Inainte, iulie 1951 (Anul 8, nr. 1999-2024)

1951-07-01 / nr. 1999

05' }M PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI - VĂ ! — ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL RM.R.— 5/ AL SFATULUI POPULAR REGIONAL DOLJ * Anul Vii­. Nr. 1999 Ț 4 PAGINI 4 LEI | Duminici 1 IuLie 1951 S'a terminat secerișul orzului la gospodăria colectivă din Coțofenii din Față Terminând primii din comună secerișul celor 15 pogoane orz, colectiviștii din comuna Coțofenii din Față, au pornit cu un în­suflețit avânt la treeriș. Muncind de zor, având bine organizată întrecerea pe echipe, ei au reușit să treeze cele 15 Ha. ore de toa­mnă obținând însemnata canti­tate de 3200 kg. la Hectar.­­ Aceasta a fost posibilă deoa­rece în munca lor au folosit din plin metodele agrotehnice sovie­tice semănâ­ndu-i la timp și în bune condițiuni. Colectiviștii sunt mândrii de rezultatele ce le obțin, muncin­­du-ș i pământul in comun și bo­gatele roade, dovedesc pe deplin superioritatea gospodăriei colec­tive față de mica gospodărie in­dividuală. 7. BODIU coresp. Și țăranii muncitori din comuna Galicea Mare au terminat de secerat orzul Acum câteva zil­e, țăranii mun­citori din comuna Galicea Mare, raionul Băilești au pornit la se­cerișul orzului de toamnă. Că­lăuziți de cuvintele pline de înțe­lepciune ale tovarășului Stalin: „Culesul­­ este o treabă de sezon, lui nu-i place să aștepte”. Țăranii muncitori, au reușit să se a­­chite în bune condițiuni de a­­ceastă sarcină, ei terminând de secerat cele 30 hectare cu orz de toamnă. In frunte au stat țăranii mun­citori Ion I. Drăghici, Marin L Giontu, Iordache Amița și Ion Stanică, terminând fiecare de se­cerat câte 0,50 ha. Deas­emeni și țăranii muncito­ri Ion I. Drăghici și Ion Stanică, terminând primii au pornit și au adunat spicele, după care au și făcut desmiriștitul. Acum s’a tre­cut la seceratul grâului care a luat o mai mare intensitate, clai­­le ridicându-se în șiruri tot mai nr~i, iar locurile proaspăt des­­miriștite înegresc câmpul. T. TABACU Corespondent, LA TRIERAT Colectiviștii da la gospodăria agricolă colectivă „Unirea” din co­muna Stoenești raionul Caracal au eșit primii din comună la mun­cile de secerat și treierat. In clișeu, colectiviștii treerând­ muștarul recoltat de pe supra­fața de 2 ha. Ei au reușit să stingă o recoltă după această suprafață de peste 120 de bănn­ioare care vor fi predate „Plafa­rului”, cu care au contractat. emu in pag ill­o. Viața de partid Organizația de bază de la G. A.C. Stoenești trebue să sprijine mai mult organizarea muncii in gospodărie In pag­i a. Nota de protest a ministerului Afacerilor Externe al R. P. R. adresata guvernului iugoslav PENTRU STRÂNGEREA RECOLTEI LA TIMP ȘI ÎN BUNE CONDIȚIUNI Țăranii muncitori din comuna Troian, predându-și cota la baza Frăsinet. Primul care și-a predat cota a fost tov. Buzatu Marin, secretarul organizației de partid care a primit a doua distanță pe raion, după care au urmat țăranii mijl­ocași Ciopla Dumitru, Dia­coni­ Ion, Diocan Marin și alții. Cânt­ec pentru viață nouă Zâmbește Ion pe sub mustață Și’ndearrmo ca un năzdrăvan: „Hei, hei, ce-a fost acum un an la să mai scot nnc’o postață... Cu asta fac trei zile'ntr’una Și’n catastir înscriu o mie. Acu să-mi vină Ioana mie. Și să mai facă pe nebuna... Că dorul mâ’ncinsese — tiv — Acum un an când mama Lina, Mă tot mustra, „a ta e vina. De ce te duci în colectiv? „Că fata mea de... vezi și tu...­­, v-v* UU*, W IA y­A­S. V­p .