Inainte, ianuarie 1952 (Anul 9, nr. 2150-2176)

1952-01-01 / nr. 2150

ORDM AL COMITETULUI mIONL PMR ȘI AL SLATULUI POPULAR REGIONAL DOLJI * Anul IX, Nr. 2150­4 PAGINI 4 LEI Marți 1 Ianuarie 1952 Două lumi, două bilanțuri *) Marele lagăr care grupează tot ce există în lume înaintat și pro­gresist, lagărul păcii, democrației și socialismului, intră în anul nou 1952 puternic și invincibil, după ce a repurtat în 1951 victorii re­marcabile. An de an se întărește și in­­torește marea Uniune a Republi­cilor Sovietice Socialiste. Pe an ce trece sunt depășite planurile sale economice, care urmăresc ri­dicarea nivelului de trai al po­porului, desvoltarea artei și cul­turii. In URSS anul 1951 a fost marcat prin­tri o largă desfășurare a lucrărilor la marile construcții ale comunismului. In 1952 va fi terminată prima din aceste cons­trucții, Canalul Volga—Don, lu­crările la celelalte construcții vor avansa considerabil, se vor plan­ta noi perdele forestiere de pro­tecție. Popoarele din lumea în­treagă văd în această uriașă con­strucție tendințele pașnice ale Statului Sovietic. Poporul chinez, întărind regi­mul de dictatură a democrației populare, rezolvă și a și rezolvat o serie de probleme ale­s­a­ eco­­nomico-politice dintre­gri mai majori­ante. Pe un teritoriu imens pe care trăiesc 310.000.000 de oameni, adică aproximativ două treimi din populația țării, a fost înfăptuită reforma agrară. In ci­nul care vine, 1952, ea va fi in linii esențiale terminată, și a­­g­ricultura Chinei va fi eliberată definitiv de lanțurile feudale. Se întărește unitatea poporului Chi­nei noi, iar naționalitățile înapo­iate se încadrează in viața politică. Țările europene de democrație populară au marcat anul care s a scurs prim mari realizări în con­struirea socialismului, prin darea în expl­oa­tare a noi întreprinderi, ■desăvârșite din punct de vedere tehnic, prin desvoltarea încunu­nată de succes a agriculturii, prin întărirea cooperativelor de prod­u­cție sătești, prin avântul culturii. Nivelul produc­ției industriale din aceste țări a depășit încă la mijlocul anului odată și jumătate, de două, trei și patru ori nivelul dinainte de război. In anul carie s'a scurs, în Re­publica Democrată Germană a fost aprobat și a început să se îndeplinească cu succes primul plan cincinal de desvoltare a eco­nomiei, pe baza căruia in decurs de cinci ani producția industriei va fi aproape de două ori mai mare. Toate aceste succese în desvol­tarea economiei și culturii au fost obținute în urma muncii pline de abnegație a runn­c’or populare sub­ conducerea partidelor comuniste și muncitorești. Pe an ce trece oamenii muncii din țările lagăru­lui păcii, democrației și socia­lismului primesc tot mai multe bunuri materiale și culturale, pun stăpânire pe forțele naturii și își însușesc tehnica intra in mod tot mai activ și îndrăzneț, se ridică tot mai sus spre înflorirea socie­tății noi, in care nu există sărăcie și foamete, șomaj și mizerie. „Creația vie a masselor, acesta este factorul principal al noii so­cietăți”, a spus Lenin. Aceste cu­vinte sunt confirmate astăzi de însăși viața. Marile cuceriri ale țărilor păcii, democrației și socialismului, suc­cesele îmbucurătoare sunt sfinte pentru popoarele acestor țări. Ele sunt unite în hotărîrea lor de a-și apăra munca creatoare împotriva oricăror atentate. Se vor înșela amarnic acei rechini imperialiști care vor considera politica de pa­ce a lagărului