Inainte, februarie 1953 (Anul 10, nr. 2485-2508)

1953-02-01 / nr. 2485

Pag 2 L ÎNAINTE O Înflăcărată adunare închinată luptei pentru pace .Joi după amiază, în sala liceului teoretic­­ de fete nr. 1 din orașul nostru, a avut loc o adunare a partizanilor păcii din orașul Cra­iova, în cadrul căreia tov. Ontam­ Ion, membru in Biroul Executiv al C.C. al Frontului Plugarilor, unul dintre membrii delegației po­porului român la Congresul Po­poarelor pentru Apărarea Păcii de­la Viena, a vorbit despre lucrările Congresului. In sală se adunaseră peste 300 partizani ai păcii din orașul Cra­iova. Printre numeroșii partici­panți se aflau stahanoviști și frun­tași in producție, femei și tineri, orfani și văduve de război, re­prezentanți ai diferitelor culte, etc. Cuvântul de deschidere a fost rostit de tov. Croitoru Victor, pre­ședintele comitetului regional de luptă pentru pace Craiova, care a vorbit despre importanța lucrări­lor Congresului Popoarelor pentru Apărarea Păcii dela Viena, după care a luat cuvântul tov. Onțanu Ion, membru în Biroul Executiv al C.C. al Frontului Plugarilor, unul dintre numeroșii delegați ai poporu­lui nostru muncitor la Congresul Popoarelor pentru Apărarea Pă­cii care s’a ținut în luna Decem­brie a anului trecut, la Viena. Vorbitorul a făcut o amplă ex­­­punere asupra importanței covâr­șitoare a lucrărilor acestui Congres, redând diferite aspecte mai impor­tante din timpul desfășurării lu­crărilor Congresului, la care a a­­vut fericitul prilej de a lua parte. Este suficient să vă arăt — a spus vorbitorul — că între cei 1857 delegați, invitați, observatori care au participat la Congres, 46 erau oameni de stat, 92 conducă­tori ai diferitelor organizații in­dustriale, 63 erau comercianți, 381 muncitori și țărani muncitori. Prin­tre delegații la Congres se aflau deasemeni 65 reprezentanți ai di­feritelor culte, 84 juriști și alte categorii de cetățeni cinstiți veniți din diferite colțuri ale globului. Ce i-a făcut oare pe acești parti­cipanți să vină la Viena? Ce i-a determinat oare pe toți acești re­prezentanți ai diferitelor popoare din 85 țări să se adune la Viena? Ce i-a făcut oare pe cei 198 de­legați italieni care în ciuda fap­tului că guvernul dolarizat al lui De Gasperi le-a anulat pașapoar­tele, au înfruntat totuși teroarea polițienească venind la Viena? Ca­re sunt cauzele că cei 1500 delegați din țările imperialiste, din statele­ capitaliste aservite dolarului, din colonii, au înfrânt teroarea impe­rialistă și totuși au venit la Viena? La toate aceste întrebări — a spus tov. Onțanu Ion — răspunsul este acelaș. In pofida tuturor ac­țiunilor criminale întreprinse de imperialiștii americani, cei 1857 reprezentanți ai popoarelor au ve­nit la Viena pentru a discuta, pen­tru a ajunge la o înțelegere în problema securității popoarelor, au venit la Viena pentru a apăra cel mai de preț bun al omenirii, pa­­cea. Tov, Onțaru Ion, a vorbit apoi despre rapoartele prezentate în ca­drul­ Congresului. El a subliniat faptul că cei 1857 delegați ai po­poarelor din 85 țări au protestat cu energie împotriva bestialelor crime ale imperialiștilor ameri­cani, care folosesc arma bacterio­logică împotriva pașnicei populații din Coreea, care asasinează în mas­sa prizonierii de război coreeni și chinezi. Toți vorbitorii care au luat cuvântul în cadrul Congresului Po­poarelor pentru Apărarea Păcii, au manifestat aceiași dorință fierbinte, dorința de a se ajunge la o înțe­legere în problema apărării păcii, de a lua sfârșit tensiunea în