Inainte, decembrie 1951 (Anul 8, nr. 2126-2149)

1951-12-01 / nr. 2126

r- 4 4. â SA SPRIJINIM DIN TOATA INIMA LUPTA JUSTA A POPORULUI FRATE COREEAN i. m.­, ——--------—­ „ Apelul Comitetului pentru aju­torarea poporului coreean ce chia­­mă cetățenii Republicii noastre să sprijine prin contribuția lor directă bravul popor al Coreei însângerate, a găsit un larg ră­sunet în rândurile masse­lor largi populare. Fiecare om al muncii și cetă­țean cinstit a simțit ca o dato­rie a sa să sprijine lupta dreaptă a poporului coreean, să sprijine din toate puterile lupta acestuia pentru libertat­e, unitate și inde­pendență, știind că apără astfel totodată suveranitatea și inde­pendența Patriei sale libere, munca sa de construcție pașnică, liniștea și pacea căminului său. Ca un avertisment adresat im­perialiștilor, dar în acel­aș timp ca o­ caldă manifestare a solida­rității noastre cu eroicul popor coreean, a­ răsunat acțiunea de ajutorare a acestui brav p­opor. Mișcarea de solidaritate cu po­porul coreean a luat proporții imense, ea fiind legată de lupta popoarelor din lumea întreagă pentru pace, pentru viață.­­ O m­șcare de solidaritate deose­­bit de viguroasă cu lupta dreaptă a poporului coreean, s-a născut în Republica Populară Chineză. Sprijinul marelui popor chinez acordat poporului coreean, spo­­rește încrederea în victoria luptei contra sălbaticilor cotropitori, imperialiștii americani. Agreso­rii imperialiști socoteau că vor ocupa repede Coreea și vor insta­la acolo o nouă bază de atac îm­potriva Uniunii Sovietice și a Republicii Populare Chineze. Aceste socoteli au dat însă greș. Poporul coreean însuflețit de cel mai adânc devotament pentru Patria sa, pentru puterea sa populară, pentru cauza apărării păcii, luptă cu eroism îm­potriva monopoliștilor americani și a mercenarilor lor care se de­dau la cele mai mari barbarii. De aceea, întreaga omenire iubitoare de pace se ridică in­­tr’un singur glas și protestează cu tărie împotriva sălbăticiei cu care imperialiștii americani și en­glezi asasinează în Coreea bă­­tranii, femeile și copiii fără a­­parare, pentru faptul că acest popor viteaz își cere dreptul la libertate și independență. Pen­tru zecile de mii de victime ale bombardamentelor barbare de la Phenian, pentru cei 120.000 de oameni uciși în provincia Hwanhe, pentru cei 7000 patrioți coreeni asasinați la Taiden, pentru cele 300 femei arse în depozitul de la Sin-Oion și ai căror copii au fost exterminați prin foamete, p­en­­tru răstignirea oamenilor pe cruce, aruncarea lor în râuri, pentru miile de capete tăiate, pentru batjocorirea femeilor și omorârea copiilor, pentru pămân­tul sângerat al Coreei „Țara di­mineții liniștite”, cum își nu­meau coreenii patria lor iubită — odioșii criminali vor trebui să dea socoteală, să răspundă în fața popoarelor. Poporul nostru muncitor, întâmpinat cu dragoste Apelul a Comitetului pentru ajutorarea poporului coreean de a organiza între 24 Noembrie și 9 Decem­brie colecta de obiecte de îm­brăcăminte călduroasă și ali­mente. Peste 19.000 de agitatori au stat de vorbă cu cetățenii din regiunea noastră, arătându-le că lupta poporului coreean este lup­ta noastră, pentru apărarea vieții și a plăcii. Mitingurile, organi­zate de cele 827 comitete de luptă pentru pace, au oglindit voința dârză a sutelor de mii de patrioți, apărători ai păcii, de a sprijini cu toată tăria lupta eroică a