socialismului și de­mocrației ca o manifestare a slă­biciunii lui. In anul care s'a scurs a luat o amploare uriașă mișcarea popoa­relor pentru pace, expresie activă și conștientă­ a voinței popoarelor. Această mișcare a devenit o forță puternică care inspiră frică im­perialiștilor. In toate țările, in în­treprinderi, în cartiere orășenești și sate, își duc acțiunea comitetele de luptă pentru pace, grupate intr’un centru internațional — Consiliul Mondial al Păcii. Legile pentru apărarea păcii adoptate in Uniunea Sovietică și în Repu­blica Democrată Germană, in ță­rile de democrație populară, re­prezintă un mijloc eficace de în­­frânare a ațâțătorilor la război internaționali și a co­mplicilor lor; respingerea de către parlamen­tul francez a proiectului de lege pentru­­ apărarea păcii, de­pus de deputații co­muniști și progresiști, a consti­tuit un act de acuzare împotriva cercurilor cârmui­toare din Franța. O dovadă concludentă a carac­terului organizat și de massă al mișcării pentru pace în 1951 o constitue campania pentru strân­gerea de semnături pentru un Pact al Păcii. La această consul­tare mondială au luat parte plană acum peste 600.000.000 de oa­meni, aproape jumătate din populația adultă a globului pă­mântesc. Cauza păcii nu cunoaș­te bariere. In lume are loc acum o manifestare de voință fără pre­cedent a popoarelor, cum ira cu­noscut și n­’a putut să cunoască întreaga istorie de până acum. Și vai de politicienii care nu înțe­leg semnificația celor ce se petrec, care cred că ar fi posibil să nu țină seamă de această puternică mișcare sau să i se pună in cale. Mișcarea pentru pace unește strâns mass­ele cele mai largi de oameni de bună credință aparți­nând tuturor națiunilor. In frun­tea acestei mișcări pășește forța cea mai progresistă a societății — clasa muncitoare. Această miș­care grupează toate organizațiile ■democratice, toate personalitățile cu adevărat progresiste din do­meniul politicii, ideologiei, cultu­rii, învățământului, pe toți că­rora le e scumpă pacea. In rân­durile mișcării pentru pace merg tineri și tinere, toți acei care re­prezintă viitorul omenirii. In anul care s’a scurs, miș­carea muncitorească internațio­nală a înscris noi pagini glorioa­se in istoria luptei clasei mun­citoare. Partidele comuniste și muncitorești din toate țările s’au­ întărit și mai mult din punct de vedere organizatoric si ideo­logic, s’au legat și mai strâns de mass ©, au câștigat un pres­tigiu și o­ influență și mai mare (Continuare în pag. 4-a) .­ Articol de fond apărut în „Pentru pace trainică, pentru democrație popu­­lară!“, Nr. 52 (164). CU PRILEJUL ANULUI NOU, 1952, ZIAR OAMENILOR MUNCII DIN REGIUNEA DOLJ LA MULȚI ANI, CONDUCEREA PARTIDULUI MUNCITORESC NOASTRE DRAGI ȘI PENTRU VICTORIA FI­REA LOR INVINCIBILA UNIUNE SOVIETICA NOSTRU UREAZĂ CITITORILOR SAI ȘI TUTUROR §■ 6 __ O (N <a O d , 1- O ]- R ■R O QZ dca «.5 Tî +S. JR .e £ 5J & d ^ B C o­n -*-1 0^5­00 <n3dca o ^REAȚA LUPTA PE CARE, SUB 1-b­op peNTRU ÎNFLORIREA PATRIEI­­ DE PĂCII, CARE AU IN­FRUN­ Adunarea festivă cu prilejul C­JL­V d. —a patra aniversări a instaurării Republicii Populare Române A patra aniversare a procla­mării Republicii Populare Româ­nie a fost un prilej de bucurie nestăvilită­ și de puternic en­tuziasm patriotic. De la un capăt la altul al țării, massele de oa­meni ai muncii și-au manifestat viguros hotărîrea de­ a lupta pen­tru înflorirea și întărirea patriei noastre scumpe, muncind