ra­porturile internaționale. Marele Congres al Popoarelor pentru Apărarea Păcii de la Viena — a spus printre altele vorbitorul — amploarea și rezultatele lui, au arătat popoarelor lumii mai lim­pede ca oricând, că pacea poate fi salvată, că pacea trebue să fie salvată. Congresul Popoarelor pen­tru Apărarea Păcii de la Viena a jucat unul din cele mai mari roluri în istoria popoarelor lumii și rezul­tatele lui nu vor întârzia să se a­­rate. Poporul nostru muncitor, popor liber, care datorează libertatea și independența sa națională marelui popor frate sovietic, eroicei Ar­mate Sovietice — eliberatoarea pa­triei noastre de sub jugul hitleris­­mului —, se află alături de Uniu­nea Sovietică și țările de democra­ție populară în primele rânduri ale frontului mondial al păcii. Poporul nostru muncitor iubește mai presus de orice pacea, pentru că numai în pace va putea să dezvolte cuceririle de până acum pe drumul construirii socialismului, pentru că numai în pace va putea să facă din țara noastră o grădină înfloritoare, în­sorită pentru întreg poporul ro­mân. Poporul nostru muncitor. — a adăugat tov. Onțanu Ion — că­lăuzit și condus de Partidul Mun­citoresc Român, în fruntea căruia se află tovarășul Gh. Gheorghiu- Dej, cel mai iubit fiu al poporului nostru muncitor, zădărnicește zi de zi planurile urzite de imperialiștii americani, atacurile provocatoare ale bandei de asasini și spioni de la Belgrad. Strânși uniți în jurul steagului partidului nostru, manifestându-și dragostea sa fierbinte și recunoș­tința nemărginită față de marea Uniune Sovietică, față de gloriosul stegar al păcii, tovarășul Stalin, poporul nostru muncitor luptă tot mai hotărît pentru a apăra pacea, pentru a traduce în viață hotărî­­rile Congresului Popoarelor pentru Apărarea Păcii. Să muncim cu avânt sporit pen­tru a îndeplini sarcinile planului de stat pe 1953 înainte de ter­men, să dovedim prin fapte hotă­­rîrea și voința noastră de a apăra pacea, să muncim și să luptăm pentru a purta cu cinste numele scump de constructori ai unei vieți noi, numele de partizani ai păcii. * In încheierea adunării, partici­panții au aprobat in unanimitate textul unei moțiuni adresată Comi­tetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., prin care sutele de participanți s’au angajat să ri­dice tot mai sus steagul luptei pentru pace, s’au angajat să facă cunoscut masselor largi ale oame­nilor muncii din regiunea noastră hotărârile Congresului Popoarelor pentru Apărarea Păcii, să ridice pe o nouă treaptă, superioară, , lupta pentru pace, luptând pentru zădărnicirea planurilor agresive ale imperialiștilor americano-englezi. Asistența a vizionat apoi filmul românesc „Mitrea Cocor” după ro­manul cu acelaș nume al academi­cianului Mihail Sadoveanu, preșe­dintele Comitetului Permanent pen­tru Apărarea Păcii din R.P.R. Ni se semnalează că... in comuna Coșovenii de Sus, ra­ionul Craiova, președintele sfatu­lui popular comunal tov. Bușe, se ocupă mai mult cu vânătoarea de iepuri de­cât de treburile sfatului. Astfel, în timp ce sfatul popu­lar raional a trimis în comună o delegată în persoana tov. Gher­man Cornelia pentru a grăbi desfă­șurarea lucrărilor de colectare a produselor agricole, tov. Bușe a pă­răsit munca, ducându-se la vână­toare. Tot din neglijența acestuia, că­minul cultural a rămas fără lem­ne de foc. Este cazul ca tov. Bușe să se intereseze mai puțin de vânătoare și mai mult de treburile gospodă­rești ale comunei. * * M. GAVAN coresp. La cooperativa din satul Telești, comuna Brădiceni