Inainte, august 1950 (Anul 7, nr. 1719-1743)

1950-08-01 / nr. 1719

< V V 7 O nouă și strălucită victorie a clasei muncitoare al anului 1950. Comisiunea de Stat a Planifică­rii a publicat Comunicatul a­­supra realizării Planului de Stat pe trimestrul II Cu o deosebită mândrie au luat cunoștință muncitorii din fabrici și de pe ogoare de cifrele care oglindesc progresele în in­dustrie, agricultură, transport, desvoltarea comerțului și ridicarea nivelului de trai material și cul­tural al întregului popor munci­tor. Aceste cifre grăiesc despre eforturile depuse de oamenii muncii sub îndrumarea Partidu­lui, arată clar atitudinea nouă față de muncă, dragostea și pă­tii tismul întregului popor mun­citor de a făuri o țară nouă, înflori­oare, în care fiecare mun­citor să cunoască o viață fericită. Succesele creșterii producției, realizarea și depășirea Planului de Stat în țara noastră, sunt lo­vituri puternice, date dușmanului de clasă și ațâțătorilor la răz­boi. Muncitorii din fabrici și u­­zine avântați in întreceri socia­liste, dau dovadă zi de zi de o înaltă conștiință de clasă, ob­ținând noi și noi victorii in mun­că. Numai în industrie — arată Comunicatul — planul de pro­ducție pe trimestrul II a fost realizat în proporție de 100,8 la sută. Au depășit planul mun­citorii din industria metalurgică și chimică, cei din industria lem­nului, hârtiei, din industria a­­limentară și numeroase alte ra­muri industriale. In agricultură planul de însămânțări a fost în­­ general îndeplinit, intărindu-se sectorul socialist: în transpor­turi planul a fost îndeplinit și depășit. Prevederile bugetare au fost depășite cu 40 la sută, iar­­ planul de circulația mărfurilor a fost depășit cu 6,4 la sută. Aceste succese se datoresc în mare parte metodelor noi de­­ muncă, științifice, ale Uniunii Sovietice, după care lucrează o mare parte din muncitorii noș­tri. Mărind producția în fabrici, condițiile de trai ale întregului popor muncitor se îmbunătățesc. Acum munci­torii știu că nu mai muncesc pentru îmbuibarea pa­tronilor exploatatori, ci pentru ei înșiși. Muncesc liberi, cu drag, și conștienți în fabrici și uzine pentru că nu mai simt jugul ca­pitalist. Toate acestea au dat Partidului și Guvernului posibi­litatea să aplice o serie întreagă de măsuri menite să contribue la ridicarea nivelului de trai al ce­lor ce muncesc. Numărul munci­torilor, tehnicienilor și funcțio­narilor, ocupați în câmpul mun­cii, a crescut față de aceiași pe­rioadă a anului trecut, cu 38 la sută. A crescut cu 9 la sută salariul mediu. S-au extins mă­surile de protecția muncii. Nu­mărul total al celor trimiși la odihnă în stațiuni balneo-clima­­terice a fost de 57800 față de 37.800 în trimestrul II al anului trecut. S’au înființat încă 542 cămine culturale, trimițându-se bibliotecilor 1.000.000 volume. Aceste succese oglindesc drumul luminos pe care ne conduce Par­tidul nostru. Ca de la cer la pământ se deo­sebește situația din țara noas­tră de cea din țările capitaliste, in țările imperialiste și subju­gate, numărul șomerilor a de­­pășit 45.000.000. Spectrul îngro­­zitor al crizei ce amenință ca­pitalismul, intrat în putrefacție, provoacă spaimă și mizerie. In­oc de asistență socială, munci­­torii din țările capitaliste g&c sub poduri, dorm în cotețe, lata „pa­radisul” economiei capitaliste. Oamenii muncii din țara noa­stră sunt conștienți că toate drep­turile de care se bucură acum se datoresc luptei clasei muncitoa­re condusă de Partidul ei pentru întărirea regimului nostru de de­mocrație populară, pentru cons­truirea socialismului. De aceea muncitorii din fabrici și uzine depun eforturi in producție, con­știenți, că de rodul bogat al mun­cii lor numai ei se bucură. Comunicatul subliniază că tri­mestrul II al anului 1950, a fost marcat printr-un nou avânt dat întrecerii socialiste. Este însă necesar ca toate a­­ceste succese să fie larg desvol­­tate și pentru aceasta trebue să extindem cât mai mult minu­natele metode de muncă sovie­tice. Trebue să se extindă expe­riențele fruntașilor în producție, ale inovatorilor, inventatorilor și raționaliza­țiilor. Toto­da­t între­cerea socialistă trebue să cuprin­dă întreaga massă de muncitori, căci — așa cum ne învață to­varășul Stalin — „ea produce o schimbare radicală în felul oa­menilor de a privi munca, căci ea transformă