cu și mai mult spor pentru consolida­rea regimului de democrație populară, pentru pace și socia­lism. In Capitală a avut loc cu acest prilej. Duminică după amiază, în sala Ateneului RPR, o mare a­­d­unare festivă, organizată de Co­mitetul orășenesc PMR București, și de Comitetul Executiv al Sfa­tului Popular al orașului Bucu­rești. Au fost de față tovarășii: acad. prof. dr. C I. Parhon, președin­tele Prezidiului Marii Adunări Naționale, dr. Petru Groza, preșe­dintele Consiliului de Miniștri, Gh. Gheorghiu-Dej, prim vicepre­ședinte al Consiliului de Miniștri, Teohari Georgescu, I. Chișinev­­schi, vicepreședinți ai Consiliu­lui de Miniștri, Lotar Rădăcean­u. Gh. Apostol, Miron Constantines­­cu, Gh. Vasilichi și alți membri ai C.C. al PMR, membri ai gu­vernului și ai Prezidiului Marii Adunări Naționale. Au asistat: S. I. Kavtaradze, ambasadorul Uniunii Sovietice, I. A. Korolev, prim consilier al Am­basadei Uniunii Sovietice, Van lu­pin, ambasadorul R. P. Chineze, Robert Schuh­eitz, ambasadorul R. Cehoslovace, László Pataki, și- onoare al adunării festive, pe ge­nistrul R. P. Ungare, R. Grigorov, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. P. Bulgaria, Llazar Ziu, însăr­cinat cu afaceri ad-interim al R. P. Albania, R. Streich, însărci­nat cu afaceri ad-interim al R. D. Germane, și alți membri ai Corpului Diplomatic. A fost de fața deasemeni M. B. Mitin, membru al Academiei de Științe a Uniunii Sovietice. In sala Ateneului erau prezenți un­ mare număr academicieni, oa­meni de artă și cultură, muncitori stahanoviști și fruntași în pro­­ducție, activiști de partid și a­ organizațiilor de massă, ofițeri și militari ai armatei noastre popu­lare. In repetate rânduri oamenii muncii prezenți au ovaționat în­delung pentru Partidul Muncito­resc Român, forța conducătoare in Republica Populară Română, sub a cărui înțeleaptă conducere poporul nostru merge cu pași re­pezi pe calea progresului și a u­­nei vieți din ce în ce mai fe­ricite. Conștienți că mărețul eveni­ment al proclamării Republicii Populare Române n’ar fi fost po­sibil fără eliberarea țării noas­tre de către eroica Armată Sovie­­,toa­­t­ă succesele dobândite de regimul nostru, de democrație populară în cei patru ani de e­­xistemță se datoresc a­jutorului frățesc și neprecupețit al marii Uniuni Sovietice, oamenii muncii prezenți au ales, prin ovații entu­ziaste, în fruntea prezidiului de m­alul conducător și dascăl al o­­menirii muncitoare, cel mai scump prieten și părinte al po­porului nostru, marele Stalin. Prin puternice aclamații au fost alese de asemenea în prezidiul de onoare Biroul Politic al Comite­tului Central al Partid­­lui Comu­nist (bolșevic) al URSS și Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, in frunte cu tovarășul Gh. Gheor­ghiu-Dej . Oamenii muncii prezenți au fă­cut­ o caldă manifestație de dra­goste și atașament iubitului con­ducător al poporului nostru mun­citor, secretar general al C.C. al PMR, tovarășul Gh. Gheorghiu-1 lej . După intonarea Imnului RPR Și a Imnului Uniunii Sovietice, adunarea a fost deschisă de tov. Anton Tatu Jianu, secretar al Co­mitetului orășenesc PMR Bucu­rești, care a dat cuvântul tov. Miron Constantinescu, membru în Biroul Politic al C.C. al PMR. In expunerea prezentată, tov. Miron Constantinescu a trecut în revistă minunatele victorii pe care poporul nostru, in frunte cu clasa muncitoare, condusă de par­tid și cu sprijinul permanent al marii