel mai modern. Uniunea Sovietică, marea no­astră prietenă, ne pune la dis­poziție aceste instalații de in­dustrie grafică. In acest fel, gu­vernul sovietic și personal to­varășul Stalin, ne dă o nouă do­vadă de dragostea pe care o po­artă poporului nostru muncitor. Ca să ne putem da seama cât de perfecționate sunt mașinile ce se construiesc in Uniunea Sovie­tică pentru „Casa Scânteii” este de ajuns să amintim numai că uriașa rotativă, lucrând numai cu o parte din capacitatea ei, va tipări zilnic 2.300.000 ziare. Oamenii muncii din județul Dolj au pornit cu mult avânt la acțiunea de subscripții pentru (continuare în pag. 4-a) Criticând propunerile sovietice la O, N. C. reprezentantul clicii titoiste a repetat aproape cuvânt cu cuvânt cele spuse de Bevin. (Din discursul lui A. I. Vâșinsk, Papagalul Intri­gi: Pretin­sa vă spuneau ți stăpânii mei... Desen de TUDOR POPESCU PROLETARI DIN TOATE OfIGANI AL COMITETULUI JUDEȚEAN PM.R.-DOLJ 51 AL COMITETUL­UI PROVIZORIU JUDEȚEAN 51 ORAȘE NEX . * Anul VI. NR. 1521 4 PAGINI 4 LEI Joi 1 Decembrie 1949 Niciun Cămin Cultural în afara întrecerii! Chemarea la întrecere a unor Cămine Culturale către toate Căminele Culturale din țară pentru intensificarea muncii culturale la sate în timpul iernii Către toate Căminele Culturale din Republica Populară Română uragi tovarăși. Urmând pilda muncitorilor din fabrici, uzine, mine și de pe șan­tiere, care se întrec cu avânt în munca pentru a îndeplini și depăși Planul de Stat, pentru a făuri cât mai multe și mai bune produse ne­cesare unui trai mai bun, noi, co­lectivele de conducere ale unui grup de Cămine Culturale, chemăm la întrecere pe timpul lunilor de iarnă toate Căminele Culturale din țara noastră. Această chemare o facem cu scopul de a răspândi mai mult lumina științei și a culturii în rân­dul țărănimii muncitoare, care a fost ținută în întunericul* 1 neștiinței și al mizeriei de regimurile burghe­­zo-moșierești. Au început lunile de iarnă. Aousu este timpul cel mai prielnic pentru a învăța, pentru a ne lumina. Să fo­losim din plin ajutorul dat de Par­tid și Guvern prin cărți, reviste, zi­are, aparate de cinematograf, ra­dio și altele. In acest scop ne luăm următoa­rele angajamente: 1. Vom asigura o activitate cul­­tural-artistică neîntreruptă. In fie­care Duminică vor avea loc șeză­tori. Vom­­ organiza în cursul fiecărei săptămâni câte 4 seri culturale, cu­prinzând: lecturi în grup, conferințe de lămurire a problemelor legate de producția agricolă, conferințe de răspândire a științei și de comba­tere a superstițiilor, ascultarea emi­siunilor de radio și spectacole de cinematograf. Ne luăm angajamen­tul ca la aceste manifestări să par­ticipe până la 60 la sută din popu­lația locală. 2. Vom mări numărul cititorilor la biblioteci până la 20—25 la sută din populația locală, iar bibliote­cile le vom înzestra cu încă 50— 100 la sută volume față de numă­rul prezent, cu abonamente la trei până la cinci reviste și la trei până la șase ziare. Vom organiza cât mai multe cercuri de lectură în așa fel încât să cuprindem în ele cea mai mare parte a știutorilor de carte. 3. Echipele noastre de teatru, cor și joc vor pregăti în timpul lunilor de iarnă cinci până la opt piesetei­ noui, șase până la zece cântecel noui, patru până la șase jocuri noui,l cu o îngrijită prezentare artistică.