Inainte, martie 1953 (Anul 10, nr. 2509-2535)
1953-03-01 / nr. 2509
Conferința regională a Asigurărilor Sociale Intre 2 6 Martie a.c. va avea loc la Viena, din inițiativa Federației Sindicale Mondiale, Conferința Internațională a Asigurărilor Sociale și Securității Sociale. In întâmpinarea acestei Conferințe, se desfășoară o largă acțiune de control obștesc în principalele întreprinderi, în vederea îmbunătățirii asigurărilor sociale și a protecției muncii. Această acțiune are menirea să atragă massele muncitoare la descoperirea și înlăturarea lipsurilor care se mai manifestă în activitatea organelor sindicale în domeniul asigurărilor sociale și protecției muncii. Ca urmare a acestui fapt, zilele trecute a avut loc în Craiova, Conferința regională a Asigurărilor Sociale și Securității Sociale. La această Conferință au luat parte delegații aleși în adunările pe întreprinderi din întreaga regiune, muncitori, stahanoviști, fruntași în producție, medici, etc." In expunerea făcută de Iov. Nicoară Mihai asupra importanței Conferinței Internaționale a Asigurărilor Sociale și Securității Sociale ce va avea loc la Viena, s’au scos în evidență condițiile grele în care sunt nevoiți să lucreze muncitorii din țările capitaliste și coloniale din lipsă de asigurări sociale și protecția muncii. In continuare, vorbitorul a arătat condițiile excepționale de muncă din marea Țară a Socialismului, unde funcționează cel mai complect sistem de asigurări sociale. După exemplul strălucit al Uniunii Sovietice, se introduce treptat în țările cu democrație populară, respectiv și în țara noastră, un sistem asemănător de asigurări sociale, protecția muncii și sănătății. Prezentând darea de seamă asupra desfășurării controlului obștesc pe linia asigurărilor sociale și securității sociale, cât și a activității comitetelor de sprijin și colaborare, de pe lângă unitățile sanitare din regiunea Craiova, tov. Emilia Rustoiu a scos în evidență importanța, rolul și activitatea acestora în munca de zi cu zi. Din dara de seamă a reeșit ca un fapt pozitiv că în acțiunea de prevenire a îmbolnăvirilor, s’a constatat că numărul acestora s’a redus cu $0 la sută. Ca exemplu unde se aplică just măsurile preventive, au fost date întreprinderile „Prodaliment” Tr. Severin, metalurgica „7 Noembrie” și altele. Darea de seamă a mai vorbit despre grija față de om prin asigurarea concediilor de odihmă, a asistenței medicale la fiecare loc de muncă, despre grija creșterii și educării copiilor oamenilor muncii în cadrul creșelor și căminelor de zi, asigurarea protecției muncii, etc. Numeroși delegați și participanți la această Conferință au luat apoi cuvântul, vorbind despre realizările și lipsurile lor în ceea ce privește asigurările sociale și securitatea socială, în cadrul întreprinderilor și instituțiilor. Astfel, tov. Ștefănescu Anton dela „Prodaliment” Tr. Severin, Smarandache I. dela „Trustul 6 Construcții”, dr. Erbach dela policlinica C.F.R.-Craiova și alții, au arătat deficiențele ivite în munca comitetelor de întreprindere în problema asigurărilor sociale venind totodată cu o serie întreagă de propuneri pentru crearea de cantine dietetice in întreprinderi, înființarea de chioșcuri cu ape minerale, precum și acordarea unei mai mari atenții îngrijirii bolnavilor internați în spitale. Delegații participanți la Conferința regională a Asigurărilor Sociale și Securității Sociale, au files pentru a lua parte la lucrările Conferinței Internaționale de la Viena, pe tovarășii: Liuba Ghișinevschi, secretar al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., Podeanu