Inainte, noiembrie 1951 (Anul 8, nr. 2102-2125)
1951-11-01 / nr. 2102
S'au pregătit în vederea deschiderii cursurilor de alfabetizare Pentru a duce la bun sfârșit sarcina măreață de lichidare a științei de carte și pentru contribui la ridicarea nivelului cultural al oamenilor muncii, zilele trecute secția de învățământ de pe lângă Sfatul Popular raional Craiova, a convocat într-o ședință de lucru pe toți directorii școlilor din acest raion. La ședință au participat reprezentanți ai Comitetului raional de partid și numeroși reprezentanți ai organizațiilor de masă. Problema centrală care a figurat pe ordinea de zi, a constituit-o problema alfabetizării. Prelucrându-se instrucțiunile Ministerului învățământului Public s’a arătat importanța alfabetizării, ce duce la lichidarea meștiinței vi de carte. In urma ședinței, cadrele didactice luând contact cu terenul au trecut la muncă pentru a se achita de sarcinile ce le reveneau. Pentru achiziționarea materialelor didactice necesare în cursul acestui an de alfabetizare, cadrele didactice au organizat festivaluri și seri culturale, în cadrul cărora s-au strâns numeroase sume de bani. In vederea unei bune asigurări a alfabetizării neștiutorilor de carte, cadrele didactice din raionul Craiova au provocat la întrecere toate cadrele de învățământ din regiune, fixându-și printre altele, următoarele puncte: organizarea centrelor de alfabetizare, procurarea manualelor și rechizitelor necesare cursanților, frecvența și promovarea neștiutorilor de carte și pregătirea unei serbări în cinstea zilei de 30 Decembrie cu cursanții dela ciclul ÎI. 1 D. TRAISTARU - coresp. ! A fost inaugurat un nou cinematograf la Caracal Un rol important în opera de educare a oamenilor muncii constitue și cinematografia. Inspilrându-se din bogata experiență a gloriosului Partid Comunist Bolșevic, Partidul Muncitoresc Român, acordă o deosebită atenție tinerei noastre cinematografii. In acest sens au fost alocate însemnate sume de bani pentru desvoltarea cinematografiei în țaranoastră. al Mergând pe linia trasată de CC PMR, Comitetul raional de partid Caracal a sprijinit efectiv sindicatul de învățământ Caracal i îm vederea deschiderii unui nou cinematograf. Astfel s’a trecut la o muncă intensă, al cărui rezultat a fost inaugurarea acestui cinematograf ce funcționează în localul liceului de băeți din Caracal. Cinematograful „Timpuri Noi” din Caracal s’a inaugurat într’un cadru festiv, cu care ocazie tov. Păuinescu Ion președintele sindicatului învățământ a vorbit despre importanța cinematografiei în țara noastră și despre realizarea noului cinematograf în orașul Caracal. In cadrul festivității de inaugurare a cinematografului „Timpuri Noi” a rulat filmul „Jurământul”, care a fost vizionat de o numeroasă asistență alcătuită din muncitori, elevi, funcționari, militari, etc. S. ZAMBREA ’ coresp. încă din luna Februarie a.c. muncitorii de la întreprinderile edilitare Craiova, dornici de a trece normele la complexul sportiv de Stat GMA, prin Iov. Oprescu, responsabil cu sportul, au hotărât să-și construiască o sursă cu obstacole. Din materiale vechi, la atelierul de tâmplărie, datorită muncii depuse în timpul liber de către tâmplari, s’a reușit să se confecționeze această cursă cu obstacole. De atunci ea stă aruncată în curte și este mutată dintr’un loc în altul. Nimeni nu se interesează de instalarea ei. Muncitorii sunt dornici de a câștiga insigna GMA dar nu pot să-și satisfacă dorința iar din cauză că nu au unde face antrenamentul. Nici terenul de volei nu este amenajat așa cum se cere. Aceasta, datorită colectivului sportiv care nu se interesează de buna desfășurare a sportului în această instituție. Pentru o continuă desvoltarie a culturii fizice și sportului în rândul muncitorilor, este necesar ca mai întâi, colectivul de conducere să-și trăiască viața și să ia grabnice măsuri de a satisface dorințele muncitorilor de a câștiga insigna GMA. DINULESCUoresp. SPORT Colectivul sportiv de la întreprinderile edilitare,Craiova trebue să sprijine muncitorii în trecerea probelor G. M. A. Intensă activitate culturală în raionul Calafat Căminele culturale din raionul Calafat duc o intensă muncă de ridicare a nivelului cultural al țărănimii muncitoare. In cele 24 cămine și 3 colțuri roșii, în ultimii 3 luni de activitate, au fost ținute un număr de 1152 conferințe, la care au participat 23.250 de țărani muncitori. Lease mari au fost ținute un număr de 92 șezători duminicale și 125 seri culturale, la care au participat peste 22.000 țărani muncitori. Audițiile radiofonice de astenieni au fost ascultate cu mult interes de către țăranii muncitori, ei luând cunoștință de munca pe care muncitorii o depun pentru îndeplinirea planului nostru de Stat: , .. . 