raionul Tg. Jiu, gestionar este Zestroiu M. loan. Acesta, dovedindu-se un element necinstit, a impus pe cetățeni la cote mult mai mari de lapte. Colectorul cooperativei, anume Ion Gh. Anescu în loc să se o­­cupe de valorificări, face comi­sioane gestionarului Zestroiu, vân­zând din untul furat de acesta din cooperativă. El a fost demascat zi­lele acestea de țăranul muncitor Bredinci loan, pe când umbla să vândă 6 kgr. unt Uniunea raională a cooperativelor de consum Tg. Jiu, trebuie să în­depărteze imediat din serviciu ele­mentele necinstite care s’au stre­curat în cooperativa Brădiceni. S. BALAȘOIU coresp. Uteim’știi din comuna Scrada ra­ionul Gilort, desfășoară o intensă muncă culturală pe timpul lunilor de iarnă. Activitatea lor nu este insă cu nimic sprijinită de cadrele didactice din comuna respectivă. învățătorii din această comună, trebue să știe că au un rol însemnat in opera de culturalizare a masse­lor și de aceea trebue să ajute cât mai temeinic tinerii utemiști, care au multă voință de muncă insă nu au priceperea necesară. D. IORDAGHE coresp. SPORT. Faza regională a campionatului R.P.R. la patinaj In zilele de 24 și 25 Ianuarie a.c., au avut loc importante mani­festații de patinaj artistic și de viteză in orașul nostru. Pe patinoarul „Spartak” din gră­dina restaurantului „1 Mai” s'a desfășurat faza regională de pa­tinaj artistic, care a fost urmărită de peste 600 spectatori. Pe patinoar 20 patinatori și-au disputat întâie­tatea, dovedind o deosebită măe­­strie în executarea demonstrații­lor. In urma întrecerilor s-au ob­ținut următoarele rezultate tehnice: Simplu­ băeți: Gh. Munteanu (,,Spartuk”-Craiova), campion re­gional; Simplu­ fete: Patricia Bardan („Progresul”-Craiova), campioană regională; Dublu-mixt: Patricia Bardan („Progresul”) și Gh. Munteanu („Spartak”), campioni regionali. După campionat a urmat o de­monstrație de patinaj comic și a­­crobativ care a stârnit admirația participanților, popularizând și mai mult acest sport în rândurile mun­citorilor. Faza regională pentru patinaj vi­­­teză a campionatului R.P.R. s’a dis­putat în zilele de 24 și 23 Ianua­rie a.c. pe patinoarul din parcul poporului. Au urmărit campionatul peste 700 spectatori. Au participat 50 concurenți. Iată rezultatul teh­nic cu primii clasificați: Junioare categoria I-a: Maria Făcăoaru, (școala medie tehnică comerț fete) Craiova. Juniori categoria I-a: Gh. Pavel­ (Voința); junioare cat. II-a: Pa­tricia Bardan, (Progresul); juniori cat. II-a: Paul Lăzărescu, (Pro­­­gresul), S.M.T.C F.j fete: I­­­lean­a Popescu, (Spartak); băeți: Valentin Smărăndescu, (Știința). Dintre concurenți s’au evidențiat in mod deosebit prin voința și forța de luptă Patricia Bardan și Valen­tin Smărăndescu. La buna orga­nizare a acestor concursuri a con­­­tribuit In largă măsură comisia sporturilor de iarna a G.C.F.S. CONSTANTIN MOTOC coresp. Din activitatea șahistă în sala clubului muncitoresc „Lo­comotiva” din orașul Craiova, a avut loc în prezența unui mare număr de spectatori, întrecerea de șah între echipele reprezentative ale orașelor Timișoara și Craiova, care s-a terminat cu rezultatul fi­nal de 7-2 pentru Timișoara. Rezultatele tehnice sunt următoa­rele: 1) R. Alexandrescu (Timișoara) V. Dunăreanu (Craiova) 1-0: 2) Th­oler (Timișoara) B. Lieberman (Craiova) remiză; 3) Val. Ștefan (Timișoara) V. Ciobanu (Craiova) 1-0; 4) Carol Partoș (Timișoara) Aurel Nichita (Craiova) 1-0: 5) Liviu Giurcă (Timișoara) N. Cio­­câlteu (Craiova) 1­0: 6) Eugen Schuber (Timișoara) Dan