* , „Că dacă nu, ne-om despărți... „Că'n colectiv? Ea, nu și nu!... Acuma ochi­i sunt cât ceapa Și-mi soarbe mersul de pe drum... Dar, oare’mi arde mie-acum, Să dau la moara ior cu apa? Zâmbește Ion pe sub mustață Și munca-i este mai avană. Căci lângă dânsu-i o codană Și harnică dar și isteață... O’ntreabă galeș într’o doară. Că prea nu cată către dânsul Cu’n cântec fata-i dă răspunsul Și simte Ion cum se’nfioară... Ea ține dârză’n pas cu el. Cl­irr m­ino^rt+rr an «nel-relîv T---i--------T—--- C----—»■**••• Zâmbește Ion pe sub mustață Și fata pe sub­ie­ emel. Sf. BOSSUN. Își predau cu drag cotele către Stat Tot mai mulți țărani munci­­tori din raionul Corabia, imediat după trcerișul orzului se îndreap­tă cu drag la bazele de recep­­ționare a cerealelor pentru a-și preda cotele de cereale. Astfel la baza de recepționare din Corabia, care și-a început activitatea pe ziua de 27 iunie a.c., primul care a predat cota și a obținut chitanța nr. 1, a fost țăranul muncitor Dumitru Mi­­tru, care a predat cantitatea de 48 kgr. orz. Deasemeni și țăranul mijlocaș Ionică Opriș a predat 205 kgr. obținând chitanța nr. 2. Exem­plul lor a fost urmat îndeaproa­pe și de țăranii muncitori Marin Vătafu care a predat 125 kgr. și Ion Țârdea care a predat cantita­tea de 80 kgr orz. Toți țăranii muncitori care se prezintă la baza de recepție își arată pe dreplini mulțumirea lor față de partid și guvern de felul cum au fost aplicate co­tele, lor rămânându-le o însemnată cantitate de cereale pe care pot s-o valorifice prin cooperativă, contribuind ast­fel și mai mult la îmbunătățirea traiului oamenilor muncii de la o­­rașe. ȘT. ROȘCA Corespondent. întrecere socialistă între brigăzile de tractoriști Odată începută campania de recoltare, tinerii tractoriști de la SMT. Segarcea după ce s-au or­ganizat în 10 brigăzi dintre care 3 au și început întrecerea intre ele. Așa de pildă tractoristul Sta­­tescu Const, și-a luat ca anga­jament să depășească planul cu 5 la sută, să facă economii la car­buranți cu 10 la sută și piese de schhimb în proporție de 20 la sută.. Deasemeni el a chemat la întrecere brigada 3-a și a 7-a. Și tractoristul Niță Plotea împreună cu brigada din care face parte și-a luat ca angaja­ment să depășească planul de lu­cru cu 10 la sută și să facă o eco­nomie de 10 la sută la carbu­ranți. Tot pen­tru ca munca sa decurgă in bune condițiuni și sa fie întă­rit spiritul de răspundere asu­pra mașinilor pe care lucrează, la SMT.­Barca batozei­ au fost luate în primire pe baza de con­tract aplicându-se din plin me­toda sovietică a Ninei Nazarova. Primii care au înțeles să-și preita mașinile pe baza de contract — — așa după cum și-au luat și angajamentul, să le îngrijească ca pe ochii din cap — au fost trac­toriștii Gagiu Nicolae, Tudor Paul și Duță Constantin. NICU BARBU Corespondent. Posturi sanitare de prim ajutor la anii Potrivit Hotărîriii Partidului și Guvernului, Comitetul Executiv al sfatului popular raional Caracal­, prin secția sănătate și în colabo­rare cu sub filiala de Cruce Roșia, s’au preocupat d­e necesitatea a­­sigurării unor condiții igienice de muncă pentru țăranii muncitori la aici pe timpul treerișului, de a-i învăța să se ferească de accidente și de a le da primul ajutor dacă acestea s-au produs. Pentru a­­ceasta, au fost luate din timp mă­suri pentru organizarea posturi­lor de prim ajutor ce vor func­ționa pe lângă ariile de treer și de încadrarea lor cu un personal instruit. Educația sanitară a celor 171 responsabili de la tot atâtea pos­­i­uii de piAin­­ajului ce vor f­a­c­­ționa în raionul nostru, a fost fă­cută de un grup de 30 lectori, care la rândul lor au fost instruiți de către medicii de circumscripție. Dotarea acestor posturi de prim ajutor cu medicamentele necesare s’a și făcut, repartizându­li-se la fiecare haremurile fixate de către Ministerul Sănătății. Păstrarea acestor medicamente la aici se va face în dulapi­oarele sanitare tip, ce există pe lângă fiecare școală­, complectate cu alte 20 dulăpioare noi confecționate în acest scop. Elevii și