Nicolae, membru în prezidiul Comitetului Central al Sindicatului Metalo-Chimic-Caz-Metanț dr. Vâltoci Elena, membru in prezidiul C.C. al Sindicatului Sanitar; Covaci Iuliana, stahanovistă, membră a Consiliului Central al Sindicatelor, responsabila comisiei de asigurări sociale de la Uzinele Chimice Târnoveni; Băncescu Ilie, stahanovist din Comisia asigurări sociale a unei secții din complexul „Grivița Roșie”, și Pop Eugen, ziarist la „Viața Sindicală”. Subfiliala S.R.S.G. Caracal sprijină acțiunea de pregătire a campaniei însămânțărilor de primăvară Caracal. (De la corespondentul nostru). — Subfiliala S.R.S.G. Caracal a înțeles pe deplin rolul ce-l are pentru răspândirea cunoștințelor politice, științifice și culturale la sate, pentru eliberarea de superstiții și prejudecăți a massei lor de țărani muncitori, pentru ridicarea nivelului lor cultural, spre a-i face capabili să înțeleagă tehnica superioară ce trebue aplicată în agricultură, în vederea obținerii unei recolte bogate. In acest scop, în lunile de iarnă sub filiala S.R.S.G. Caracal a desfășurat o rodnică activitate după un plan de muncă, pe care l-a alcătuit în strânsă colaborare cu secția culturală a sfatului popular raional. Astfel, numai în cursul lunilor Decembrie 1952 și Ianuarie 1953, prin cei 58 împuterniciți din cadrul gospodăriilor agricole de stat, gospodăriilor agricole colective, S.M.T.-urilor și din cadrul comunelor din raion și prin sectorii recrutați din orașul Caracal, au fost ținute peste 120 conferințe. Prin unele din aceste conferințe cu conținut agricol, s’a urmăriți deprinderea țăranilor muncitori de a aplica cât mai larg metodele agrotehnice sovietice pe terenurile lor, în vederea ușurării muncii lor și a asigurării unei recolte bogate. Interesul țărănimii muncitoare pentru aceste conferințe s’a putut dovedi prin numărul mare de participanți, care în acest timp s’a ridicat la peste 12.000. In cursul lunii Februarie, planul de muncă al subfilialei S.R.S.C. Caracal a avut ca obiectiv principal popularizarea Hotărîrii guvernului și partidului cu privire la intensificarea pregătirii și executării la timp și in bune condițiiuni a campaniei agricole de primăvară. "• In acest scop, aproape 40 lectori ai subfilialei au susținut în fața țărănimii muncitoare conferințe cu privire la lucrările pregătitoare campaniei de însămâni țări. Intr’una din zilele lui Februarie, 21 de lectori s’au deplasat în comunele din raion, unde au prelucrat în fața țăranilor muncitori Hotărîrea din 6 Februarie și au discutat cu ei, îndrumându-i a executa înainte de termen sarcinile ce le revin. In comunele Zănoaga, Dioști, Fiilcoi, Stoenești și altele, prelucrarea Hotărîrii guvernului și partidului și conferințele legate de campania agricolă au fost ascultate de sute de țărani muncitori. In munca de răspândire a științei în massele de oameni ai muncii de pe ogoare, împuterniciții și looitorii subfilialei S.R.L.G. Caracal au găsit un larg sprijin din partea sfaturilor populare, prin mobilizarea țărănimii muncitoare la conferințe. Ca exemplu în această privință se pot cita tovarășii Enache Scarlat, președintele sfatului popular al comunei Zănoaga, N. Brânză, președintele sfatului popular al comunei Traian, N. Popescu de la Stoenești și alții, care au arătat multă atenție față de aceste aspecte practice ale muncii de propagandă științifică, culturală și politică, creind toate condițiunile materiale în acest scop. Ce să citim V. D. Ohotnicov. In lumea sunetelor ce nu se pierd (Editura Cartea Rusă) Broșura nr. 75 din colecția „Știința pentru toți” întitulată „In lumea sunetelor ce nu se pierd”, tratează o pasionantă problemă a tehnicei moderne: imortalizarea sunetului. Cartea scrisă într-un limbaj ușor accesibil explică cum au învățat oamenii să „înscrie” sunetele, care au fost primele aparate inventate pentru aceasta, arată importanța practică a înregistrării și reproducerii sunetului, înfățișând diferite etape din istoria perfecționării tehnicei înregistrării sonore, autorul scoate în evidență prin exemple concludente contribuția însemnată a savanților și inventatorilor sovietici la dezvoltarea științei și tehnicei acustice. Bogat ilustrată cu scheme și desene reprezentând aparate de înregistrare și transmitere a vibrațiilor sonore, de la rudimentarul fonograf al anului 1878 până la modernul magnetofon, — broșura lui Ohotnicov constitue o lectură interesantă și plăcută, una din cărțile așteptate cu nerăbdare de tineretul nostru din ce în ce mai interesat de problemele tehnicei. Colecția de legi, hotărîri, decrete și dispoziții (Editura de Stat — Redacția Juridică) Editată de Ministerul Justiției, apare de șase ori pe an, fiecare număr cuprinzând toate legile, decretele Prezidiului Marii Adunări Naționale, hotărîrile și dispozițiile Consiliului de Miniștri precum și instrucțiunile și celelalte acte aprobate de Consiliul de Miniștri care au fost publicate în cele 2 luni precedente, așezate într-o ordine sistematică și adnotate cu trimiterile necesare la legile sau hotărîrile pe care le modifică, complectează sau abrogă. Fiecare colecție e prevăzută cu un indice alfabetic și cu un repertoriu cronologic pentru toate actele pe care le cuprinde. Abonamentele se fac prin toate oficiile poștale din întreaga țară și prin secțiunile raionale de difuzare a presei. Costul unui abonament este de lei 66 anual. Pentru îmbunătățirea activității stațiilor de radioficare din regiunea Craiova în opera de culturalizare a masselor de oameni ai muncii de la orașe și sate, un rol hotărîtor îl au stațiile de radioficare. Aceste stații popularizează realizările obținute de oamenii muncii în lupta pentru îndeplinirea planului cincinal în patru ani, demascând cu vigoare uneltirile dușmanului de clasă care turbează de furie văzând succesele obținute de poporul nostru muncitor. Pentru îmbunătățirea muncii acestor stații, zilele trecute a avut loc consfătuirea șefilor colectivelor redacționale ale stațiilor de radioficare din regiunea noastră. La baza consfătuirii a stat analiza muncii dus de stațiile de radioficare și îmbunătățirea calității acestei munci. Din rapoartele prezentate, au reușit o serie de realizări, dar mai ales o serie de lipsuri și greutăți. Astfel, din raportul tovarășei Băghină Eugenia, șefa colectivului redacțional din Tr. Severin, au reușit unele realizări frumoase ale stației. De exemplu, în fiecare zi este transmis programul local, iar săptămâna sunt transmise emisiunile de satiră și humor formate din materialele culese de pe teren, emisiuni pentru pionieri, tineret, stahanoviști, buletin de știri, etc. Acolo unde s-a primit sprijin chiar din partea comitetului de radio, munca a luat noi forme, desfășurându-se organizat. De pildă, in comuna Săcel programele premiate ASKWÂate. Dar pe lângă aceste părți pozitive sunt și părți negative, care trebuiesc grabnic lichidate. Majoritatea acestor lipsuri se datoresc comitetului executiv al sfatului popular regional care nu a sprijinit în mod efectiv munca stațiilor de radioficare. La unele din stații, până în prezent nu a fost niciun tovarăș de la comitetul executiv al sfatului popular regional care să constate