« Vom atrage cât mai mulți ti­­­i­neri și vârstnici, femei și bărbați,­ în echipele de teatru, joc și cor. 4. Ne vom îngriji de întreținerea sediului (încălzit, curățenie, etc.) și de pavoazarea lui, astfel­­ încât să facem din sediul Căminului Cultu­ral un loc atrăgător și plăcut, unde să se adune cu drag țărănimea muncitoare. Ziua d­e 21 Decembrie, corui se îm­plinesc 70 de ani de viață a gr­­­ate­ului învățător și con­­ducător al oamenilor muncii di­n întreaga lume, I­ V. Sfalte, precum­ și ziua de 30 Decembrie, ziua de aniversara a Pa­triei noastre, Republica Populară Ro­­mână, le vom întâmpina cu o mun­că culturală cât mai largă- Aceste zile vor fi prilejul unor mari­­ mani­festări în cadrul întrecerii-Sub conducerea Partidului Mun­citoresc Român să depunem toate eforturile și să paștem cu avort la împlinirea angajamentelor luate-Să trim­e­im cu drag pentru răs­pândirea șt­iinței și culturii și pentru lum­in­ea masselor largi ale țărăni­­mi­i muncitoare din satele noastre-Să ajutăm­, prin munca noastră, la întă­rirea alianței casei muncitoare cu țărănimiea muncitoare, sub con­ducerea casei muncitoare, în lupta pentru pace și socialism.­Să popularizam m­ă ese­e înfăptuiri ale Țării Socialism­lului și să învățăm din bogata sa experiență, contri­buind în felul acesta la construirea­­ socialism­ului în scumpa noastră Pa­t­ri­trie, Republica Populară Rom­ână- Niciun Cămin Cultural în afara­­ întrecerii! Niciun Cămin Cultural fără act­­ I­viate permanentă în timpul săptă­­■­miânii! Trăiescă Partidul Muncitoresc Ro­mân ! Trăiască Republica Populară Ro­m­ână! Tră­ască iubitul învățător și con­ducător al comandor muncii d­e toată lumea, tovarășul Stalin’. Căminul Cultural din corn- Ga­­ncea Mare jud- Dolj. Caminul Cultural din corn- Dra­­goslavele jud- Muscel. Căminul Cultural din corn- Vo­­rur­­ca jud- Târnava Mare-Căminul Cultural din corn- Măr­­­gineni jud- Neamț. Căminul Cultural din corn- Mol­­dovița jud- Câmpulung-Moldoven­esc. Căminul Cultural din corn- BUed, jud- Tiniș-Torontal. în cinstea zilei tovarășului Stalin Muncitorii de la fabrica de paste făinoase „Jiul“ își îndeplinesc angajamentele luate Apropierea celei de a 70-a a­­niversări a tovarășului Stalin, gă­sește oamenii muncii avântați în întreceri socialiste. Muncitorimea aduce un omagiu genialului Sta­lin, obținând nouă victorii pe drumul construirii socialismului. Muncitorii, muncitoarele și tehnicienii de la fabrica de paste făinoase „Jiul” se găsesc astăzi ca parte din angajamente depă­șite. Astfel echipa­­ condusă de tov. Spiridon Alexandru care-și luase angajamentul să facă o de­pășire a producției cu 24 la sută, a depășit cu 40 la sută produc­ția și cu 45 la sută la ambalaj. Echipa III-a condusă de tov. Predoaica Cristea care-și luase angajamentul să depășească cu 13 la sută normă d­e producție și totodată să facă aprovizionă­rile cu lemne, a depășit norma cu 32 la sută iar aprovizionările cu lemne sunt efectuate. Din e­­chipa tov. Predoaica s’au eviden­țiat frunză Gheorghița care a de­pășit norma cu 35 la sută, Se­­gărceanu Aurica cu 30 la sută, Meleanca Florea car 35 la sută, precum și Humar Elena care se evidențiază prin dragostea față de mașina la care lucrează păs­trând-o în­ curățenie­­ și făcând-o să funcționeze perfect. Echipele fruntașe ins­ă trebue să ajute echipele r­ă­­mase în urmă pentru ca angajamentele să fie în­deplinite de către toți muncitorii Fabricii „Jiul”. Astfel trebuie mai mult ajutată echipa Il­a­n tov. Slugă Gheorghe care-și luase an­gajamentul de a depăși norma cu 19 la sută- Această echipă a de­pășit-o până acum doar cu 6 la­ sută. Chiar și această echipă cu­­noaște munca entuziastă a tov. K­ulpei Tudorița, Munteanu Ana și Vasiu Cornelia care au depășit programele de lucru cu 25—35 la sută. Printr’o muncă planificată, or­ganizată și printr’o ajutorare a muncitorilor