Inainte, februarie 1953 (Anul 10, nr. 2485-2508)
1953-02-01 / nr. 2485
Pag 2 L ÎNAINTE O Înflăcărată adunare închinată luptei pentru pace .Joi după amiază, în sala liceului teoretic de fete nr. 1 din orașul nostru, a avut loc o adunare a partizanilor păcii din orașul Craiova, în cadrul căreia tov. Ontam Ion, membru in Biroul Executiv al C.C. al Frontului Plugarilor, unul dintre membrii delegației poporului român la Congresul Popoarelor pentru Apărarea Păcii dela Viena, a vorbit despre lucrările Congresului. In sală se adunaseră peste 300 partizani ai păcii din orașul Craiova. Printre numeroșii participanți se aflau stahanoviști și fruntași in producție, femei și tineri, orfani și văduve de război, reprezentanți ai diferitelor culte, etc. Cuvântul de deschidere a fost rostit de tov. Croitoru Victor, președintele comitetului regional de luptă pentru pace Craiova, care a vorbit despre importanța lucrărilor Congresului Popoarelor pentru Apărarea Păcii dela Viena, după care a luat cuvântul tov. Onțanu Ion, membru în Biroul Executiv al C.C. al Frontului Plugarilor, unul dintre numeroșii delegați ai poporului nostru muncitor la Congresul Popoarelor pentru Apărarea Păcii care s’a ținut în luna Decembrie a anului trecut, la Viena. Vorbitorul a făcut o amplă expunere asupra importanței covârșitoare a lucrărilor acestui Congres, redând diferite aspecte mai importante din timpul desfășurării lucrărilor Congresului, la care a avut fericitul prilej de a lua parte. Este suficient să vă arăt — a spus vorbitorul — că între cei 1857 delegați, invitați, observatori care au participat la Congres, 46 erau oameni de stat, 92 conducători ai diferitelor organizații industriale, 63 erau comercianți, 381 muncitori și țărani muncitori. Printre delegații la Congres se aflau deasemeni 65 reprezentanți ai diferitelor culte, 84 juriști și alte categorii de cetățeni cinstiți veniți din diferite colțuri ale globului. Ce i-a făcut oare pe acești participanți să vină la Viena? Ce i-a determinat oare pe toți acești reprezentanți ai diferitelor popoare din 85 țări să se adune la Viena? Ce i-a făcut oare pe cei 198 delegați italieni care în ciuda faptului că guvernul dolarizat al lui De Gasperi le-a anulat pașapoartele, au înfruntat totuși teroarea polițienească venind la Viena? Care sunt cauzele că cei 1500 delegați din țările imperialiste, din statele capitaliste aservite dolarului, din colonii, au înfrânt teroarea imperialistă și totuși au venit la Viena? La toate aceste întrebări — a spus tov. Onțanu Ion — răspunsul este acelaș. In pofida tuturor acțiunilor criminale întreprinse de imperialiștii americani, cei 1857 reprezentanți ai popoarelor au venit la Viena pentru a discuta, pentru a ajunge la o înțelegere în problema securității popoarelor, au venit la Viena pentru a apăra cel mai de preț bun al omenirii, pacea. Tov, Onțaru Ion, a vorbit apoi despre rapoartele prezentate în cadrul Congresului. El a subliniat faptul că cei 1857 delegați ai popoarelor din 85 țări au protestat cu energie împotriva bestialelor crime ale imperialiștilor americani, care folosesc arma bacteriologică împotriva pașnicei populații din Coreea, care asasinează în massa prizonierii de război coreeni și chinezi. Toți vorbitorii care au luat cuvântul în cadrul Congresului Popoarelor pentru Apărarea Păcii, au manifestat aceiași dorință fierbinte, dorința de a se ajunge la o înțelegere în problema apărării păcii, de a lua sfârșit tensiunea în raporturile internaționale. Marele Congres al Popoarelor pentru Apărarea Păcii de la Viena — a spus printre altele vorbitorul — amploarea și rezultatele lui, au arătat popoarelor lumii mai limpede ca oricând, că pacea poate fi salvată, că pacea trebue să fie salvată. Congresul Popoarelor pentru Apărarea Păcii de la Viena a jucat unul din cele mai mari roluri în istoria popoarelor lumii și rezultatele lui nu vor întârzia să se arate. Poporul nostru muncitor, popor liber, care datorează libertatea și independența sa națională marelui popor frate sovietic, eroicei Armate Sovietice — eliberatoarea patriei noastre de sub jugul hitlerismului —, se află alături de Uniunea Sovietică și