condițiile de muncă ale stațiunilor. Instrucțiunile care au fost trimise nu au arătat în mod practic cum trebuie să se ducă munca. Aceasta a atras după sine desorganizarea muncii în unele stații. Astfel, la stația de radioficare Balș, tov. Gheorghe Constantin, șeful redacțional al acestei stații este cu totul străin de sarcina pe care o are. De la înființarea acestei stații până în prezent nu a existat plan de acțiune pentru desfășurarea muncii în bune condițiuni. De asemenea, nu s’a prezentat niciun program artistic, și nu s’au popularizat fruntașii în producție, ceea ce a făcut ca stația de radioficare Balș să nu își îndeplinească scopul. In comuna Polovraci raionul Novaci, președintele sfatului popular Delcea Vasle, nu dă atenția cuvenită stației de radioficare. Ceva mai mult, intr’una din zile el a întrerupt emisiunea centrală, introducând alt program. împotriva acestei manifestări negănătoase, sfatul popular raional, trebue să ia măsuri imediate. La unele stații, deși au avut sprijinul comitetului de radio și comitetele redacționale au fost reorganizate de mai multe ori, totuși munca se desfășoară slab. Așa de exemplu la Bănești, nu s’a reușit să se transmită articole locale, iar materialele care se difuzează sunt neverificate, strecurându-se în felul acesta mari greșeli. In mod autocritic s-a arătat în rapoarte că din partea șefilor redacționali nu a fost o preocupare serioasă în ceea ce privește solicitarea sprijinului organizațiilor de partid, organizațiilor de mossa și consiliilor sindicale. Desigur că dacă acest sprijin ar fi fost cerut, unele probleme s’ar fi rezolvat mai ușor, și în felul acesta s’ar fi obținut succese noi. In general, comitetele redacționale ale stațiilor de radioficare nu au știut să-și creeze o largă rețea de corespondenți voluntari care ar fi putut să trimită materiale bogate din toate ramurile de activitate, materiale ce ar fi fost de un real folos în popularizarea stahanoviștilor, tinerilor, țăranilor muncitori din raion care și-au îndeplinit cu cinste sarcinile. Nu s-au ținut consfătuiri cu abonații în care să se arate lipsurile stației și să se dea sugestii pentru îndreptarea acestor lipsuri. iaste iâ PJîituatS ISE Site Mix S.RS C., unele articole din ziare, nu au fost localizate și concretizate. Din cauza lipsei de organizare nu se respectă în unele stații ora fixată, ascultătorii devenind astfel neîncr«ători în organele conducătoare ale stației. Nu au fost demascate cu curaj uneltirile dușmanului de clasă din raionul sau comuna respectivă. Nu s’au popularizat succesele obținute de oamenii muncii în special pe tărâm cultural. Unele din aceste lipsuri se datorase greutăților existente în munca stațiilor de radioficare. O primă greutate care împiedică buna funcționare a stațiilor, este lipsa de localuri corespunzătoare. Pentru aceasta, sfaturile populare trebue să găsească pentru stațiile de radioficare localuri potrivite. O greutate întâmpinată este numărul insuficient al discurilor și al mașinilor de scris. Iar câteodată uzinele nu alimentează stațiile de radioficare în suficientă măsură cu curent electric, îngreunând mereu emisiunea. Comitetul executiv al sfatului popular regional Craiova sub îndrumarea Comitetului regional de partid, are datoria de a lua măsurile necesare înlăturării acestor lipsuri manifestate în munca stațiilor de radioficare pentru ca ele să contribuie din plin la opera de culturalizare a masselor de oamoni ai muncii. NINA ELENA CRONICA FILMULUI La cinematograful „30 Decembrie“ „AZILUL DE NOAPTE“ Prezentarea pe ecranul cinematografului „30 Decembrie” a