Marian (Craiova) remiză; 7) Eugen Szabó (Timișoara) B. Garbulițki (Craiova) remiză; 8) Petre Lerner (Tim­i­­șoara) Leonard Popazov (Craiova) remiză; 9) Magda Balai (Timi­șoara) Gabriela Stavarachi (Cra­­iova) 1-0. Echipa timișoreană a meritat vic­toria, dând dovadă că posedă o tehnică superioară. Dealtfel, lotul oaspeților a fost alcătuit numai din candidați maeștri spre deosebire de echipa craioveană în compunerea căreia au intrat trei candidați ma­­eștri, iar restul au fost patru ju­­­cători de categoria I-a, 1 jucător categoria II-a și un jucător proble­­­mist. înfrângerea echipei locale nu are prin aceasta însă scuză și, co­­­misia de șah, ajutată efectiv de comitetul orășenesc C.F.S. trebuie să acorde pe viitor mai multă a­­­tenți­e în formarea echipelor ce ne reprezintă orașul. MAREA VICTORIE DE LA STALINgRAD Acum 10 ani, la 2 Februarie 1943, o veste deosebit de impor­tantă a făcut ocolul lumii întregi — trupele sovietice au zdrobit la Stalingrad trupele germano­­fasciste cu un efectiv de 330.000 de oameni. Comandantul suprem I. V. Stalin a felicitat în acea zi trupele de pe frontul Donului pen­tru încheierea cu succes a acestei epopee, cea mai măreață din isto­rie și-a exprimat mulțumiri tu­turor ostașilor, comandanților și instructorilor politici ai frontului. Strălucita victorie repurtată de Armata Sovietică a fost salutată de întreaga omenire și apreciată pe bună dreptate drept un eveniment de însemnătate istorică mondială. Lupta pentru Stalingrad a durat 200 de zile, încă în iarna anului 1941—1942, zdrobind trupele ger­­mano-fasciste lângă Moscova. Ar­mata Sovietică, condusă de marele comandant de oști I. V. Stalin, a spulberat legenda invincibilității ar­­matei fasciste și și-a dovedit su­perioritatea asupra dușmanului. Ar­mata Sovietică a devenit și mai puternică, mai bine organizată, a acumulat experiență în efectuarea operațiilor ofensive mari, și a că­lit în lupte. Partidul Comunist, conducând avântul patriotic al po­porului sovietic, a asigurat prin munca sa organizatorică o și mai mare întărire a spatelui frontului sovietic. Intr’un scurt răstimp în țară a fost creată o economie de război coordonată și care s’a dez­voltat rapid. Cu totul asta era situația în a­­ceastă perioadă în Germania hitle­­ristii. In urma marei înfrângeri și a pierderilor mari suferite lângă Moscova, statul fascist și armata sa slăbise considerabil. N. MAKEEV Dușmanul nu mai era în stare să atace pe toate cele trei direcții principale ale frontului — in Sud, in Nord și in centru, așa cum se întâmplase în primele luni ale răz­boinici Dar el era încă suficient de puternic pentru a organiza o ofensivă serioasă intr-o direcție oa­recare, fără a fi îngrijorat de spa­tele frontului lui din Europa oc­cidentală. Cercurile guvernante ale S.U.A. și Angliei, care urmăreau slăbirea statului sovietic în lupta de u­­nul singur împotriva forțelor fas­cismului, amânau intenționat des­chiderea celui de al doilea front în Europa. Profitând de această politică trădătoare a imperialiști­lor anglo-americani, Hitler a re­tras din Europa occidentală și din Africa aproape toate rezervele sale strategice și le-a aruncat pe frontul germano-sovietic. H­itleriștii au încercat să creeze impresia falsă că scopul principal al ofensivei lor de vară este de a pune mâna pe petrolul de la Baku și Groznii. Dar comandantul su­prem I. V. Stalin a înțeles adevă­ratele planuri ale comandamentu­lui hitlerist și a elaborat planul strategic al zdrobirii trupelor ger­­mano-fasciste la