țările de democrație populară în primele rânduri ale frontului mondial al păcii. Poporul nostru muncitor iubește mai presus de orice pacea, pentru că numai în pace va putea să dezvolte cuceririle de până acum pe drumul construirii socialismului, pentru că numai în pace va putea să facă din țara noastră o grădină înfloritoare, însorită pentru întreg poporul român. Poporul nostru muncitor. — a adăugat tov. Onțanu Ion — călăuzit și condus de Partidul Muncitoresc Român, în fruntea căruia se află tovarășul Gh. Gheorghiu- Dej, cel mai iubit fiu al poporului nostru muncitor, zădărnicește zi de zi planurile urzite de imperialiștii americani, atacurile provocatoare ale bandei de asasini și spioni de la Belgrad. Strânși uniți în jurul steagului partidului nostru, manifestându-și dragostea sa fierbinte și recunoștința nemărginită față de marea Uniune Sovietică, față de gloriosul stegar al păcii, tovarășul Stalin, poporul nostru muncitor luptă tot mai hotărît pentru a apăra pacea, pentru a traduce în viață hotărîrile Congresului Popoarelor pentru Apărarea Păcii. Să muncim cu avânt sporit pentru a îndeplini sarcinile planului de stat pe 1953 înainte de termen, să dovedim prin fapte hotărîrea și voința noastră de a apăra pacea, să muncim și să luptăm pentru a purta cu cinste numele scump de constructori ai unei vieți noi, numele de partizani ai păcii. * In încheierea adunării, participanții au aprobat in unanimitate textul unei moțiuni adresată Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., prin care sutele de participanți s’au angajat să ridice tot mai sus steagul luptei pentru pace, s’au angajat să facă cunoscut masselor largi ale oamenilor muncii din regiunea noastră hotărârile Congresului Popoarelor pentru Apărarea Păcii, să ridice pe o nouă treaptă, superioară, , lupta pentru pace, luptând pentru zădărnicirea planurilor agresive ale imperialiștilor americano-englezi. Asistența a vizionat apoi filmul românesc „Mitrea Cocor” după romanul cu acelaș nume al academicianului Mihail Sadoveanu, președintele Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Ni se semnalează că... in comuna Coșovenii de Sus, raionul Craiova, președintele sfatului popular comunal tov. Bușe, se ocupă mai mult cu vânătoarea de iepuri decât de treburile sfatului. Astfel, în timp ce sfatul popular raional a trimis în comună o delegată în persoana tov. Gherman Cornelia pentru a grăbi desfășurarea lucrărilor de colectare a produselor agricole, tov. Bușe a părăsit munca, ducându-se la vânătoare. Tot din neglijența acestuia, căminul cultural a rămas fără lemne de foc. Este cazul ca tov. Bușe să se intereseze mai puțin de vânătoare și mai mult de treburile gospodărești ale comunei. * * M. GAVAN coresp. La cooperativa din satul Telești, comuna Brădiceni raionul Tg. Jiu, gestionar este Zestroiu M. loan. Acesta, dovedindu-se un element necinstit, a impus pe cetățeni la cote mult mai mari de lapte. Colectorul cooperativei, anume Ion Gh. Anescu în loc să se ocupe de valorificări, face comisioane gestionarului Zestroiu, vânzând din untul furat de acesta din cooperativă. El a fost demascat zilele acestea de țăranul muncitor Bredinci loan, pe când umbla să vândă 6 kgr. unt Uniunea raională a cooperativelor de consum Tg. Jiu, trebuie să îndepărteze imediat din serviciu elementele necinstite care s’au strecurat în cooperativa Brădiceni. S. BALAȘOIU coresp. Uteim’știi din comuna Scrada raionul Gilort, desfășoară o intensă muncă culturală pe timpul lunilor de iarnă. Activitatea lor nu este insă cu nimic sprijinită de cadrele didactice din comuna respectivă. învățătorii din această comună, trebue să știe că au un rol însemnat in opera de culturalizare a masselor și de aceea trebue să ajute cât mai temeinic tinerii utemiști, care au multă voință de muncă insă nu au priceperea necesară. D. IORDAGHE coresp. SPORT. Faza regională a campionatului R.P.R. la patinaj In zilele de 24 și 25 Ianuarie a.c., au avut loc importante manifestații de patinaj artistic și de viteză in orașul nostru. Pe patinoarul „Spartak” din grădina restaurantului „1 Mai” s'a desfășurat faza regională de patinaj artistic, care a fost urmărită