Inainte, martie 1953 (Anul 10, nr. 2509-2535)

1953-03-01 / nr. 2509

Conferința regională­ a Asigurărilor Sociale Intre 2­­ 6 Martie a.c. va avea loc la Viena, din inițiativa Fede­rației Sindicale Mondiale, Confe­rința Internațională a Asigurări­lor Sociale și Securității Sociale. In întâmpinarea acestei Confe­rințe, se desfășoară o largă ac­țiune de control obștesc în prin­cipalele întreprinderi, în vederea îmbunătățirii asigurărilor sociale și a protecției muncii. Această acțiune are menirea să atragă massele muncitoare la descoperirea și în­lăturarea lipsurilor care se mai manifestă în activitatea organelor sindicale în domeniul asigurărilor sociale și protecției muncii. Ca urmare a acestui fapt, zilele trecute a avut loc în Craiova, Con­ferința regională a Asigurărilor Sociale și Securității Sociale. La această Conferință au luat parte delegații aleși în adunările pe în­treprinderi din întreaga regiune, muncitori, stahanoviști, fruntași în producție, medici, etc." In expunerea făcută de Iov. Ni­­coară Mihai asupra importanței Conferinței Internaționale a Asigu­rărilor Sociale și Securității So­ciale ce va avea loc la Viena, s’au scos în evidență condițiile grele în care sunt nevoiți să lucreze muncitorii din țările capitaliste și coloniale din lipsă de asigurări so­ciale și protecția muncii. In con­tinuare, vorbitorul a arătat con­dițiile excepționale de muncă din marea Țară a Socialismului, unde funcționează cel mai complect sis­tem de asigurări sociale. După e­­xemplul strălucit al Uniunii So­­­vietice, se introduce treptat în ță­rile cu democrație populară, res­pectiv și în țara noastră, un sistem asemănător de asigurări sociale, protecția muncii și sănătății. Prezentând darea de seamă asu­pra desfășurării controlului obștesc pe linia asigurărilor sociale și secu­rității sociale, cât și a activității comitetelor de sprijin și colaborare­, de pe lângă unitățile sanitare din re­­giunea Craiova, tov. Emilia Rustoiu a scos în evidență importanța, ro­lul și activitatea acestora în munca de zi cu zi. Din dara­ de seamă a reeșit ca un fapt pozitiv că în acțiunea de prevenire a îmbolnăvirilor, s’a constatat că numărul acestora s’a redus cu $0 la sută. Ca exemplu unde se aplică just măsurile pre­ventive, au fost date întreprin­derile „Prodaliment” Tr. Severin, metalurgica „7 Noembrie” și al­tele. Darea de seamă a mai vor­bit despre grija față de om prin asigurarea concediilor de odihmă, a asistenței medicale la fiecare loc de muncă, despre grija creșterii și educării copiilor oamenilor muncii în cadrul creșelor și cămi­nelor de zi, asigurarea protecției muncii, etc. Numeroși delegați și participanți la această Conferință au luat apoi cuvântul, vorbind despre realiză­rile și lipsurile lor în ceea ce pri­vește asigurările sociale și secu­ritatea socială, în cadrul întreprin­derilor și instituțiilor. Astfel, tov. Ștefănescu Anton dela „Prodali­ment” Tr. Severin, Smarandache I. dela „Trustul 6 Construcții”, dr. Erbach dela policlinica C.F.R.-Craiova și alții, au arătat deficiențele ivite în munca comi­tetelor de întreprindere în pro­blema asigurărilor sociale venind totodată cu o serie întreagă de propuneri pentru crearea de can­tine dietetice in întreprinderi, în­ființarea de chioșcuri cu ape mi­nerale, precum și acordarea unei mai mari atenții îngrijirii bolnavi­lor internați în spitale. Delegații participanți la Confe­rința regională a Asigurărilor So­ciale și Securității Sociale, au fi­les pentru a lua parte la lucrările Conferinței Internaționale de la Viena, pe tovarășii: Liuba Ghiși­­nevschi, secretar al Consiliului Cen­tral al Sindicatelor