Stalingrad. Trupele sovietice au respins e­­roic atacul dușmanului care dispu­nea de o mare superioritate de forțe și au dejucat planul germa­nilor de a pune stăpânire „din mers”, înainte de 25 Iulie, pe Sta­lingrad. Cu prețul unor pierderi imense, dușmanul a izbutit totuși în Sep­tembrie 1942 să se apropie de Stalingrad și apoi să răzbească în suburbiile orașului. Comandamentul hitlerist aducea aici neîncetat noi și noi divizii. Imperialiștii germani au aruncat în această bătălie o ar­mată co­ osală dotată din belșug cu tancuri și avioane. Fără a ține sea­mă de niciun fel de pierderi, duș­manul se năpustea cu furie asu­pra bastionului de pe Volga. Apreciind în mod just situația creată, I. V. Stalin a cerut trupelor sovietice să apere cu orice preț Stalingradul, să zdrobească pe duș­man. Și trupele sovietice au în­deplinit cu cinste sarcina trasată de marele Stalin. In toiul aprigei lupte defensive, ostașii, comandanții și instructorii politici de pe frontul de la Stalin­grad, În scrisoarea adresată lui I. V. Stalin au declarat: „La Sta­lingrad noi apărăm patria noastră, apărăm tot ceea ce ne este drag, fără de care nu putem trăi. Aici, la Stalingrad, se hotărăște soarta patriei noastre... In fața drapelelor noastre de luptă, tn fața intregei Țări Sovietice jurăm că nu vom face de rușine gloria armatei rusei că vom lupta prină la capăt. Sub conducerea Dumneavoastră părinții noștri ați învins în bătălia pentru Țarițîn. Sub conducerea Dumnea­voastră noi vom învinge și acum. In marea bătălie de la Stalingrad!” Apărătorii Stalingrad­ului și-au ținut cuvântul. Ei nu numai că au apărat Stalingradul, dar au și isto­vit forțele dușmanului, pregătind prin aceasta condițiile pentru tre­cerea trupelor sovietice la o con­traofensivă puternică. „Eu cred — spunea tovarășul Stalin — că nicio altă țară și nicio altă armată nu ar fi putut rezista la un astfel de asalt al turbatelor bande ale tâlharilor fasciști ger­mani și ale aliaților lor. Numai țara noastră Sovietică și numai Armata noastră Roșie sunt capabile să reziste la un astfel de asalt. Și nu numai să-i reziste, dar să-l și respingă”. La 19 Noembrie 1942 Armata Sovietică a trecut la contraofen­sivă la Stalingrad. Trupele sovie­tice strângeau tot mai mult cercul încercuirii. La începutul lunii ia­nuarie 1943 situația trupelor ger­­mano-fasciste încercuite era dispe­rată. Fuseseră epuizate toate mo­­bilitățile de a ieși din încercuire. Spre a evita o inutilă vărsare de sânge, la 8 ianuarie 1943 coman­damentul trupelor sovietice a dat trupelor germane încercuite un ul­timatum pentru capitulare imediată și necondiționată. Generalii fas­ciști refuzară însă să capituleze.­ După acest refuz, trupele sovie­tice au trecut la ultima ofensivă generală pentru lichidarea dușma­nului încercuit. La 26 ianuarie trupele de pe frontul Donului, atacând dinspre Vest, s-au unit cu vitejii apărători ai Stalingradului — cu eroicii os­tași ai armatei a 62-a. La 2 Fe­bruarie 1943 bătălia istorică de la Stalingrad s-a încheiat prin victoria deplină a trupelor sovietice. O co­titură radicală se produsese in des­fășurarea Marelui Război pentru Apărarea Patriei, ca și a celui de al doilea război mondial. Stalin­­gradul, după definiția lui I. V. Stalin, a însemnat apusul armatei germano-fasciste. După lovitura primită la Stalingrad germanii nu și-au mai putut reveni. Din acel moment inițiativa operațiilor mili­tare a trecut definitiv în mâinile comandamentului sovietic. A înce­put izgonirea in massă a dușma­nului de pe pământul