elevele de la școlile medii, absolvenți ai cursurilor de GPAS, vor face parte din colecti­vele acestor posturi­ sanitare. Pentru educația sanitară a ță­ranilor muncitori, posturile sani­tare au fost dotate cu diferite bro­șuri cu caracter sanitar, din care se vom­ face lecturi în orele de ră­gaz ale acestora. La aripii electrificate de la Vlă­­dila, postul sanitar de prim ajutor va fi dotat și cu două patu­ri și un aparat de radio. \ Gheorghi Dimitrov - luptător pentru pace,, pentru socialism Gh­eorghi Dimitrov, de la moar­tea căruia se împlinesc­­ doi ani la 2 iu­ie a. c., a fost unul din acei minunați luptători care prin viața și activitatea lor și-au câș­tigat dragostea și recunoștiința nu numai din partea clasei mun­citoare din țara lui, ci și din par­tea proletari­atului internațional. De la începuturi © activității sale Imlitice, Gheorghi Dimitrov optat pentru cauza clasei mun­­­citoare. In calitatea sa de secre­tar general al Uniunii sindicate­lor muncitorești din Bulgaria (1904—1923), el a educat pe muncitori în spiritul solidarității internaționale a proletariatului. Gheorghi Dimitrov s-a ridicat cu H­o­t­ă­r­î­r­e împotriva condu­cătorilor oportuniști ai internaționalei sindicale de dreapta, așa zisa internațională de la Amsterdam, care încerca să abată mișcarea muncitorilor din Bulgaria de pe calea luptei de clasă și a învățăturii mar­xiste. In Septembrie 1923, o insu­recție armată a isbucni împo­triva clicii fasciste, care, printr-o lovitură de Stat, pusese mâna pe putere în Bulgaria și pornise o ofensivă teroristă împotriva organizațiilor democratice. In fruntea insurecției se aflau Gheorghi Dimitrov și Vasil Ko­­larov. Răscoala a fost înăbușită în sânge, însă ea a constituit o etapă importantă in mișcarea an­tifascistă internațională, care în­cepuse să ia proporții. Atitudinea curajoasă și com­bativă p­e care a avut-o Gheorghi Dimitrov în fața tribunalului de la Leipzig în 1933—1934, a fost de mare importanță pentru con­solidarea frontului antifascist. Fasciștii nu s’au dat la o parte să recurgă la cele mai mârșave și violente mij­oace pentru a sdrobi pe luptă­t­orii ant'fasc­iști, Gheor­ghi Dimitrov a făcut însă să eșu­eze planurile lor. In fața tribunalului din Leip­zig, Gheorghi Dimitrov s-a tran­sformat din acuzat in acuzator. El a demascat cu curaj pe Goe­­ring și pe Goebels și a acuzat pe naziști ca pe adevărații autori ai incendierii Reichstagului. După procesul de la Leipzig, în al calitatea sa de secretar general Internaționalei Comuniste, Gheorghi Dimitrov și-a consa­crat energia sa pentru organiza­rea și conducerea luptei împo­triva fascismului și războiului imperialist. Raportul său în fața celui de al Vll-lea Congres al Internaționalei Comuniste are o importanță istorică. Gheorghi Dimitrov a demascat fără cruțare și pe socialiștii de dreapta, a căror trădare a făcut posibilă consolidarea fascismului. Astfel, în 1937 Gheorghi Di­mitrov scrie: „Fără social-demo­­crația lui Turati și Aragona în Italia, victoria fascismului lui Mussolini nu ar fi fost posibilă. Fără ea iau­ democrația lui Ebert și Noske, victoria fascismului lui Hitler nu ar fi fost posibilă în Germania. Fără so­țul demi­c­aț a lui Renner și Otto Bauer, victo­ria fascismului in Austria nu ar fi fost posibilă”. Și în prezent social-democrații de dreapta continuă să-și joace rolul lor infam. Ei depun toate eforturile ca să desbine clasa muncitoare, să o abată de la lupta comună împotriva imperialismu­lui și războiului. Ei au devenit lachei supuși ai magnaților din Wall-Street spri­ntând agresiunea acestora împotriva Coreei și de­venind complicit lor în pregă­tirea unui nou război. Astăzi massele muncitoare înarmate cu experiența istoriei văd tot mai limpede adevăratul chip al