17 j VIȘAN , ” oorasp, Activitate sportivă Mișcarea sportivă la sate capătă pe zi ce trece o tot mai mare amploare. Așa de exemplu în comuna Băilești clubul sportiv care cuprinde 145 de membri duce o intensă muncă pentru ca tot mai mulți tineri să devină purtători ai insignei GMA. în cursul ultimelor luni acest club a obținut succese însemnate. 48 de membri au trecut toate probele, devenind purtători ai insignei GMA. Datorită muncii colectivului sportiv, prin sălile bine amenajate, cu jocuri de șah și ping-pong, zilnic sunt atrași zeci de tineri. Deasemeni munca de a se întări mișcarea sportivă este dusă în mod practic prin competițiile organizate. t ¥ ', N. BORCAN coresp. .L’ptomâna Muzicii Sovietice“ CONCERTUL II Vineri, 2 Noiembrie, la ora 18,45 pe postul București I, va avea loc al doilea Concert simfonic din cadrul „Săptămânii Muzicii Sovietice”. El cuprinde compoziții de Lew Knipper și Nicolai Miascovski. Lucrările lui Lev Knipper, oglindesc, sub cele mai puternice și mai variate aspecte, dragostea de viață, energia și dinamismul oamenilor sovietici. Activitatea sa creatoare este diversă și excepțional de rodnică. Setea de a cunoaște cât mai adânc realitățile mărețe din patria sa, l-a determinat pe Knipper să întreprindă numeroase călătorii dealungul Uniunii Sovietice, până în republicile din Orientul îndepărtat. Impresiile culese s-au oglindit apoi în compoziții viguroase și pline de viață. Printre acestea se numără un mare număr de lucrări din care distingem: cântecul „Câmpia” și „Suita de cântece ostășești”, ambele bine cunoscute publicului nostru. Suita de cântece colhoznice, executată în prima audiție la 14 Decembrie 1950, face parte din cele mai recente lucrări ale compozitorului. Ea se remarcă prin caracterul său dinamic, care are la bază folosirea creatoare a intonațiilor cântecelor populare noui. In partea a doua programului concertului simfonici se va transmite Simfonia Nr. 21 de Nicolai Miascovski. Acest mare și regretat compozitor sovietic, decedat în August anul trecut, e autorul unei opere muzicale considerabile, care cuprinde 27 de simfonii, 3 simfoniete, câteva poeme simfonice și uverturi, Rapsodia Slavă și alte lucrări pentru orchestră, Cantata „Krtave cu noi”, 13 quartete de coarde, sonate pentru vioară și violoncel, precum și un mare număr de miniaturi vocale și instrumentale. 1 j Elev al lui Rimski-Kor=akov și Leadov, Miascovski isbutește prin creația sa să îmbine în chip strălucit tradițiile clasicismului rus și noile trăsături ale școlii muzicale sovietice, călăuzită de metoda realismului socialist. Intre anii 1941—1950, lui Miascovski i s-a decernat de patru ori Premiul Stalin. In Martie 1951 el a fost distins post-mortem cu Premiul Stalin de gradul I pentru ultima sa lucrare Simfonia a 7-a, precum și pentru quartetul al 13-lea. Simfonia a 21-a (Opus 51 in fa diez minor) este inspirată de dragostea compozitorului pentru frumusețile mărețe ale patriei sale, ea e străbătută ide sentimentele de bucurie și optimism sănătos, de vigoare și bărbăție ale oamenilor sovietici. Caracterizată prin desvoltări simfonice ample în spiritul clasicismului rus, simfonia are o melodică bogată, impregnată de intonațiile muzicii populare ruse. Ce să citim: A. Perventev I „ COCIUBEII" (Editura Cartea Rusă) Roman istoric în adevăratul înțeles al cuvântului, „Cociubei” este o epopee a Războiului Civil. Spre deosebire de romanele istorice burgheze, care au la bază concepția greșită că istoria e făurită de „supra-oameni” detașați de mase, romanul lui Pervențev — ca și celelalte romane istorice sovietice — are la bază concepția profund științifică, marxist-leninistă, care afirmă rolul creator de istorie al mamelor, fără să nege prin aceasta rolul personalității în lupta popoarelor