sovietic. Zdrobirea armatei hitleriste la Stalingrad a produs o impresie u­­luitoare nu numai asupra Germ­a­niei fasciste, ci și asupra cercurilor reacționare din S.U.A., Anglia și din celelalte țări capitaliste. Ace­stora, victoria sovietică nu le era pe plac. In timp ce poporul so­vietic depunea eforturi eroice pen­tru a apăra onoarea și independența Patriei sale, iar Armata Sovietică, în bătălii grele și sângeroase lupta de unul singur împotriva hoarde­lor cotropitorilor fasciști, cercurile reacționare din S.U.A­ și Anglia luau toate măsurile pentru a salva de distrugere statul hitlerist și ar­­­mata hitleristă. Imperialiștii din S.U.A. și Anglia sperau că în urma unui război istovitor U.R.S.S. își va pierde în­semnătatea ca mare putere și va cădea în dependența Wall-Street­­ului și City-ului, Victoria de la Stalingrad a fost întâmpinată cu bucurie de către întreaga omenire progresistă. Ea a încununat poporul sovietic și Ar­mata Sovietică cu aureola celui mai profund respect. Cuvântul „Stalingrad” a devenit simbolul vi­tejiei și eroismului poporului so­vietic, însuflețite de exemplul luptei eroice dusă de poporul so­vietic, popoarele Europei s-au ri­dicat la luptă împotriva odiosului jug fascist. Marea victorie dela Stalingrad a constituit o mărturie strălucită a forței de nezdruncinat a Statu­lui Sovietic, a dârzeniei de neclin­­tit a poporului sovietic, educat și condus de partidul lui Lenin-Stalin, a înaltului spirit moral și de luptă și a măestriei ostașilor armatei Ță­rii Socialismului. In lupta pentru Stalingrad s’a manifestat în toată strălucirea geniul de comandant de oști al lui I. V. Stalin. „Lupta pentru Stalingrad, — se spune in scurta biografie a lui I. V. Stalin, — este cununa artei militare, ea a constituit o nouă dovadă a perfec­țiunii artei militare sovietice. Vic­­toria istorică repurtată aici este triumful fiu al strategiei și tac­­­ticii staliniste, triumful planului genial și al previziunii Înțelepte a marelui comandant de oști, care a dezvăluit cu o mare putere de pătrundere planurile dușmanului și a folosit slăbiciunile strategiei lui aventuriere”. Bătălia istorică de la Stalingrad a jucat un rol important in repur­­­tarea victoriei generale asupra Ger­maniei hitleriste. Terminând victorios Războiul de Apărare a Patriei împotriva cotro­pitorilor germano-fasciști și a im­perialiștilor japonezi, poporul saș­vietic și-a reluat munca pașnică.­­ Pe Volga, lângă zidurile glorio­sului Stalingrad, unde sub condu­­­cerea lui I. V. Stalin ostașii so­­­vi­etici au repurtat de două ori, în decursul istoriei Patriei Sovietice o victorie strălucită, se înalță în prezent marile construcții ale co­munismului. In vara anului trecut,­ pe locurile unde s’au dus bătăliile de la Stalingrad a fost pus în func­­­țiune canalul navigabil Volga-Don­­ „V. I. Lenin”. In prezent se desfă­șoară din plin lucrările marii construcții a comunismului — hi­drocentrala de la Stalingrad, con­­struită din inițiativa lui V. V.­­ Stalin.­­ Orașul-erou Stalingrad crește, se dezvoltă și se înfrumusețează din an in an. Acolo unde nu de mult zăceau mormane de ruini, se înalță acum minunate blocuri de locu­ințe, școli, teatre, hoteluri, clădiri publice, așezări muncitorești, un minunat chei cu o scară largă de granit care duce spre Volga. Lo­­­­cuitorii Stalingradului topesc oțel) , fabrică tractoare, construesc mașini,­ înalță zidurile unor noi clădiri, plantează grădini și parcuri, tran­sformă natura. Ei muncesc pentru pace și feri­cirea oamenilor.

Next