po­porului coreean. Iată că numai în zilele de 24 și 25 Noembrie, la reședințele raioanelor din re­giunea Dolj, au fost vizitate pes­te 15.000 de case de la care s-au colectat 18.175 kgr. făină, grâu, porumb, griș, fidea, zahăr, pre­cum și 7224 obiecte de îmbrăcă­minte, iar în orașul Craiova au fost colectate 5394 obiecte de îmbrăcăminte călduroasă. Dragostea cu care, cetățenii au primit cehi­pe’e de colectare pen­tru ajutorarea poporului coreean. S’a manifestat pretutindeni. Co­pii și bătrâni, femei și bărbați, au dat cu dragă inimă din pri­sosul lor pentru a alina suferin­țele poporului coreean. Iată de exemplu țăranul sărac Statul Ni­colae din Plenița, după ce a dat 35 kgr. porumb s-a alăturat e­­chipei de colectare pentru a o a­­juta. Pioniera Od­rea Zina din clasa IV-a elementară, din Co­rabia, a dat un fular de al­ei. Țăranul mijlocaș Untaru Cons­tantin din Balș a dat o baniță de porumb, bătrâna Elisabeta Ar­­ghirovici de p­e strada Spiridon din Craiova dând obiecte căldu­roase și-a exprimat prin cuvin­te simple dragostea ei pentru poporul coreean, spunând: „Dau obiecte călduroase să vadă po­porul coreean că poporul nostru luptă pentru pace alături de el”. Asemeni acestora au fost mii de mame, copii și oameni ai muncii, care, prin obiectele și ali­mentele care le-au dat, vor să sprijine poporul coreean, pentru a-i întări puterile împotriva duș­manului. Continuându-se acțiunea de ajutorare a poporului coreean până la 9 Decembrie, este de datoria fiecărui cetățean cinstit să contribue la această măreață operă. In zilele de 1 și 2 De­cembrie, când echipele de colec­tare vor merge în satele și co­munele regiunii noastre, să nu existe țăran muncitor, om al muncii care să nu dea obiecte de îmbrăcăminte și alimente pentru­­ poporul frate coreean. In această campanie fiecare comunist trebue să fie în pri­mele rânduri ale acelora care fac parte din echipele de colectare. Lor le revine sarcina să lămu­rească neobosit massele de ce­tățeni, că este datoria tuturor de a sprijini lupta dârză a po­porului coreean. De aceea prin exemplu și prin muncă de lămu­rire, să facem astfel ca să nu rămână niciun cetățean cinstit, care să nu contribuie la această măreață acțiune. Să sprijinim lupta dreaptă a poporului coreean, să dăm cu toată inima, îmbrăcăminte căldu­roasă și alimente pentru ajutora­rea acestui viteaz popor care îndură foamea, frigul și oboseala, ajutor care va contribui la victo­ria luptei lui și la înfrângerea agresorilor, imperialiștii ameri­cani și englezi care amenință pacea întregii omeniri. FU<I zi tu numărul de grixî­z — Din Țara Socialismului victor tros. (pag. 2-a). — Cum am aplicat metoda­­ de tăiere rapidă a metalelor (pag. M­— Gospodăria agricolă de Stat „Horea, Cloșca și Crișani” — un viu exemplu de muncă organizată pen­tru țărănimea muncitoare. (pag. 3-a). — De ce nu merg bine treburile ki morile din Moțăței și Siliștea Crucii. (pag. 3-a).­­ " ► O sesiune rodnică, (pag. 3-a). V Lucrările Conferinței Unionale și partizanilor păcii din URSS. (pag.