de peste 600 spectatori. Pe patinoar 20 patinatori și-au disputat întâietatea, dovedind o deosebită măestrie în executarea demonstrațiilor. In urma întrecerilor s-au obținut următoarele rezultate tehnice: Simplu băeți: Gh. Munteanu (,,Spartuk”-Craiova), campion regional; Simplu fete: Patricia Bardan („Progresul”-Craiova), campioană regională; Dublu-mixt: Patricia Bardan („Progresul”) și Gh. Munteanu („Spartak”), campioni regionali. După campionat a urmat o demonstrație de patinaj comic și acrobativ care a stârnit admirația participanților, popularizând și mai mult acest sport în rândurile muncitorilor. Faza regională pentru patinaj viteză a campionatului R.P.R. s’a disputat în zilele de 24 și 23 Ianuarie a.c. pe patinoarul din parcul poporului. Au urmărit campionatul peste 700 spectatori. Au participat 50 concurenți. Iată rezultatul tehnic cu primii clasificați: Junioare categoria I-a: Maria Făcăoaru, (școala medie tehnică comerț fete) Craiova. Juniori categoria I-a: Gh. Pavel (Voința); junioare cat. II-a: Patricia Bardan, (Progresul); juniori cat. II-a: Paul Lăzărescu, (Progresul), S.M.T.C F.j fete: Ileana Popescu, (Spartak); băeți: Valentin Smărăndescu, (Știința). Dintre concurenți s’au evidențiat in mod deosebit prin voința și forța de luptă Patricia Bardan și Valentin Smărăndescu. La buna organizare a acestor concursuri a contribuit In largă măsură comisia sporturilor de iarna a G.C.F.S. CONSTANTIN MOTOC coresp. Din activitatea șahistă în sala clubului muncitoresc „Locomotiva” din orașul Craiova, a avut loc în prezența unui mare număr de spectatori, întrecerea de șah între echipele reprezentative ale orașelor Timișoara și Craiova, care s-a terminat cu rezultatul final de 7-2 pentru Timișoara. Rezultatele tehnice sunt următoarele: 1) R. Alexandrescu (Timișoara) V. Dunăreanu (Craiova) 1-0: 2) Tholer (Timișoara) B. Lieberman (Craiova) remiză; 3) Val. Ștefan (Timișoara) V. Ciobanu (Craiova) 1-0; 4) Carol Partoș (Timișoara) Aurel Nichita (Craiova) 1-0: 5) Liviu Giurcă (Timișoara) N. Ciocâlteu (Craiova) 10: 6) Eugen Schuber (Timișoara) Dan Marian (Craiova) remiză; 7) Eugen Szabó (Timișoara) B. Garbulițki (Craiova) remiză; 8) Petre Lerner (Timișoara) Leonard Popazov (Craiova) remiză; 9) Magda Balai (Timișoara) Gabriela Stavarachi (Craiova) 1-0. Echipa timișoreană a meritat victoria, dând dovadă că posedă o tehnică superioară. Dealtfel, lotul oaspeților a fost alcătuit numai din candidați maeștri spre deosebire de echipa craioveană în compunerea căreia au intrat trei candidați maeștri, iar restul au fost patru jucători de categoria I-a, 1 jucător categoria II-a și un jucător problemist. înfrângerea echipei locale nu are prin aceasta însă scuză și, comisia de șah, ajutată efectiv de comitetul orășenesc C.F.S. trebuie să acorde pe viitor mai multă atenție în formarea echipelor ce ne reprezintă orașul. MAREA VICTORIE DE LA STALINgRAD Acum 10 ani, la 2 Februarie 1943, o veste deosebit de importantă a făcut ocolul lumii întregi — trupele sovietice au zdrobit la Stalingrad trupele germanofasciste cu un efectiv de 330.000 de oameni. Comandantul suprem I. V. Stalin a felicitat în acea zi trupele de pe frontul Donului pentru încheierea cu succes a acestei epopee, cea mai măreață din istorie și-a exprimat mulțumiri tuturor ostașilor, comandanților și instructorilor politici ai frontului. Strălucita victorie repurtată de Armata Sovietică a fost salutată de întreaga omenire și apreciată pe bună dreptate drept un eveniment de însemnătate istorică mondială. Lupta pentru Stalingrad a durat 200 de zile, încă în iarna anului 1941—1942, zdrobind trupele germano-fasciste lângă Moscova. Armata Sovietică, condusă de marele comandant de oști I. V. Stalin, a spulberat legenda invincibilității armatei fasciste și și-a dovedit superioritatea asupra dușmanului. Armata Sovietică a devenit și mai puternică, mai bine organizată, a acumulat experiență în efectuarea operațiilor ofensive mari, și a călit în lupte. Partidul Comunist, conducând avântul patriotic al poporului sovietic, a asigurat prin munca sa organizatorică o și mai mare întărire a spatelui frontului sovietic. Intr’un scurt