pentru libertate și progres. Cociubei este unul din numeroșii comandanți de oști pe care Revoluția i-a scos la iveală din rândurile poporului și pe care Partidul lui Lenin și Stalin i-a educat cu grijă și dragoste. Prin dârzenia și neînduplecarea sa, Cociubei exprimă voința maselor populare deșteptate de Marea Revoluție Socialistă din Octombrie. Scris cu o deosebită măestrie artistică, într-un stil viguros și colorat, romanul lui Pervențev reprezintă încă un prilej de a cunoaște minunatele trăsături ale oamenilor sovietici și trecutul lor eroic. Totodată el constitue o puternică armă în mâna oamenilor muncii în lupta pentru construirea unei societăți superioare, în lupta pentru apărarea păcii, împotriva imperialismului ootrapjlrtor și a uneltelor lui. Realizările și oamenii unui colhoz milionar de A. Musatov raionul Chiiinu RSS Moldovenească — Iată și Cojușna noastră — sunt spuse tovarășul meu de drum. Automobilul intră într-o vale largă, mărginită de coline rotunjite nu tocmai înalte, una din acele văi fertile și insolite care sunt atât de numeroase în partea centrală a R.S.S. Moldovenești. Până departe, de jur împrejur, încotro îți arunci ochii, pe costișele colinelor se întind vii. Acestea nu sunt încă toate, — observă președintele colhozului Piotr Mironovici Agdeev. Colhozul posedă 806 hectare de vii. In 1949 la Cojușna s’au organizat două colhozuri, apoi ele s’au contopit. Colhozul mărit a luat numele moldovenesc „Biruința”. Noul colhoz avea nevoe de un nou conducător — cult, experimentat, energic. Colhoznicii îl aleseră pe comunistul Agheev, Hidrometeorolog ca profesiune, Piotr Mironovici a fost pe vremuri șeffjl unei expediții arctice și a consacrat multe eforturi pentru a pune stăpânire pe regiunile nordice. In timpul Războiului pentru Apărarea Patriei el a luptat pe teritoriul R.S.S. Moldovenești. — Am acceptat cu mult drag să muncesc ca președinte al colhozului comasat, — spune tovarășul Agheev. — „Bruința” este o gospodărie cu mari perspective, posibilitățile sunt aici enorme. Afară de aceasta eu lucrez in prezent la o disertație în specialitatea mea... Iar munca în colhoz îmi oferă mult material prețios pentru aceasta. Alexandr Lazarevici Popov, agronomul șef al colhozului, ne povestește despre primele luni ale activității sale în colhoz. El a venit la Cojușna de pe băncile școlii. Institutul de Agricultură din Chișinău a pregătit destul de bine pe tânărul agronom pentru activitatea practică. Lucrarea lui de diplomă despre experiența înaintată a viticultorilor din raionul Slobozia a fost publicată într-o revistă științifică. Dar la Cojușna el a fost nevoit să-și reînceapă învățătura de la capăt. Alexandr Lazarevici își aduce aminte de următorul caz. Când în urma dispozițiilor sale au început să se aplice în vii îngrășăminte minerale, un grup de colhoznici ceru agronomului să dea o adeverință scrisă că strugurii nu vor fi sărați la gust. Dar de ce credeți că ar putea fi sărați? se miră Alexandr Lazarevici. — Apoi, că noi am gustat îngrășămintele pe limbă... sunt sare curată, — îi explică unul dintre colhoznici — Ei, și dacă sarea aceasta ar pătrunde în strugurii noștri dulci ! ? Agronomul nu râse. Lucrul era mai mult trist decât vesel. Nici autoritățile țariste, nici capitaliștii și moșierii români nu făcuseră nimic, pentru progresul viticulturii. Și Alexandr Lazarevici îințelese: colhoznicii trebuesc învățați, învățați cu răbdare, cu perseverență, trebue să li se desvolte conștiința, că li se împărtășească cunoștințele științifice. Colhoznicii comuniști îl aleseseră pe agronom ca secretar al organizației de partid. Agronomia fu strâns împletită cu munca de partid și cu cea de educație. De dimineață până seară Alexandr Lazarevici își petrece timpul în vii. Arănd colhoznicilor cum trebue să fie pre lucrat pământul printre rânduri, cum să se aplice îngrășămintele în perioada de vegetație, cum să se facă ciupitul și copilitul, polarizarea artificială, agronomul comunist vorbește în acelaș timp oamenilor despre forța și puterea orânduirii sovietice, despre posibilitățile nesfârșite ale gospodăriei colective, despre succesele științei miciuriniste. Cu încetul, dar neîntrerupt, conștiința oamenilor se modifică. Primul an de viață colectivă răsplăti cu dărnicie