­­4-a). — Ședința Comitetului Politic al­­ Adunării Generale a ONU. (pag. 4-a). ’ — Declarația lui Max Re­imain. (pag. 4-a). — Noi divergențe între partici­panții la blocul agresiv al Atlan­ticului. (pag. 4-a). NOI VICTORII ÎN LUPTA PENTRU ÎNDEPLINIREA ___ PLANULUI ÎNAINTE DE TERMEN ____ 13 întreprinderi din regiunea Dolj lucrează în contul anului 1952 Uriașa luptă care se duce pen­tru câștigarea întrecerii socialis­te în vederea îndeplinirii sarcini­lor de plan d­e anul 1951 îna­inte de termen, a angrenat și pie muncitorii din fabricile și între­prinderile din­ regiunea Dolj. Chemările la întrecere și mo­bilizarea făcută de organizațiile sindicale și cele de partid, au făcut ca avântul muncitorilor și tehnicienilor să sporească, fapt ce a atras după sine însemnate depășiri de plan. Datorită aces­tor factori cât și faptului că în majoritatea fabricilor și în­treprinderilor s’au aplicat, pe scară largă, metodele de muncă ale stahanovi­ților sovietici, s’a reușit ca, astăzi 13 întreprinderi din regiunea Dolj să lucreze în contul celui de al doilea an al Cincinalului. Astfel printre aceste întreprin­deri, care și-au depășit sarcinile de plan, se găsesc: întreprinde­rea St. U.C. nr. 2 Craiova, „Oc­tombrie Roșu”, fabrica metalur­gică si7, Noembrie”, „Chimica Ol­tenia”, întreprinderea regională a transporturilor feroviare Craio­va, C.A.M.­Vlăduleni, „Centrul Poligrafic nr. 9” din Craiova, fa­brica metalurgică „Jiul” din Balș, iar dela 20 Noembrie și Centrul Mecanic S.M.T. din Caracal dă produse în contul anului 1952. Datorită efortului dep­us și apli­cării pe scară tot mai largă a metodelor de muncă a oamenilor sovietici s’a reușit ca 16 mun­citori să lucreze în contul anului 1953, cel de al treilea an al Cin­cinalului. întrecerea socialistă pentru în­deplinirea planului pe 1951 îna­inte de termen, realizarea a cât mai numeroase economii, a ridi­cat cum era și firesc, numeroși­ fruntași în producție. In baza Ho­­tărîrii C.C. al P.M.R. și a Con­siliului de Miniștri al R.P.R., în cadrul direcției regionale a trans­porturilor feroviare Craiova, pen­tru activitatea depusă în câmpul muncii, a devenit stahanovist tov. Budeanu Gheorghe, șef de echipă la serviciul T.C. din ora­șul Craiova, care, prin aplicarea unui dispozitiv realizat d­e el, a reușit să aducă o economie de 2.637.618 lei. Prin felul cum au reușit să se achite dte sarcini și au contribuit la ridicarea altor tovarăși de mun­că, au devenit deasemeni staha­­noviști tov. Peia Costinjel, lă­cătuș la fabrica „Hărnicia”-Poda­ri, șeful de secție Angelescu Ma­rin de la fabrica „Ceramica”-Mo­­fleni, precum și mecanicul Roșca Florea de la fabrica metalurgică­ „Jiul” din Balș. Pentru deosebitele merite ob­ținute pe locul de muncă, pentru justa și raționala folosire a ma­șinilor, p­entru economiile reali­zate in decursul ultimelor 6 luni de zile, în baza Hotărîrii parti­dului și guvernului, un număr de 352 muncitori au devenit frun­tași în producție. Și-au îndeplinit angajamentele de calitate, au fost aplicate pre Colectivul întreprinderii Centrul Poligrafic nr. 9 din Craiova, obținut succese importante în lup­a­ta dusă pentru îndeplinirea pla­nului de producție pe 1951 în 11 luni, după cum și-a luat anga­jamentul. Avântați în întrecerea socialistă muncitorii, tehnicienii și funcționa­rii dela această întreprindere, s’au achitat cu cinste de sarcina mă­reață de plan ce le revenea pre anul acesta, dela data de 6 No­­embrie, dând produse în contul anului 1952. Astfel secții de culege­re manuală, legătorie, imprimare și cartonaj, produc in contul lunii Ianuarie și Februarie la anumite sortimente, ca: imprimate admi­nistrative, fie«» 'din o­riton, emeirite, manuale școlare și multe al­te pro­duse. Aceste realizări obținute de că­tre muncitori