răstimp în țară a fost creată o economie de război coordonată și care s’a dezvoltat rapid. Cu totul asta era situația în această perioadă în Germania hitleristii. In urma marei înfrângeri și a pierderilor mari suferite lângă Moscova, statul fascist și armata sa slăbise considerabil. N. MAKEEV Dușmanul nu mai era în stare să atace pe toate cele trei direcții principale ale frontului — in Sud, in Nord și in centru, așa cum se întâmplase în primele luni ale războinici Dar el era încă suficient de puternic pentru a organiza o ofensivă serioasă intr-o direcție oarecare, fără a fi îngrijorat de spatele frontului lui din Europa occidentală. Cercurile guvernante ale S.U.A. și Angliei, care urmăreau slăbirea statului sovietic în lupta de unul singur împotriva forțelor fascismului, amânau intenționat deschiderea celui de al doilea front în Europa. Profitând de această politică trădătoare a imperialiștilor anglo-americani, Hitler a retras din Europa occidentală și din Africa aproape toate rezervele sale strategice și le-a aruncat pe frontul germano-sovietic. Hitleriștii au încercat să creeze impresia falsă că scopul principal al ofensivei lor de vară este de a pune mâna pe petrolul de la Baku și Groznii. Dar comandantul suprem I. V. Stalin a înțeles adevăratele planuri ale comandamentului hitlerist și a elaborat planul strategic al zdrobirii trupelor germano-fasciste la Stalingrad. Trupele sovietice au respins eroic atacul dușmanului care dispunea de o mare superioritate de forțe și au dejucat planul germanilor de a pune stăpânire „din mers”, înainte de 25 Iulie, pe Stalingrad. Cu prețul unor pierderi imense, dușmanul a izbutit totuși în Septembrie 1942 să se apropie de Stalingrad și apoi să răzbească în suburbiile orașului. Comandamentul hitlerist aducea aici neîncetat noi și noi divizii. Imperialiștii germani au aruncat în această bătălie o armată co osală dotată din belșug cu tancuri și avioane. Fără a ține seamă de niciun fel de pierderi, dușmanul se năpustea cu furie asupra bastionului de pe Volga. Apreciind în mod just situația creată, I. V. Stalin a cerut trupelor sovietice să apere cu orice preț Stalingradul, să zdrobească pe dușman. Și trupele sovietice au îndeplinit cu cinste sarcina trasată de marele Stalin. In toiul aprigei lupte defensive, ostașii, comandanții și instructorii politici de pe frontul de la Stalingrad, În scrisoarea adresată lui I. V. Stalin au declarat: „La Stalingrad noi apărăm patria noastră, apărăm tot ceea ce ne este drag, fără de care nu putem trăi. Aici, la Stalingrad, se hotărăște soarta patriei noastre... In fața drapelelor noastre de luptă, tn fața intregei Țări Sovietice jurăm că nu vom face de rușine gloria armatei rusei că vom lupta prină la capăt. Sub conducerea Dumneavoastră părinții noștri ați învins în bătălia pentru Țarițîn. Sub conducerea Dumneavoastră noi vom învinge și acum. In marea bătălie de la Stalingrad!” Apărătorii Stalingradului și-au ținut cuvântul. Ei nu numai că au apărat Stalingradul, dar au și istovit forțele dușmanului, pregătind prin aceasta condițiile pentru trecerea trupelor sovietice la o contraofensivă puternică. „Eu cred — spunea tovarășul Stalin — că nicio altă țară și nicio altă armată nu ar fi putut rezista la un astfel de asalt al turbatelor bande ale tâlharilor fasciști germani și ale aliaților lor. Numai țara noastră Sovietică și numai Armata noastră Roșie sunt capabile să reziste la un astfel de asalt. Și nu numai să-i reziste, dar să-l și respingă”. La 19 Noembrie 1942 Armata Sovietică a trecut la contraofensivă la Stalingrad. Trupele sovietice strângeau tot mai mult cercul încercuirii. La începutul lunii ianuarie 1943 situația trupelor germano-fasciste încercuite era disperată. Fuseseră epuizate toate mobilitățile de a ieși din încercuire. Spre a evita o inutilă vărsare de sânge, la 8 ianuarie 1943 comandamentul trupelor sovietice a dat trupelor germane încercuite un ultimatum pentru capitulare imediată și necondiționată. Generalii fasciști refuzară însă să capituleze. După acest refuz, trupele sovietice au trecut la ultima ofensivă generală pentru lichidarea dușmanului încercuit. La 26 ianuarie