rămași în urmă, succesul fabricii „Jiul” poate fi mult sporit în cinstea ani­ver­siX wa wi­ iimnl ul V t­­­I­t­v» Muncitorii de la „Ceramica“ Mofleni depășesc angajamentele luate Pentru a cinsti așa cum­ se cuvin, măreața zi de aniversare a tova­rășului Stalin, muncitorii de la Ce­ramica Mofleni depunând efortur susținute, au reușit ca până în pre­zent să obțină rezultate frumoase în ceea ce privește realizarea anga­jamentelor luate. Astfel ei au fabricat cele 500.000 cărămizi, sarcină suplimentară din planul de producție, cu care ocazie s’au evidențiat tovarășii Petre Flo­rea care a depășit f­erma cu 259 la sută și tov. Tănase Floria cu 219 la sută. Muncitorii de la secția «oblice au realizat 57 la sută din plan, frun­tași fiind tov. Alexa­ndru Marcas, care a depășit norma cu 140 la sută și Dina Ion cu 100 ]la slută. La secția materii dief­rac­tare, co­lectivul tov. Mircea Gheorghe și Smărăndoiu Ion s’au evidențiat în muncă depășind nor­­ na cu* 132 la sută. La fel și în­­ secția «arierii, mu­itierii vi realesâ 13­1* aptă din plan, iar la secția mecanică ei au r ealizat 10 la sută din reparațiile prevăzuite. La atelierul de tâmplărie repara­țiile efectuate până în prezent s-au efectuat în proporție de 15 la sută față de angajamente. Deasemeni și în celelalte secții muncitorii depun sfertuiri intense în muncă pentru a îndeplini și depăși angajamentele luate în cinstea zilei de 21 Decem­­­brie. CUTEȘ DUMITRU 5 ANI DE LA ELIBER ALBANIEI COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCII DIN ALBANIA Tovarășului Enver Hodja TIRANA Cu prilejul aniversării a 5 ani de la eliberarea Albaniei de sub jugul fascist, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român vă trimite salutul său frățesc. Oamenii muncii din țara noastră urmăresc cu caldă simpatie e­­forturile uriașe depuse în Republica Populară Albania în lu­pta pentru întărirea regimului de democrație populară, împotriva uneltelor cri­minale ale clicii Tito­ Rankovici, clică de asasini și spioni ai imperia­lismului anglo-american, care vrea să transforme Albania într-o colo­nie a ei. Partidul Muncitoresc Român urează poporului albanez, condus de Partidul Muncii din Albania, la a 5-a aniversare a eliberării sale, nouă succese pe drumul spre socialism, pe drumul înfloririi Republi­cii Populare Albania — factor activ al lagărului păcii, democrației și socia­lismului, în fruntea căruia se află Uniunea Sovietică, condusă de ge­nialul învățător al oamenilor muncii din lumea întreagă — Iosif Vi­­ssarionovici Stalin, în numele C. C. al P. M. R., GHEORGHE GEORGHU­LDEJ Generalului de Armată Enver Hodja Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Albania TIRANA Cu prilejul celei de a 5-a aniversări a eliberării Albaniei de sub jugul fascist cu sprijinul hotărîtor al marii ți nebiruitei forțe a păcii Uniunea Sovietică. Vă transmit, în numele Guvernului Republicii Popu­lare Române și al meu personal, sincere felicitări și urări de prospe­ritate bravului popor albanez. Președintele Consiliului de Miniștri, Dr. PETRU GROZA în județul Dolj au început pregătirile pentru alegerile sindicale ale salariaților agricoli Duminică 27 Noembrie ac­, a avut loc la sediul steslicfului de sa­­lariați agrico­l pe paza Craiova, o plenară cu toți președinții și secretarii celor 10 sindicate de plăși ale sa­lariaților agricoli din județul Dolj- La această ședință, delegatul U­­n­unii sindicatelor de salariați agri­coli Iov­ Ghidarcea a arătat marea, importanță ce o au sindicatele de sa­lariați agricoli ,a sate în transfor­marea socialistă a agriculturii noa­stre, precum­ și felul cum trebuiesc făcute pregătirile în vederea începe­rii alegerilor definitive ale nouălor conduceri de grupă sindicală a co­mitetelor comunale și de pași, pre­cum și a comitetelor sindicale din în­treprinderile agricole de Stat, care au loc la data de 1 Decembrie-In fruntea organizații­or sindicale trebuie să stea cei mai hotărîți și devotați clasei muncitoare, țărani săraci și muncitori agricoli evi­dențiați în m­uncă, care au știut cu­m­ să lupte și să demaște dușma­nul de clasă la sate. Un sprijin pu­ternic, în aceste alegeri trebuie să dea organizațiile de Partid de la sate, pentru că els știu felul cum­ și-a lus munca fiecare grup sindical de l­a­ aliați agricoli­ ! De felul cum­ se vor face pre-l jâfirî'e, depinde reușite desfășurării i­egerilor indica'e în cele mai bune rond fiurî- Pentru o cât mai bună ar­­­gan'zare și pregătire a alegeri­lor , indicate de salariați agricol, plasici Șegarcea a chemat la întrecere toata ce era’se plăși din județ, iar popularii­zarea acestora a și înaiput în înt­treg județul Dolj prin 'ozinci vizuale, artico­ e la gazetele de pereți și cetățenești, etc­ . Un sprijin puternic în aceste al­­egeri îl dau și celelalte sindicate din întreprinderile craiovene, cum sunt de exemplu sfaturile populare, alil mentor, învățământ, textile, metalul ch­imic, constructori, artă și cultura și CFR­ . Alegerile se fac în trei etape și anume: etapa 1, de la 1—10 De­­cembrie, în care­ intră plasa Cal­­afat, F­liași și Segarcea; et­apa II-al de'a 1 —13 Decembrie în care întră plăși­le Brabova, Băi­­ești și Meli­­nești, iar etapa Ili-a, dela 1—11 Decembrie a-c-, în care intră paîns păși și anume: Bârca, Rojiște, Plani­­ța și Craiova- | Salariații Comitetului Provizoriu Județean­ Romanați studiază biografii Marelui Stalin, în cinstea zilei de 21 Decembrie Dte inițiativa organizației de Par­tid de la Comitetul Provizoriu al ju­dețului Romanați, membrii și ne­­îm­embrii de Partid de aci, s’au anga­jat, în cinstea celei de a 70-a ani­versări a Marelui Stalin, să studieze biografia genialului învățător al oa­menilor muncii. Pentru a stimula ci­titul biografiei tovarășului Stallin, sa­lariații din secțiunea secretariat au chemat la întrecere salariații din secțiunea cadre. Folosind întrecerea ca sămâîent în muncă, au fost ani­grenați în ciiitul cărții toți salariați celor două secțiuni ca și toți saluriați Comitetului Provizoriu- Roadele a­­cestei munci plină de dragoste penl­tru maree conducător de popoare se vede din discuțiile care se angal­­ează zilnic între salariați în legal­tură cu vieța iubitului nostru dascăl Iosif Vissarionovici Stalin- I GH­ MARIN I Coresp- I Studenții Facultății de mașini agricoli studiază „Scurta biografie“ a tovarășului Stalin Studenții anului I și II ai Fa­cultății de mașini din Institutul Agronomic­ Craiova, in frunte cu membrii de partid și ai organi­zației UTM, au început să stu­dieze operele și viața tovarășul lui Stalin. Ei și-au luat angaja­mentul ca până la 21 Decembri să studieze volumul „Scurta băi­grafie” a tovarășului Stalin- I In comuna Gogoșu se construiește­­ un cămin cultural . Țăranii săraci și mijlocași din comuna Gogoșu-Dolj, îndrumați în­d­eapro­ape de organizația de bază au trecut la construirea unui cămin cultural prin muncă vo­luntară. Ei au fost mai întâi lă­muriți de către agitatori ce în­seamnă un cămin cultural neutru satul lor și apoi 250 de lo­cui­tor s’au și angrenat în muncă att cu brațele cât și cu carele ti­vite. Intră in timp de numai lună de zile căminul cultural , comuna Gogoșu a și fost ridica AUREL FRIGIOS Goresp.

Next