Inainte, iunie 1951 (Anul 8, nr. 1973-1998)

1951-06-01 / nr. 1973

/ r L Ziua Internațională a Copilului A treia sesiune a Consiliului F.D.I.F., care a avut loc la Mos­cova, la sfârșitul anului 1949, a hotărît ca ziua de 1 Iunie sa fie declarată ca Zi Internațională a Copilului, și chiamă femeile din lumea întreagă să lupte p­entru apărarea vieții copiilor lor, pen­tru pace. Consiliul F.D.I.F. ce a avut loc la Berlin anul acesta, a ho­­tărît ca ziua de 1 Iunie să fie s­i sărbătorită intr’un mod deosebit. . .Deosebit de importante fiind și evenim­entele pe care le trăim. Pe de o parte, lagărul imperia­list ațâțător la război, care se pregătește să extindă masacrele din Coreea in întreaga Asie și a­­poi în Europa, și care la Confe­rința adjuncților miniștrilor de externe de la Paris, pune tot fe­lul de piedici pentru a nu se putea ajunge la stabilirea unui a­­cord internațional. Pe de altă parte stă strajă de neînvins, la­gărul antiimperialist, al păcii, in frunte cu Uniunea Sovietică, care luptă pentru o pace durabilă în lumea întreagă, pentru demilita­rizarea Germaniei și Japoniei, pentru reducerea înarmărilor și a forțelor armate. Călăuzită de principiul stali­nist că „oiilul este cel mai pre­țios capital”. Uniunea Sovietică a făcut în cei aproape 34 ani de existență a sistemului socia­list, pași uriași spre fericirea tu­turor copiilor din cuprinsul mă­reței Țări a Socialismului. „Vii­torul este al copiilor”, spun oa­menii sovietici. Conștienți de aceasta, construc­torii comunismului veghează la creșterea și educarea copiilor d­e azi, comuniștii de mâine. Pentru aceste scopuri, Guvernul Sovie­tic cheltuește mai mult de 26 la sută din bugetul țării. Toți cop­ii Uniunii Sovietice simt grija părintească a Statului. Călăuzite de aceste principii, pe acelaș drum au pornit și po­poarele din țările cu democrație populară. In țara noastră, sub conducerea Partidului Muncito­resc Român, ocrotirea mamei și a copilului a devenit u­na din principalele preocupări ale Gu­vernului și organizațiilor de masă. Ocrotirea mamei și a copilului, in fiecare epocă corespunde o­­rânduirii sociale respective. In societatea capitalistă, copiii ce­lor ce muncesc sunt ținuți in întuneric pentru ca să devină slu­jitori supuși și dependenți de clasa dominantă. Cu totul altfel se prezintă e­­ducația și grija față de copil în societatea socialistă unde li se creează copiilor condiții de viață și desvoltare din ce în ce mai minunate, unde li se asigură o viață fericită. Grija pentru copiii din țara noastră a constituit una din pre­ocupările principale ale Partidu­lui clasei muncitoare, chiar din primele zile ale eliberării Patriei noastre de sub jugul fascist, de către glorioasa Armată Sovietică, care a sdrobit mașina de război hitleristă. Sub conducerea Par­tidului nostru, s-a trecut imediat la lupta împotriva mortalității in­fantile, pentru crearea primelor creșe, a primelor cămine de zi, a primelor dispensare, grădinițe se­zoniere, etc. Copiii, crunt loviți, atât fizic cât și moral de regimurile vi­trege din trecut, copii care au a­­vut de suferit de pe urma răz­boiului imperialist, au fost sal­vați și redați vieții, datorită deo­sebitei îngrijiri primite. Astăzi, aproape drm­i 7­ ani de la eliberare, vechiul^Ba sub ochii noștri, această scripare devine mereu mai puternică și se con­cretizează prin nenumărat­e și mă­rețe înfăptuiri. In regiunea noas­tră, ca și în celelalte regiuni ale țării, se ridică zilnic case de naș­tere, dispensare infantile, creșe, case ale copilului, grădinițe se­zoniere, etc. Numeroși copii sunt trimiși în colonii pentru a veni de acolo cu sănătatea întări­ta. Organizația U.F.D.R. Dolj, a dat în cadrul comitetului de spri­jin „Mama și­ copilul”, un reușit festival, realizându-se suma de 230.000 lei. Din această sum­ă 100.000 lei au fost destinați pen­tru uniformele a 200 copii din căminele sezoniere din raioanele Brabova, Sadova și Balș. Restul de bani va fi folosit pentru ame­najarea a 3­ salarii în cartierele mărginașe ale orașului. Dar mai puternic ca oricând, în această zi, se ridică glasul