se datorase fapt­ului că au aplicat metodele stahano­­viștilor sovietici, cele mai înaintate metode de lucru. De exemplu me­toda Nina Nazarova de luare a mașinilor în păstrare socialistă, metoda Alexan­dr Ciurchik care constă în constituirea de brigăzi scară largă. In fruntea acestor realizări și­­ depășiri de normă d­e stat munci­tori ca Nicu Ion, Curuț Ion, Pu­­țulache Elisabeta și Voica Ion, de la secția mașini. Deasem­enea, în secția legătorie au fost evi­dențiați Popiescu Anastasie și Ani­­cuța Moldo­veanu, iar la se­c­ia cartonaj Ioana Alexandrina, Stă­­nescu Tudorița, George­scu Aure­lia și Radu Alexandrina, care au depus eforturi pentru îndeplinirea planului în 11 luni. Au realizat economii de 3.458.000 lei Muncitorii Atelierului de zonă C.F.R. au obținut noi succese. Respectând­u -și angaj­amen­tele luate in cinstea aniversării 30 de ani de la întemeierea Parti­­­dului, muncitorii feroviari și-au îndeplinit înainte de termen sar­cinile anuale de plan, începând din ziua de 29 Noembrie să facă reparația primelor vagoane în contul celui de al doilea an al Cincinalului. , întrebuințând metodele de lu­cru ale stahanoviștilor sovietici, muncitorii de la acest Atelier au reușit să îmbunătățească calita­tea lucrului cu 15 la sută, reușind în acelaș timp să reducă prețul de cost cu 16 la sută și să realizeze economii în valoare de 3.458.000 lei. Aceste realizări au putut fi ob­ținute prin recuperarea materia­lelor vechi ca: foi de arcuri, tam­poane, șuruburi, cuzineți, bahme­­tal și altele. Printre muncitorii fruntași în producție care au contribuit la dobândirea acestor noi succese in muncă, sunt comuniști ca Tudor Ștefan, lăcătuș, Măjină Ion, strungar și Preda Dumitru, fie­rar. Cetățenii orașului Craiova sprijină din toată inima lupta eroicului Mare este strada I. P. Pavlov­.. Dar asta nu sperie echipa Nr. 31, condusă de tov. Dina Ion, care strânge darurile pentru e­­roicul popor coreean. Tov. Dina este unul din mun­citorii ce fac cinste „Ceramicei”, Mofleni. De aceea vrea să dove­dească și în această împrejurare că știe să-și îndeplinească cu pri­sosință datoria pe care conștiința sa de muncitor i-o dictează, că știe să-și arate dragostea către poporul care prin lupta sa, a­­p­ără pacea noastră, pacea po­poarelor. Aceleași simțăminte le nutreș­te și tov. Cornelia Antóniade, de la aceiași fabrică. Nici nu se poate altfel, căci și ea e o munci­toare nouă. Și pie ea Partidul o învață să ajute cu dragoste pe frații coreeni ce luptă cu arma în mână, punând stăvili noilor pretendenți la dominația lumii. Intrând din casă în casă, e­­chipa tov. Dina Ion, colectează tot mai multe obiecte. Și cu cât coșurile sunt mai încărcate, cu atât inima celor din echipa de colectare se umple de bucurie. — N’am­ prea multe să dă­ruiesc tovarăși... Dar primiți a­­cestea.... Și gospodina Gheorghi­­ța Periei care stă la Nr. 49, din str. Pavlov se întinde o ro­chiță aproape nouă și o pere­che de șosete cumpărate cu câ­teva ceasuri mai înainte. Din pragul casei, atemista Petrei Di­­dina, elevă la școala medie me­talurgică surâde plină de mul­țumire pentru că poate și ea să ajute poporul coreean. La mai toate casele echipa este primită cu multă bunăvoin­ță și ese încărcată cu daruri. Mai toate familiile ce locuiesc pe str. Pavlov își exprimă vo­ința de luptă pentru pace și dra­gostea pentru poporul frate co­reean. Cât de mult a impresionat