filmului „Azilul de noapte” aduce o contribuție de seamă la reliefarea înaltelor calități ale operei lui Maxim Gorki, la întruchiparea realistă a înaintatei dezvoltări a teatrului și cinematografiei sovietice. El marchează grija Statului Sovietic față de reluarea și îmbogățirea tradițiilor înaintate în artă și literatură, înalta măestrie tehnică a artiștilor și cineaștilor sovietici. Transpunând pe ecran spectacolul Teatrului Academic de Artă din Moscova, filmul „Azilul de noapte” constitue un nou succes al cinematografiei sovietice, el reprezentând una dintre cele mai puternice realizări ale artei teatrale sovietice. Dealungul întregei acțiuni a acestei piese, marele scriitor, întemeietor al realismului socialist, Maxim Gorki, adresează un aspru rechizitoriu la adresa autocrației țariste, transformă această piesă într-o puternică satiră socială. Aspectele vieții de mizerie și exploatarea la care era supus poporul rus, sunt prezentate cu mult realism, cu o zguduitoare forță dramatică în „Azilul de noapte”. Astfel, folosind cadrul subsolului pe care proprietarii Gostilov îl închiriază șomerilor, celor declasați, oameni fără adăpost — într’un cuvânt victime ale nedreptății sociale, — Maxim Gorki prezintă puternic aspectele acestei vieți. Astfel, lăcătușul Andrei Clasei cutreeră zadarnic drumurile în căutare de lucru, Ana, soția sa, roasă de boală, viețuiește ultimele sale clipe, Crasnia, vânzătoarea de plăcintă duce o viață de chin, actorul abia mai poate suporta povara vieții, „baronul” scăpătat își deapănă amintirile vieții dinainte, Satin filozofează asupra modului cum vor fi îndreptate aceste nelegiuiri sociale, Vasca Pepel, hoțul de buzunare cade pe panta beției, Natașa este victima răutății soților Gostilov, vagabondul Luca devine sfătuitor de profesie, „alinător de suferințe”. Din fiecare scenă, din fiecare comentariu, se conturează probleme și aspecte menite să prezinte un modul cel mai realist împilarea poporului de către nedreapta stăpânire țaristo-capitalistă. Și cu cât acțiunea crește, cu atât se simte dezvoltându-se revolta acestor oameni obidiți, care nu mai vor să se plece la spusele consolatorilor de profesie. In contrast cu lipsa de omenie a celor îmbuibați, Gorki arată cum acești vagabonzi zdrențuroși și flămânzi, victime ale societății, păstrează virtuți omenești: spiritul colectiv, disprețul pentru proprietatea privată, setea de dreptate și adevăr, spiritul de sacrificiu, respectul pentru om. Contrastul dintre acești oameni simpli și soții Gostilev, proprietarii azilului, reiese și mai mult în relief din prezentarea încercărilor pe care le fac» Vasilisa Gostilev, tipul femeii parvenite, pentru a-l folosi pe Vasca Pepel în scopul scăpării ei de sub stăpânirea bărbatului rău și cicălitor. Atunci când Vasca refuză, animându-i iubirea sinceră ce o nutrește Natașei, Vasilisa apărește pe soră-sa și omoară pe bărbatul fiu, dând apoi toată vina pe Vasca. Concomitent cu desfășurarea antrenantei acțiuni a piesei, spectatorul poate urmări și măestria interpretare pe care colectivul artistic și tehnic al Teatrului Academic de Artă din Moscova, o dă piesei marelui Gorki. Și poate face acest lucru, deoarece filmul este o redare a spectacolului „Azilul de noapte”, așa cum este realizat astăzi pe scena Teatrului Academic de Artă „Maxim Gorki” din Moscova, în montarea tradițională a lui C. Stanislavschi și C. Nemirovici-Dancenco, și în regia lui V. A. Orlov, artist al poporului din R.S.F.S.R. și I. M. Raevschi artist emerit al R.S.F.S.R. In interpretarea unor artiști emeriți ai RSFSR, și artiști