Uniuni Sovietice, le-a cu­cerit în cei patru ani de la alun­garea monarhiei și instaurarea Republicii Populare Românie. E­­numerând succesele obținute în cursul acestui an, vorbitorul a a­­rătat­ că, după ultimele cifre pre­liminare, planul de stat pe 1951, primul am al cincinalului, a fost îndeplinit în proporție de 104 la sută. Tov. Miron Constantinescu a subliniat că întregul nostru po­por este ferm hotărît să apere cu toate forțele aceste cuceriri, să câștige noi victorii in domeniul economic, social, cultural, să lup­te pentru realizarea planului de stat pe 1952 înainte de termen, in vederea îndeplinirii și depă­șirii primului nostru plan cinci­nal, chezășia construirii bazei e­­conomice a socialismului in pa­tria noastră. Astfel — a arătat vorbitorul — vom face ca patria noastră să fie un factor tot mai puternic în marele front al păcii, democrației și socialismului, în fruntea căruia se află invincibila Uniune Sovie­tică și gloriosul stegar al păcii și libertății popoarelor, Iosif Vissarionovici Stalin. Cuvântarea tov. Miron Cons­­tantinescu a fost subliniată cu a­­­plauze puternice.­ La sfârșit, adunarea a hotărît, în unanimitate și cu îndelungit aclamații, trimiterea unei telegra­me omagiale marelui Stalin, ex­primând sentimentele de dragos­te profundă, recunoștință și de­votament ale întregului nostru popor muncitor. A urmat un concert simfonic dat de Filarmonica de Stat din București cu concursul corului Ansamblului Artistic al Forțelor Armate ale RPR. (Agerpres). CEA DE A PATRA ANIVERSARE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE Adunarea festivă de la Teatrul Național din Craiova A patra aniversare a Republi­cii noastre Populare a fost săr­bătorită cu deosebit entuziasm de toți oamenii muncii din regiunea noastră. La Teatrul Național în seara zilei de 29 Decembrie s’au întrunit întregul activ de partid, aparatul de stat, organizațiile de massă, fruntașii în producție, oa­menii muncii din fabricile și în­treprinderile din Craiova. In aplauze necontenite la pro­punerea tov. Vlad Gheorghe, șe­ful secției propagandă și agitație a Comitetului regional de partid Dolj, a fost ales in prezidiul de onoare, Biroul Politic al Comite­tului Central al Partidului Co­munist (b) al Uniunii Sovietice, în frunte cu genialul conducător de popoare tovarășul Stalin. Deasemeni a fost propus în prrezidiul de onoare, Biroul Po­ltic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român în frunte cu cel mai iubit fiu al poporului nostru, tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej. Tov. Pauria Pannait, președin­te al Sfatului Popular regional Dolj, luând cuvântul a arătat că în condițiile luptei pentru place și pentru construirea socialismu­lui, poporul muncitor din țara noastră, sărbătorește a patra ani­versare a marelui act revoluțio­nar dela 30 Decembrie 1947 să­vârșit de clasa muncitoare în a­­lia­nță cu țărănimea muncitoare, îndrumată și condusă de Parti­dul Comunist Român, instaurarea Republicii Populare Române. Această mare victorie a po­porului nostru muncitor n’ar fi fost posibilă fără eliberarea noas­tră de către Marea Uniune So­vietică, de sub jugul fascist și burghezo-moșieresc, fapt care a creiat condiții favorabile, pentru clasa munci­to­re, condusă de Par­tidul ei să răstoarne, de la putere burghezo-moșierimea, înlăturarea ■c? 3 a monarhiei și instaurarea regimu­lui de democrație populară, for­mă a dictaturii proletariatului, înseamnă