munca, dintr’o po­vară umilitoare și anevoioasă, cum era socotită înainte, într’o chestiune de onoare, de glorie, de vitejie și eroism”. Avântați cu înflăcărare ln în­treceri socialiste muncitorii de la „Oltenia” și-au îndeplinit, cu toate greutățile ce le-au stat în față, planul cu sută la sută, mă­rind productivitatea muncii cu 56 la sută, față de anul trecut. Dea­seme­ni muncitorii de la tăbă­­căria Bucovăț au mărit producti­vitatea muncii, față de anul 1949 cu 8,4 la sută. Urmând exemplul minerului Barta Iosif, echipa de strungari a lui Mi itaru Mihai, Ștefănescu Mircea, Popescu Ion, Doagă Marin și Preducă Mircea, împreună cu turnătorii Aldău Mircea și Atanasie Constantin de la fabrica metalurgică Craiova și-au îndeplinit planul anual la confecționarea diferi elor piese de schimb pentru tractoare și de la data de 1 Iulie a. c., lu­crează în contul anului 1951. Noi succese a înregistrat Pla­nul și în domeniul agriculturii. Planul de însămânțări, în jude­țul nostru, a fost depășit. S-au înființat două no­­ă SMT-uri, în comunele Cârcea și Bârca, mă­­rindu-se numărul tractoarelor. Numărul total al gospodăriilor a­­gricole colective din județul Dolj a crescut la 15, ele constituind un minunat exemplu pentru ță­ranii munci­­­i, pr­in avânt și bu­nă organizare a muncii, atât în campania de însămânțări cât și în cea de recoltare. Astfel la gos­podăria agricolă colectivă „Des­­roiirea Muncii” din­ Galicea Ma­re, s’a obținut o recoltă medie de 2500 kgr. grâu la hectar, de două ori mai mult decât cea mai bună recoltă a țăranilor muncitori din aceiași comună, învățând din experiența că­pătată până acum, să lichidăm toate lipsurile, știind că fiecare procent în plus, peste plan, în­seamnă o lovitură puternică dată ațâțătorilor la război, înseamnă o cărămidă în plus la temelia independenței noastre naționale. Să pornim cu avânt la îndepli­nirea sarcinilor de plan pe tri­mestrul al III-lea ! Să punem te­melie de granit primului nostru plan cincinal, care va aduce în­tărirea considerabilă a țării noa­stre! înainte, la luptă, sub condu­cerea Partidului pentru împli­nirea și depășirea Planului, pen­tru construirea socialismului în țara noastră, pentru pace! PROLETARI DIN TOATE ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN PMR DOLJ ȘI AL COMITETULUI PROVIZORIU JUDEȚEAN 5­ ORĂȘENESC • Anul VII. Nr. 1719 4 PAGINI 4 LEII Mărfi 1 August 1950 in n-a. ISS pag. Hf-fi Citiji Manifestațiile sportive de Sâmbăta și Duminică Eliberarea de nouă orașe de către armata populară coreeană IN ÎNTÂMPINAREA PRIMULUI NOSTRU PLAN CINCINAL Piese de mașini agricole în contul lunii Noembrie Sporindu-și eforturile în în­trecerea socialistă, muncitorii, tehnicienii și funcționarii fabri­­cei metalurgice .,Lupta” din Craiova, au reușit să înddepline­­ască programul de producție la diferite piese de mașini agricole și tractoare pe IulieȚ­ August, Septembrie și Octombrie, tre­când să lucreze în contul lunei Noembrie dela 29 Iulie a. c. Printre echipele fruntașe se află echipa tovarășului Grigo­­rașcu Ștefan de la turnătorie, ca­re obține importante depășiri de program la turnarea pieselor de fontă, echipa tovarășului Popa Ion II de la secția ajustaj, pre­cum și strungarii Pădureanu Fie­rea, Ungureanu Dionisie și Ți­­cleanu Marin, pentru piesele ob­ținute de o calitate superioară. Succesele muncitorilor dela C. A. M. Intensificându-și efortur­ile în întrecerea socialistă, echipele tov. Radu Nicolae și Popescu Dumitru cVa s­oți­i de a’e și am­­ala de a depozitul de fermentare Craiova, care execută alegerea și amba­larea tutunului, lucrează din ziua de 25 Iulie a. c., in contul lunei August, reușind astfel să depă­șească planul pe luna Iulie cu 12 la sută. Exemplul lor este urmat de cei alți muri­t­o­i și muncitoare, pentru a-și îndeplini înainte de termen prevederile planului. Pentca o recoltă îmbelșugată Să grăbim desmiriștitul și tieerișul ! Profi­­nd de timpul prielnic, țărănimea muncitoare din jude­țul Dolj luptă cu hotărîre pen­tru a termina desmiriștirile. In aceas­ă luptă, fruntașe sunt plășile: Rojiște care a îndepli­nit 76 la sută din plan și Gân­­giova care a îndeplinit 68 la sută. Ele sunt urmate de plășile Se­­garcea cu 43 la sută, Băilești cu 32 la sută, Calafat cu 32 la sută, Bârca cu 31 la sută și Craiova cu 30 la sută. In urmă au rămas plășile Brabova cu 