ai poporului U.R.S.S. ca V. A. Orlov (Actorul), A. N. Gribov (Luca), P. V. Masalschi (baronul), F. V. Sevcenco (Vasilisa), I. M. Raevschi (Gostilev), §. G. Jarov (Vasca Pepel), K. N. Ivanovna (Natașu), A. M. Dmohovscaia (Gvașnna), și alții, personagiile lui Gorki trăiesc cu putere acea viață intensă și mult frământată din „Azilul de noapte”. Montarea, ca dealtfel și folosirea experienței înaintate de până acum, fac din acest spectacol o capodoperă, una dintre cele mai puternice realizări ale artei teatrale sovietice. Sfaturile Societății de Științe Agricole ,XV« Miciarin“ Pregătirea terenului pentru snsămânțările din prima urgență Zăpada s’a topit, iar vântul și soarele din ultimele zile au început să usuce rapid pământul. Campanii de însămânări de primăvară, pentru care, îndrumate și sprijinite de partid, gospodăriile agricole colective, gospodăriile de stat și țărănimea muncitoare s’au pregătit intens, este gata să înceapă. In această campanie, timpul ne este foarte prețios, de aceia nici o zi nu trebue pierdută fără folos. Munca trebue în așa fel organizată încât sămânța să ajungă în pământ la timpul potrivit și în cele mai bune condițiuni agrotehnice. In prima urgență a lucrărilor se găsește pregătirea terenului pentru însămânțările plantelor din epoca I, urgența I, ca grâul de primăvară, secara de primăvară, ovăzul, mazărea, rapița de primăvară, lucerna, trifoiul, ierburile perene, macul, muștarul, sparceta, ghizdeiul, măzărichea, inul de fuior și inul de sămânță, lintea, bobul, năutul și lupinul. Aceste plante necesită o însămânțare timpurie — în mustul zăpezii. Orice zi de întârziere la aceste plante le îndepărtează de posibilitatea de a profita de apa acumulată în timpul iernii, expunându-le astfel, secetei. Pentru aceste plante lucrările de pregătire a terenului sunt următoarele: In cazul terenurilor care au fost arate din toamnă, acuma este suficientă o trecere cu grapa sau târșitoarea, imediat ce terenul s-a uscat puțin și permite începerea lucrului. Direcția de lucru cea mai potrivită a grapei sau târșitoarei este cea oblică față de direcția brazdelor arăturii Pentru această lucrare seoate folosi cu mult suces forța de tracțiune animală existentă în gospodării. Cu animalele putem începe mai repede lucrul, nu trebue să așteptăm o uscare atât de înaintată a pământului, ca și atunci când această lucrare s’ar executa cu forța de tracțiune a tractoarelor. După grapă se poate trece imediat la însămânțatul plantelor amintite. Dacă terenul arat din toamnă apare bătătorit sau îmburuenat, se recomandă să se lucreze cu cultivatorul la adâncimea de îngropare a semințelor, să se gripeze imediat cu o grapă ușoară și numai apoi să se însămânțeze. In căzul terenurilor care nu au fost arate în toamnă, trebue să intrăm neîntârziat cu plugul și să facem arătura. Agrominimul prevede ca această arătură să se facă cât mai timpuriu posibil, pentru a împiedica pierderea umezelii din sol și la o adâncime de 18—20 ORJ. Arătura va trebui grăpată în cursul aceleiași zile. Pe terenurile gunoiate, odată cu această arătură se și îngroapă gunoiul de grajd în pământ. Din experiența sovietică precum și a stațiunilor experimentele, gospodăriilor colective și a gospodăriilor agricole de stat, se știe ei numai însămânțând plantele indicate pentru prima urgență cât mai timpuriu și într’un teren bine pregătit, se pot obține producții ridicate. Să răspundem la chemări partidului pentru obținerea unor producții ridicate, prin eforturi înzecite în muncă, începând din prima zi a campaniei de insămânțări din primăvara aceasta. && mp LMD