so­cialiștilor de dreapta și refuză să-i urmeze. Gheorghi Dimitrov sub­ ínna ne­contenit rolul important al Uniu­nii Sovietice, bastion al păcii în întreaga lume. Uniunea Sovieti­că constituie un obstacol de ne­învins pentru planurile de cuce­rire ale imperialiștilor. Ea este călăuza in lupta pentru elibe­rarea popoarelor asuprite. In ar­ticolul său, scris cu ocazia celei de a 20-a aniversări a Revoluției Socialiste din Octombrie, Gheor­ghi Dimitrov spunea: „In situația internațională ac­tuală nu există și nu poate e­­xista un criteriu mai bun pentru a determina cine este pentru și cine este împotriva Cauzei păcii, decât atitudinea aceluia față de Uniunea Sovietică. Piatra de încercare pentru sin­ceritatea și cinstea fiecărui lup­tător din mișcarea muncitoreas­că, a oricărui partid sau orga­nizații muncitorești, a oricărui democrat, este atitudinea sa față de marea Țară a Socialismu­lui”. Gheorghi Dimitrov a lăsat po­porului bulgar sarcina sfântă de a păzi ca lumină ochilor prie­tenia cu Uniunea Sovietică. A­­ceastă prietenie este piatra de temelie a po­iticii externe a gu­vernului popular bulgar. Sub conducerea lui Gheorghi Dimitrov a fost făurit în Bulga­ria regimul de democrație popu­lară care asigură întregului po­por muncitor bulgar posibilita­tea de a trece cu pași repezi la construirea socialismului. Repu­blica Populară Bulgaria este un factor activ în lupta pentru pace a omenirii înaintate. Pentru a­­ceste merite ale lui Gheorghi Dimitrov, poporul bulgar și pro­letariatul internațional va purta recunoștință veșnică. va, ' Pentru victoria Cincinalului I Economii de 408 894 lei la fabrica de postav „Oltenia”: Muncitorii, tehnicienii și ingi­nerii de la fabrica de postav „Ol­tenia” din orașul nostru, luptă zi de zi pentru a-și îndeplini și depăși sarcinile de plan, cât și pentru realizarea de cât mai mari economii. De pildă preparația fi­laturii a realizat o economie în valoare de 102.648 lei, filatura 24.369 lei, iar secția țesătorie și-a înscris în contul ei personal de economii 171.000 lei, a pretura 24.582 Lei și altele. S-a realizat până la data de 1 Iunie o eco­nomie de 408.894 lei. Preparația filaturii a putut obține actete de e­­conomii realizate, prin ridicarea randamentelor la partizi și prrin reducerea consumului specific la materii prime, iar în secția țe­sătorie prin reducerea deșeurilor, economii la materiale și lubre­­fianți. Deasemeni în secția vopsitorie s-a putut obține economiile mai sus arătate prin extinderea me­todei stahanovistului sovietic Maiantz, care a fost aplicată de Gheorghe Ciobanu, șef de echi­pă și Penea Constantin. Lucrează în contul semestrului .­ Luptând în întrecerea socialis­tă, muncitorii și tehnicienii fa­­bricei de biscuiți „Spic de grâu” din orașul Craiova, au reușit să-și îndeplinească cu c­­iste an­gajamentul luat, de a real­iza pla­nul semestrial înainte de termen. In ziua de 15 Iunie ei și-au în­deplinit în întregime sarcinile de plan pe semestrul I, dând de la această dată primele zeci de ki­lograme de biscuiți peste plan, adică în contul semestrului II. Fruntaș în întrecere sunt tovară­șii­ muncitoare din secția amba­laj: Vornici Ioana, S­to­ian Paras­­chiva și UTM.­ista Covârlău Flo­riea, care au depășit planul pri­ma cu 59,40 la sută, cea de-a doua cu 63,65 la sută și ultima cu 71,12 la sută. Iar în secția fabricație UTM-istul Preduț Ion, maistru de fabricație la biscuiți, împreună cu echipa sa au obținut o depășire de 44,42 la sută. Mun­citorii și tehnicienii fabricei „Spic de grâu” mobili­zați de către organizația de bază, comitetul de întreprindere în în­treceri socialiste, cât și datorită sprijinului neprecupețit dat de către conducere au putut să dea produse peste plan în cantitate, de 54.040 kgr, biscuiți,

Next