o cotitură istorică in viața poporului nostru. Realizările obținute de poporul nostru, condus de partid, de la 30 Decembrie 1947 și până în prezent, sunt uriașe. In Februarie 1948, clasa muncitoare din țara noastră își creiază unitatea ei de­plină fără care nu ar fi fost po­sibilă dictatura proletariatului. A­­legerile pentru adunarea consti­tuantă trec puterea statului in mâna poporului muncitor, dân­­du-i acesteia baza legală și în noua Constituție, care precizează calea și mijloacele prin care po­porul muncitor avea să-și facă o patrie fericită. Naționalizarea, la 11 iunie 1948, creează un pu­ternic sector socialist in economia noastră națională, iar în anul 1949 se pun bazele primului Plan de Stat, trecându-se la planifica­rea economiei noastre naționale, care constituie legea de bază a economiei socia­­­le. Pentru prima oară la noi în țară s’au fabricat tractoare, utilaj pentru industria petroliferă, mașini agricole, mo­toare Diesel, rulmenți, etc. După înfăptuirea cu succes a primului Plan anual de Stat s-a trecut la Planul de Stat pe 1950 care ur­mărea desvoltarea succeselor ob­ținute pe 1949. Succesele primelor doiuar Pla­nuri de Stat au creeat condițiile necesare pentru a se putea trece la înfăptuirea primului nostru Plan Cincinal. La sfârșitul pri­mului Cincinal producția globală industrială a țării noastre va fi (Continuare în pag. 2-a) Tov. Panait Patica, președintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular regional Dolj, rostin­­du-și cuvântarea in fața adunării festive din sala Teatrului Național cu prilejul aniversării zilei de 30 Decembrie. Acordarea titlurilor de profesor și învățător emerit și decorarea unor profesori și învățători Prezidiul Marii Adunări Națio­nale a Republicii Populare Ro­mâne a emis un decret prin care se acordă profesorilor și învăță­torilor menționați mai jos, urmă­toarele titluri: Profesor emerit­ al Republicii Populare Române. Nacht libertina, profesoară, Regiunea Arad, Raionul Arad; Morțun Emil, profesor, Regiunea Argeș, Raionul Pitești; Petrei­­c­o Ștefan, profesor, Regiunea Bârlad Raionul Ruși; Andre­escu Stela, profesoară-directoare, Bucu­ești; Ho­li­ger Avram, profesor, Bucu­rești; Chițu Ion, profesor, Regiu­nea Ialomița, Raionul Urziceni; Dascălu­ Florica, profesoară-ins­­pectoare, orașul Ploești; Man Ște­fan, profesor-director, Regiunea Rodna, Raionul Năsăud; Sântea­­na Fabiu, profesor, Orașul Stalin; Munteanu Maria, profesoară, ora­șul Timișoara; Engel Maria, pro­fesoară, orașul Timișoara; Ghibe­­dea Vasile, profesor, orașul Ti­mișoara, învățător emerit al Republicii Populare Rom­â­ni; Hie B. Andrei, învățător, Re­giunea Argeș, Raionul Costești; Costea Nicolae, învățător-direct­or, Regiunea Argeș, Raionul Pitești; Ciucescu Elena, învățătoare, Re­giunea Argeș, Raionul Slatina ; Popescu Constantin, învățător­­director, Regiunea Bacău, Raio­nul Ceahlău; Popescu Octavian, învățător, șef secție învățământ, Raionul Buhuși, Regiunea Bacău; Todiriță Maria, învățătoare, Re­giunea Baia-Mare, Raionul Baia- Mare; Mistrik Elena, învățătoare, Regiunea Baia-Mare, Raionul Ba­­ia-Mare; Sath Elisabeta, Regiu­nea Baia-Mare, Raionul Sa­tu-Mare; Bădulescu Dumitru, în­vățător, Regiunea Bihor, Raionul Beiuț, Calea Gheorghe, învățător, Regiu­nea Bihor, Raionul Aleșd; Mihailo­­­vici Maria, învățătoare, Regiunea Botoșani, Raionul Botoșani; Coto­ Nina învățătoare, Regiunea Boto­­(Continun­e în pag. 2-a)

Next