acu­zator al părinților și copiilor din țările capitaliste și colonii. Mi­lioane de oameni din India vin să ceară socoteală imperialiștilor a­­mericani și englezi și slugilor lor pentru cei 2.200.000 copii ce n’au loc în școli, pentru cei 20.000 co­pii ce mor la fiecare două luni de foame, boli și mizerie. In Franța și Germania Occidentală, în Australia și chiar in Statele U­­ni­te, școlile se închid, numărul analfabeților ere­te și copiii va­gabondează cerșind. Revolta și indignarea oameni­lor cinstiți din lumea întreagă nu cunoaște margini in fața săl­băticiilor și a teroarei deslănțuite împotriva copiilor, femeilor și bătrânilor fără apărare din Co­reea, în fața distrugerii bunu­rilor și operelor de valoare ale poporului coreean. Ziua Internațională a Copilu­lui va fi un prilej pentru popoa­rele din lumea întreagă de pre­țuire a mărețelor realizări ale po­liticii staliniste în ceea ce privește ocrotirea mamei și a copilului. Ziua Internațională a Copilului va trebui să mobilizeze și să antre­neze pe toți oamenii cinstiți în acțiuni puternice, în măsuri con­crete de ocrotire a copilului, pen­tru a asigura condiții de viață mai bu­ne tinerelor vlăstare. In această zi, pretutindeni, popoa­rele cer dreptul la viață, la sănă­tatea și fericirea copiilor. CRIHANA GEORGETA. In cinstea Zilei Internaționale a Copilului, ufederistele din sec­­torul V și-au luat angajamentul să amenajeze un salariu pentru co­pii, pes strada Stalingrad. In clișeu, harnicele ufederiste lucrând la amenajarea terenului pentru salariu. ______________ SetL PRmerm mwnm tarícb. ami-rfk" Anul VIII. Nr. 1973 | 4 PAGINI 4 LEI | Vineri 1 Iunie 1951 A apărut: „Tânărul Leninist“ Revistă editată de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor. Anul I Nr. 1 Mai 1951 Cuprinde: * * * Cuvânt înainte Gh. Florescu . La cea de a 30-a ani­versare a Partidului nostru drag. Plus Covacii U. T. C. — ajutor și rezervă credincioasă a Partidului Comu­nist din România. Al. Mirodan : Culegere de articole și cuvântări ale tovarășului Gh. Gheor­­ghiu-Dej. * * * Devotamentul nețărmurit față de Patria Socialistă, datoria sfântă a comsomolistului. Vasile Mușat s­­ă întărim munca culturală de massă a U.T.M.­ A. Bratu: O etapă de importanță hotărîtoare în lupta partizanilor păcii. V. Mândra: Despre unele probleme ale desvoltării tinerilor noștri poeți. Note din viața de organizație. închiderea Congresului Asociației Științifice a Tehnicienilor din R. P. R. Ședința de Miercuri dimineața a Congresului Asociației Științi­fice a Tehnicienilor s’a deschis sub președinția prof. u­niv. G. Atanasiu. A luat cuvântul secretarul ge­neral al Organizației Superioare Tehnice din R. Polonă, Waclaw Czernowski, care a adus salu­tul tehnicienilor și inginerilor din R. Polonă. Ing. Oliviu Russu, prim-secre­­tar al A.S.T., a desvoltat apoi raportul de activitate al Consiliu­lui Central Provizoriu A. S. T. Au urmat discuții asupra ra­poartelor, la care a luat parte un mare număr de delegați. După încheierea discuțiilor, Miercuri după amiază a avut loc ședința de închidere a Congresu­lui A.S.T., care a fost p­rezi­dat­ă de a­ad. prof. Traia­n Sărvu­­lescu, președintele Academiei R.P R. Au fost de față tovarășii: Chi­­vu Stoica, general colonel Emil­­ Bodnăraș, Alexa Augustin, N. Po­­escu-Doleanu, Al. Sincovici, C­­risnea, numeroși oameni de Pr P știință și cultură. S’a dat citire propunerilor de modificare a statutului, care au fos­t aprobate. Statutul a fost votat apoi în întregime. Potrivit statu­tului, Asociația va purta de acum înainte titlul de „Asociația Știin­țifică a Inginerilor și Tehnicieni­lor din R.P.R.” (A.S.I.T.). Congresul a aprobat raportul Consiliului Central Provizoriu și a dat descărcare vechiului co­mitet. S’a dat apoi citire proectului de rezoluție, care fiind pus la vot, a fost adoptat in unanimi­tate și cu vii aplauze. Congresul a ales în unanimi­tate noul Consiliu Central al A.S.I.T. și Comisia de Cenzori. Membrii noului Consiliu Cen­tral s’a­u întrunit și au ales ur­mătoarea conducere: președinte, acad. prof. ing. N. Profiri, vice­președinți: prof. C. Nenițescu, membru corespondent al Acade­miei R.P.R., laureat al Premiu­­(continuare în pag. 4-a) Pentru îndeplinirea înainte de termen a planului pe primul semestru , SUCCESELE COLECTIVULUI DE LA R. A. T. A. Inițiativa patriotică a colectivu­lui de muncitori și tehnicieni de la uzinele „23 August”, a fost primită cu multă bucurie de salariații de la autogara RATA Craiova. Ca răs­puns la această chemare, colec­tivul de la RATA s-a angajat ca până la 15 Iunie să îndeplinească planul pe primul semestru. Până în dimineața zilei de 27 Mai planul la transportul călăto­rilor a fost îndeplinit în procent de 97 la sută, urmând ca în ce­lelalte zile până la sfârșitul lunei să fie îndeplinit sută la sută și chiar depășit. La transportul măr­furilor planul a fost depășit, reu­­șin­du-se a se parcurge pe­ste pla­nificare 14.581 km., tonajul fiind mărit, aceasta datorită faptului că mașinile au fost planificate just, căutându-se a nu face niciuin drum fără încărcătură. Un alt factor ca­re a contribuit la aceasta, a fost scurtarea duratei de încărcare și descărcare precum și a timpului de staționare. Din totalul de 52 mașini, pe traseu circulă 14 au­tobuze și 22 camioane restul fiind în garaj sau reparații, p­entru ca atunci când vreo mașină suferă vreun defect să poată fi înlocuită imediat. Șoferul Clenciu Alexandru­­ de pe autobuzul ZIS 105 cu nr. 36.398 B. a reușit a parcurge până acum cu această mașină 87.746 km. fără reparații în urma angajamentului luat de a realiza 100.000 km., deși motorul mașinii nu a fost nou ci scos din revizie. Exemplul său a fost urmat și de alți șoferi cum ar fi Stănuș Alexandru și Țic­lea Ion. Comunistul Țiclea Ion a par­curs cu un autocamion Praga până în prezent 45.260 km., iar Stănuș Alexandru a străbătut fără repa­rații 51.000 km. Realizările acestor trei șoferi ce dau viață mișcării sulumiste, inspirată din metodele stahanoviș­­tilor sovietici, s’au putut obține da­torită îngrijirii deosebite ce se a­­cordă mașinii, schimbării uleiu­lui la timp, faptului că viteza de 35-40 km. pe oră nu se depășește, controlului riguros asupra cau­ciucurilor și a mașinii atunci când pleacă în cursă, etc. In realizarea sarcinilor de plan la autogara RATA au mai contri­buit și tov. Preda Nicolae precum și comuniștii Niculescu Petre Popa Dumitru care au sprijinit șa­și ferii de a pleca regulat în cursă și au avut o atitudine juistă față de călători și sarcinile încredin­țate. Desfășurând larg întrecerea so­cialistă, colectivul de la RATA Cra­iova se străduește și de zi pen­tru a obține nouă succese, ce vor contribui la îndeplinirea planului pe primul semestru înainte de ter­men, la înflorirea și întărirea scumpei noastre Patrii. Ziua Internațională a ' ***■'■...«fi ■ [UNK]Mrclisien­ * ■»■ [UNK]"I­­­Copilului Deschiderea „Expoziției Copilului“ la Craiova In ziua de 30 Mai s’a deschis „Expoziția Copilului” in calea Lenin No. 95 (sala ARLUS) în cadrul săptămânii copilului. Un public numeros aștepta so­sirea delegației formată din tov. Corzin Ion, Momuleț Arit­ina, Turcu Paula și Dumitrana Ion, care au tăiat panglica și împreu­nă cu vizitatorii au intrat în sala expoziției. Tov. Mihalcea Eliza, a ară­tat pe plan intern și extern mo­mentul în care s­e deschide această expoziție și în care se sărbătore­ște Ziua Internațională a Copi­lului. După conferință expoziția a fost vizitată de un numeros pu­blic. Iată, colțul sugarului. O ca­meră aranjată cu tot ce este ne­cesar unui nou născut ca să crească în condiții higenice. Baia, leagănul, pătuțul, alimentația necesară. Mai departe, col­țul preșcolarului, unde se vede grija ce se dă încă din cea mai fragedă vârstă viitorilor ce­tățeni ai Patriei noastre. Pătuțul pentru odihnă, masa pentru studiu și joc, masa pen­tru mâncat, totul aranjat ca să atragă copilul și să se simtă bine. Apoi colțul școlarului. Co­pilul a crescut acum și trebuie să­­ ne îngrijim de tot ce are nevoie p­entru a putea să studieze, să se desvolte fizic și intelectual. Masa de studiu, biblioteca, dife­rite lucrări ale elevilor: ierbar, insectar, pietrar. Nu știi la care să