21 la sută, Breasta cu 19 la sută și Șim­­nic cu 19 la sută, codașe fiind plășile Filiași cu 17 la sută, Plen­ița cu 14 la sută și Meli­­nești cu 11 la sută. In ceea ce privește tinerișul, în fruntea campaniei se află pla­sa Segarcea care și-a îndeplinit planul cu 100 la sută, urmată apoi de plasa Calafat cu 91 la sută, Bârca cu 88 la sută, Gân­­giova cu 87 la sută, Craiova cu 78 la sută, Brabova cu 77 la sută, și Băilești cu 73 la sută. Codașe sunt plășile Melinești cu 67 la sută, Pîenița cu 65 la sută, Șim­­nic cu 63 la sută, Rojiște cu 62 la sută, Breasta cu 61 la sută și Filiași cu 55 la sută. Pentru terminarea la timp și în cele mai bune condițiuni a desmiriș­ituhui și treb­­ișului, Co­mitetele Provizorii de plăși și comune trebue să-și încordeze e­­forturile, mobilizând țărănimea muncitoare la efectuareea aces­tor munci fără a se pierde vreo zi. ZIUA FEROVIARILOR SOVIETICI La sfârșitul lunii Iunie, in U­­niunea Sovietică se sărbătoreș­te Ziua Feroviarilor Sovietici. Această sărbătoare tradițională a poporului so­vie­tc a fost întâm­pinată în condițiile îndeplinirii cu succes a Planului de Stat al Uniunii Sovietice pe cel de al doilea trimestru al anului cu­rent, care remarcă succesele deo­sebite ale transportului feroviar. Datorită eroismului în muncă al oamenilor sovietici, căile fe­rate sovietice, au întrecut încă din anul 1948 volumul transpor­turilor de dinainte de război—cu toate rănile adânci lăsate de răz­boi. Rețeaua de cale ferată de pe tot întinsul Uniunii Sovietice a fost lărgită. Mii de kilometri de cale ferată din regiunea Moscovei și din Urali au fost electrificate. Partidul Comunist și Guver­nul URSS a înarmat cu tehnica cea mai înaintată din lume pe feroviarii sovietici, cărora le po­artă multă grijă. Peste 150000 feroviari au fost răsplătiți pen­tru munca lor plină de abnega­ție cu ordine și medalii. 127 de feroviari au fost distinși cu tit­lul de Erou al Muncii Socia­liste iar alți peste 100 sunt dis­tinși cu premiul „Stalin”. Oamenii muncii din țara noa­stră privesc cu nespusă dragoste la succesele strălucite ale fero­viarilor sovietici. Ceferiștii din Regionala III-a CFR Craiova, au sărbătorit în meetinguri entuzia­ste Ziua Feroviarilor Sovietici. Manifestațiile pline de dragoste in cinstea Zilei Feroviarilor So­vietici s-au încheiat cu un fes­tival, ce a avut loc în sala Tea­trului­­ Muncitoresc „Locomotiva” din Craiova, organizat de sindi­catul Transporturi și Comunica­ții, cu concursul filialei ARLUS și al caravanei cinematografice a Regionalei CFR Craiova. Cefe­riștii craioveni și-au exprimat dragostea pentru feroviarii so­vietici, și pentru marele Stalin. Fruntașii în producție, mecanicul major Duvinș și meca­nicul Drubins de la Depoul Ski­riatov, pregătindu-se pentru re­­morcarea unui tren de călători.­­ I , i ...• w »«Ie fanchilii s’aia unii ln Băilești, o atmosferă neo­bișnuită. Sute de căruțe și ma­șini, sboară pe șosele ridicând colbul în înaltul cerului. Lozin­cile și pancartele întregesc at­mosfera de sărbătoare. Din șo­seaua principală sute de oameni se îndreaptă spre locul festi­vității. Acoperișurile de tablă ale ca­selor, strălucesc puternic în bă­taia soarelui. In zare se profi­lează silueta uriașă a noului si­loz din gara Băilești. Porțile larg deschise ale gos­podăriei colective primesc mereu noi și noi vizitatori. Nimeni nu mai pășește cu sfială. Timpul călăului Gabroveanu s’a stins. Aci ia naștere mlădița so­cialismului, gospodăria colectivă „23 August”, prin unirea a 65 familii de țărani săraci și mij­locași.­­ Muncitori del­a orașe, țărani muncitori, pionieri, elevi, se în­frățesc în hora vo­ci bune a bunei stări. E mai vesel ca oricând aci. *­­ Dincolo la noul sediu al gos­­t­ H. ELEFTERESCU . 2 (continuare în pagina 3-a). <Ie­fiarami sarad m­ Ilonașî ifin Băilești în ț­osgiod­arîn colectt­va „SI5 August“ 1). La marea sărbătoare a colectiviștilor din Băilești, tov. Catană Marin, membru­ în­ Biroul Comitetului de Partid Județean Dolj, aduce țăranilor muncitori cuvântul Partidului. 2). Purtând pe brațe portretul tovarășului Stalin, țăranii mun­citori își exprimă dragostea față de marele învățător al omenirii muncitoare. 3). Președintele numii gospodării agricole co­lective, tov. Alex. Vițelaru rostește răspicat: vom lupta pentru înflorirea gospodăriei noastre colective,,

Next