munca membrilor artelului. Venitul colhozului a fost de 8 milioane ruble. Acum nu mai era nevoe să îndemni oamenii să vină să lucreze la vie. Veneau singuri și cu plăcere. Loturile de lângă casă trecură pe planul al doilea. Pe măsură ce se desvolta gospodăria, se desvoltau și oamenii. Andrei Tudose — este un soldat al Războiului pentru Apărarea Patriei și a participat la eliberarea Varșoviei și altor orașe. Pe front el deveni membru al comsomolului. După reîntoarcerea în satul natal Andrei Tudose fu ales secretar al organizației comsomoliste a colhozului. In prezent organizația comisomolistă numără 70 de membri. Comsomoliștii, sunt, de regulă, fruntașii întrecerii socialiste și sprijinul de nădejde al conducerii colhozului. Din cele 15 brigăzi ale colhozului, șase sunt conduse de comisomoliști. Andrei Tudose conduce brigada viticolă Nr. 6. In aceasta lucrează mulți țigani. Acești oameni s’au așezat pentru prima oară temeinic pe pământ și au simțit bucuria muncii. In brigadă domnește un mare entusiasm în muncă, colhoznicii îndeplinesc câte una și jumătate până la două norme zilnic. Este caracteristică soarta viticultorului de 60 ani Emanoil Vasilievici Grecu. Multe lucruri a mai văzut pe lume acest om! Pe sub ochii lui s’au perindat oarecum întreaga istorie a viticulturii R.S.S. Moldovenești. — In colhoz am intrat printre primii, — spune Emanoil Vasilievici. Și trebue să vă spun că mi-am cam pierdut puțin cumpăna. Toată viața am lucrat la vie cu mâna. Singurele mele unelte au fost hârlețul, sapa și cosahul. Și acum văd. S.M.T. ul ne trimite un plug puternic de desfundat, și acesta ară pământul până la o adâncime de 70 centimetri. Au apărut otrăvuri pentru stropitul tufelor de vită, aparate, îngrășăminte minerale. Sau să vorbim, de pildă, despre desfacerea vinurilor. In trecut aceasta era o muncă de martir. Culegeai un soi timpuriu de poamă, făceai vinul cu mijloacele fiecare le aveai acasă și-l duceaia Chișinău la piață. Stăteai ceasuri întregi în așteptare în arșița soarelui... Pe când acum toate se fac altminteri. In colhozul nostru sunt patru baze de colectare. Strugurii noștri se desfac numaidecât in comerțul de stat sau cooperatist, sau sunt luați de combinatul pentru fabricarea vinurilor de șampanie. Afară de aceata, colhozul posedă patru crame proprii. Acum vinul este făcut de meșteri pricepuți. Și nu degeaba vinul nostru este renumit. Președintele ne povestește cu câtă abnegație au apărat colhoznicii anul acesta recolta. — Am făcut patru stropiri împotriva manei. Boala aceasta este foarte primejdioasă și ar fi putut să ne prăpădească toată roada. Dar noi am stat de strajă, cu ochii deschiși. Nu-i vorbă, că ne-au venit într’ajutor și învățații. Iată, faceți cunoștință — și președintele ne conduse către un om înalt, in vârstă, aplecat asupra unei tufe de viță. Colaboratorul slațiunii pentu proiecția planelor din Chișinău, N. T. Nemirovski, de cu primăvară, devreme, s’a strămutat din oraș în colhoz. Aici el studiază problema desvoltării mildevului (manei) și dă instrucțiuni colhoznicilor cum trebuesc aplicate în mod rațional stropirile la vița de vie. Nemirovski este ajutat de către tânărul colhoznic Ion Bivol, ca semnalizatori. De dimineață până ’n seară acesta umblă prin vis, măsoară temperatura aerului și a solului, și caută cu agerime frunzele atinse de boală. — Noi alcătuim aici un fel de centru de semnalizare — spune Nemirovski. — De cum descoperim o pată de mână pe frunze, dăm numaidecât de veste întregului raion: este timpul să începeți stropirile. Anul acesta recolta va fi cu adevărat bună! ! Piotr Mironovițî se oprește în dreptul unei tufe viguroase și întinse și prinde să numere strugurii. — Cam 60, — spune el clătinând din cap. Dacă n’ar fi barăcii, s’ar frânge toată tufa. Și să găsești haraci pentru o vie de 800 hectare — înseamnă și aceasta o problemă... El rămase o clipă pe gânduri, apoi dadu din mână cu un aer hotărît. — Nu-i nimic! Am dovedit! Lumea dela noi acuma e lacomă de muncă ! V’am mai spus eu că gospodăria noastră din Cojușna are mari perspective. Anul acesta vom obține în mijlociu câte 6.000 kilograme struguri la hectar, iar de pe parcelele mai bune și 10.000—12.000 kilograme. După plan venitul total va fi de 10 milioane de ruble.