trupele de pe frontul Donului, atacând dinspre Vest, s-au unit cu vitejii apărători ai Stalingradului — cu eroicii ostași ai armatei a 62-a. La 2 Februarie 1943 bătălia istorică de la Stalingrad s-a încheiat prin victoria deplină a trupelor sovietice. O cotitură radicală se produsese in desfășurarea Marelui Război pentru Apărarea Patriei, ca și a celui de al doilea război mondial. Stalingradul, după definiția lui I. V. Stalin, a însemnat apusul armatei germano-fasciste. După lovitura primită la Stalingrad germanii nu și-au mai putut reveni. Din acel moment inițiativa operațiilor militare a trecut definitiv în mâinile comandamentului sovietic. A început izgonirea in massă a dușmanului de pe pământul sovietic. Zdrobirea armatei hitleriste la Stalingrad a produs o impresie uluitoare nu numai asupra Germaniei fasciste, ci și asupra cercurilor reacționare din S.U.A., Anglia și din celelalte țări capitaliste. Acestora, victoria sovietică nu le era pe plac. In timp ce poporul sovietic depunea eforturi eroice pentru a apăra onoarea și independența Patriei sale, iar Armata Sovietică, în bătălii grele și sângeroase lupta de unul singur împotriva hoardelor cotropitorilor fasciști, cercurile reacționare din S.U.A și Anglia luau toate măsurile pentru a salva de distrugere statul hitlerist și armata hitleristă. Imperialiștii din S.U.A. și Anglia sperau că în urma unui război istovitor U.R.S.S. își va pierde însemnătatea ca mare putere și va cădea în dependența Wall-Streetului și City-ului, Victoria de la Stalingrad a fost întâmpinată cu bucurie de către întreaga omenire progresistă. Ea a încununat poporul sovietic și Armata Sovietică cu aureola celui mai profund respect. Cuvântul „Stalingrad” a devenit simbolul vitejiei și eroismului poporului sovietic, însuflețite de exemplul luptei eroice dusă de poporul sovietic, popoarele Europei s-au ridicat la luptă împotriva odiosului jug fascist. Marea victorie dela Stalingrad a constituit o mărturie strălucită a forței de nezdruncinat a Statului Sovietic, a dârzeniei de neclintit a poporului sovietic, educat și condus de partidul lui Lenin-Stalin, a înaltului spirit moral și de luptă și a măestriei ostașilor armatei Țării Socialismului. In lupta pentru Stalingrad s’a manifestat în toată strălucirea geniul de comandant de oști al lui I. V. Stalin. „Lupta pentru Stalingrad, — se spune in scurta biografie a lui I. V. Stalin, — este cununa artei militare, ea a constituit o nouă dovadă a perfecțiunii artei militare sovietice. Victoria istorică repurtată aici este triumful fiu al strategiei și tacticii staliniste, triumful planului genial și al previziunii Înțelepte a marelui comandant de oști, care a dezvăluit cu o mare putere de pătrundere planurile dușmanului și a folosit slăbiciunile strategiei lui aventuriere”. Bătălia istorică de la Stalingrad a jucat un rol important in repurtarea victoriei generale asupra Germaniei hitleriste. Terminând victorios Războiul de Apărare a Patriei împotriva cotropitorilor germano-fasciști și a imperialiștilor japonezi, poporul sașvietic și-a reluat munca pașnică. Pe Volga, lângă zidurile gloriosului Stalingrad, unde sub conducerea lui I. V. Stalin ostașii sovietici au repurtat de două ori, în decursul istoriei Patriei Sovietice o victorie strălucită, se înalță în prezent marile construcții ale comunismului. In vara anului trecut, pe locurile unde s’au dus bătăliile de la Stalingrad a fost pus în funcțiune canalul navigabil Volga-Don „V. I. Lenin”. In prezent se desfășoară din plin lucrările marii construcții a comunismului — hidrocentrala de la Stalingrad, construită din inițiativa lui V. V. Stalin. Orașul-erou Stalingrad crește, se dezvoltă și se înfrumusețează din an in an. Acolo unde nu de mult zăceau mormane de ruini, se înalță acum minunate blocuri de locuințe, școli, teatre, hoteluri, clădiri publice, așezări muncitorești, un minunat chei cu o scară largă de granit care duce spre Volga. Locuitorii Stalingradului topesc oțel) , fabrică tractoare, construesc mașini, înalță zidurile unor noi clădiri, plantează grădini și parcuri, transformă natura. Ei muncesc pentru pace și fericirea oamenilor.