pe cei din echipă fapta pionierei Dorina Borgovan, care, când in­tră echipa în casă își desbră­­că o hăinuță aproape nouă și o dărui fraților coreeni. Căci popor coreean ei îi poartă de grijă părinții și Partidul, pe când în Coreea mii­le de orfani sunt sortiți să cadă pradă bestialității cotropitorilor americani ș­i asprimii gerului. Fețe ce surâd pretutindeni... Mâini întinse ce poartă mii de daruri... Numai cuvinte frumoa­se... Uși și inimi deschise pre­tutindeni... Inimi și gânduri u­­nite, bunăvoință, solidaritate... Tovarășii Dina Ion și Antónia­de Cornelia, merg cu fețele ra­diind de fericire pentru că în ziua aceasta ei își pot dovedi dra­gostea lor față de poporul frate coreean, colectând darurile fie­căreia dintre familiile străzii Pavlov... Gând înserarea se lăsase tot mai adâncă peste oraș, tov. Dina Ion și António de Cornelia, se în­torc obosiți dar plini de feri­cire și mulțumire. Intr’o zi în­treagă au străbătut jumătate din strada și fundătura I. P. Pa­vlov, colectând danuri pentru e­­roicii fii ai Coreei însângerate. EDITURA­­­L PARTIDULUI MUNCITORESC JOHĂW =J Din regiunea Dol) Un nou bloc-spital-policlinică Prin grija p­e care partidul și guvernul o poartă sănătății oa­menilor muncii, în orașul Cala­fat a avut loc acum câteva zile deschiderea blocului sp­ital-poli­­clinică. Noul bloc-spital cuprin­de secțiile chirurgicală, boli in­terne, maternitate și stomatolo­gie. El este dotat cu medicamen­te și instrumente chirurgicale în suficientă măsură, în așa fel în­cât p­oate acoperi toate nevoile spitalului. Deasemeni pentru ca­zarea bolnavilor, în condițiuni cât mai bune, spitalul a fost înzes­trat cu un mobilier modern. In afară de orele de serviciu din cadrul spitalului, personalul sanitar, dup­ă un plan de muncă, a organizat vizite la locuințele oamenilor muncii din oraș, p­en­tru a preveni din timp anumite boli. V. VISAN corc.­p. Au intensificat Valorificările Munca I de valorificări la coo­perativa din comuna Brabova a căpătat un ritm viu. Astfel dela 1 Octombrie și plană în prezent cooperativa a valorificat dela ță­ranii muncitori 6600 kgr. po­rumb, 200 kgr. păsări, 5183 kgr. grâu, precum și 6000 bucăți ouă. Tot prin cooperativă au mai­ fost valorificate prin achiziție im­portante cantități d­e nutreț cum ar fi 22.000 kgr. fân, 2.300 kgr. lucerna și 315.000 kgr. pine. Toate aceste realizări au fost posibile datorită muncii de lă­murire dusă în rândul țăranilor muncitori precum și exemplului personal al membrilor consiliu­lui de conducere, Dumitru Pălă­rie care a valorificat 7Q kgr. porumb și Dincă Ciurel valori­­ficator, care a valorificat 60­ kgr. porumb și 23 kgr. grâu. N. SPANU. corespj. O macara electrici Pentru a ridica materiale d­e construcție de cca. 500 kgf. greutate, la întreprinderea 6 Con­strucții s-a trecut la construirea unei macarale. Atât felul de con­strucție al acestei macarale, cât și funcționarea ei sunt simple. Ea se compune din cinci părți ușor d­emontabile și se poate con­fecționa într-un timp foarte scurt, necesitând tot­odată materiale foarte puține. Ca avantagii acea­stă nouă macara poate să în­locuiască munca a 26 oameni pe înainte cărau cărămidă pie schelă la înălțime de 9 metri. Deasemeni prin introducerea acestui sistem de macara, timpul de construcție prin aprovizionarea cu cărămidă­ și materiale în suficientă măsură este redus la minimum. N. CARSTOIUî coreap!»

Next