privești mai întâi. Scopul acestei expoziții este de a învăța pe mame cum să-și crească copiii în cele mai bune condiții și de a arăta totdeodată grija pe care Partidul o are pen­tru tinerele noastre vlăstare, cum și mijloacele ce stau azi la înde­mâna oamenilor muncii, ca să-și educe copiii într’un spirit nou. La plecarea din expoziție fie­care vizitator și-a sti­ Ls impresiile într-un registru. Realizările U. F. D. R­istelor din Corabia Pentru a cinsti așa cum se cu­vine ziua de 1 Iunie, Ziua Interna­țională a Copilului, din inițiativa organizației raionale UFDR a avut loc în orașul Corabia un reușit festival artistic de pe urma căruia s-a realizat suma de 22.800 lei. Din acești bani au fost des­chise două grădinițe sezoniere, ca­re vor fi întreținute cu cheltuelile necesare de către organizația UFDR a raionului Corabia în co­munele Celeiu și Vădăstrița. In aceste două grădinițe se­zoniere primesc o îngrijire deose­bit de bună un număr de 40 de copii ai oamenilor muncii din Co­rabia. Comitetul de sprijin UFDR a țesut pânză din 9 kgr. bumbac și 22 kgr. in, confecținându-se cearșeafuri, fețe de perne și șer­vete, care în cinstea zilei de 1 Iunie au fost împărțite la cele 12 grădinițe sezoniere existente în raionul Corabia. Tot pentru strângerea de fon­duri în vederea sărbătoririi zilei de 1 Iunie, în toate comunele din raionul Corabia au fost organizate festivaluri de pe urma cărora re­zultatul bănesc a fost folosit la cumpărarea a 30 kgr. bomboane și 10 kgr. biscuiți care deasemeni au fost distribuite celor 400 de copii ce se găsesc în cele 12 gră­dinițe sezoniere din raionul Co­rabia. Așa înțeleg membrele organi­zației UFDR *’­­n raionul Corabia să dinsteas­ia Internațională a ■ Copilului. o solidaritate in­ternațională in lupta pentru apă­rarea vieții și sănătății copiilor, pentru pace și un viitor fericit tu­turor oamenilor muncii din RPR. DATCU MARIA și OCHEA GHEORGHIȚA coresp. „Voi da cu drag la colectare“ . Su­nt țărani sărac din co­muna Lipov. In tot timpul eu am ascultat cuvântul Partidului și am făcut așa cum el m’a învă­țat. In toamna trecută am însă­mânțat 1,25 hectare cu grâu p­e care le am, din termenul fixat de Hotărîre. Deasemeni la colectă­rile din vara trecută am predat cu dragă inimă cele 188 kgr. grâu ce mi-au revenit făcându-mi prin aceasta datoria mea patrio­tică către Stat. Anul acesta când am­ văzut Hotărîrea Consiliului de Miniștri privitor la colectarea produselor agricole vegetale pe anul 1951 m’am bucurat tare mult văzând grija pe care Partidul o poartă nouă țăranilor muncitori prin justa așezare a cotelor de cereale. Iată de pildă, eu am în fo­losința mea suprafața de 2,25 hectare teren arabil dintre care am cultivat cu grâu 1,25 hectare, de pe care va ieși peste 1800 kgf, lucru ce ar veni să dau drept cotă către Stat numai cantitatea de 188 kgr. Spre deosebire de a­­nul trecut când a­m predat a­ceiași cantitate de grâu, dar re­colta fiind mult mai slabă, anul acesta voi preda cu toată inima mai ales că recolta pe care eu o am, îmi asigură din plin satisfa­cerea nevoilor pe un an de zile, grâul meu fiind înalt și frumos. Eu tovarăși mulțumesc din tot sufletul Partidului căci el are o mare grijă de noi țăranii munci­tori venind întotdeauna la timp cu sfaturile pe care noi le urmăm cu drag. Voi căuta ca în perioada re­coltării să duc o intensă muncă de lămurire în rândul țăranilor muncitori din comuna mea ară­­tându-le ce înseamnă a urma sfa­turile Partidului care ar­e grijă de noi țăranii muncitori și am să-i îndemn de a-și preda eu toa­tă inima cota ce le revine către Stat, asigurând astfel din plin traiul oamenilor muncii de la o­­rașe, din fabrici și uzine. E— :~o­l POPESC­U țăran sărac din comuna Lipov, raionul Craiova. Festivalul Filmului Sovietic „PAGINI ISTORICE” O scenă din monumentala operă a cinematografiei sovietice „Pagini istorice” care rulează azi la cinematograful Scala în cadrul Festivalului Filmului Sovietic. Citiți prezentarea filmului în pagina II-a. ......................................... " 1 "■«■ [UNK] [UNK]«■ U­.^jill'lii.'. ..uiilMi ' I

Next