din R.P.R., Po­­deanu Nicolae, membru în prezi­diul Comitetului Central al Sindi­catului Metalo-Chimic-Caz-Metanț dr. Vâltoci Elena, membru in pre­zidiul C.C. al Sindicatului Sanitar; Covaci Iuliana, stahanovistă, mem­bră a Consiliului Central al Sindi­catelor, responsabila comisiei de asigurări sociale de la Uzinele Chi­mice Târnoveni; Băncescu Ilie, sta­­hanovist din Comisia asigurări so­ciale a unei secții din complexul „Grivița Roșie”, și Pop Eugen, zia­rist la „Viața Sindicală”. Subfiliala S.R.S.G. Caracal sprijină acțiunea de pregătire a campaniei însămânțărilor de primăvară Caracal. (De la corespondentul nostru). — Subfiliala S.R.S.G. Ca­racal a înțeles pe deplin rolul ce-l are pentru răspândirea cunoștin­țelor politice, științifice și cultu­rale la sate, pentru eliberarea de superstiții și prejudecăți a massei­ lor de țărani muncitori, pentru ri­dicarea nivelului lor cultural, spre a-i face capabili să înțeleagă teh­nica superioară ce trebue aplicată în agricultură, în vederea obți­nerii unei recolte bogate. In acest scop, în lunile de iarnă sub filiala S.R.S.G. Caracal a des­fășurat o rodnică activitate după un plan de muncă, pe care l-a alcătuit în strânsă colaborare cu secția culturală a sfatului popular raional. Astfel, numai în cursul lunilor Decembrie 1952 și Ianuarie 1953, prin cei 58 împuterniciți din ca­drul gospodăriilor agricole de stat, gospodăriilor agricole colective, S.M.T.-urilor și din cadrul comu­nelor din raion și prin sectorii re­crutați din orașul Caracal, au fost ținute peste 120 conferințe. Prin unele din aceste conferințe cu conținut agricol, s’a urmăriți deprinderea țăranilor muncitori de a aplica cât mai larg metodele a­­grotehnice sovietice pe terenurile lor, în vederea ușurării muncii lor și a asigurării unei recolte­ bogate. Interesul țărănimii mun­­citoare pentru aceste conferințe s’a putut dovedi prin numărul mare de participanți, care în acest timp s’a ridicat la peste 12.000. In cursul lunii Februarie, pla­­nul de muncă al subfilialei S.R.S.C. Caracal a avut ca obiectiv prin­cipal popularizarea Hotărîrii gu­vernului și partidului cu privire la intensificarea pregătirii și exe­cutării la timp și in bune condiț­­iiuni a campaniei agricole de pri­măvară. "• In acest scop, aproape 40 lec­­tori ai subfilialei au susținut în fața țărănimii muncitoare confe­rințe cu privire la lucrările pre­gătitoare campaniei de însămân­i țări. Intr’una din zilele lui Fe­bruarie, 21 de lectori s’au de­plasat în comunele din raion, unde au prelucrat în fața țăra­nilor muncitori Hotărîrea din 6 Februarie și au discutat cu ei, în­­drumându-i a executa înainte de termen sarcinile ce le revin. In comunele Zănoaga, Dioști, Fiilcoi, Stoenești și altele, prelu­crarea Hotărîrii guvernului și partidului și conferințele legate de campania agricolă au fost ascul­tate de sute de țărani muncitori. In munca de răspândire a științei în massele de oameni ai muncii de pe ogoare, împuterniciții și loo­i­torii subfilialei S.R.L.G. Caracal au găsit un larg sprijin din partea sfaturilor populare, prin mobiliza­rea țărănimii muncitoare la con­ferințe. Ca exemplu în această privință se pot cita tovarășii Enache Scar­­lat, președintele sfatului popular al comunei Zănoaga, N. Brânză, președintele sfatului popular al co­munei Traian, N. Popescu de la Stoenești și alții, care au arătat multă atenție față de aceste as­­pecte practice ale muncii de pro­pagandă științifică, culturală și po­litică, creind toate condițiunile materiale în acest scop. Ce să citim V. D. Ohotnicov. In lumea sunetelor ce nu se pierd (Editura Cartea Rusă) Broșura nr. 75 din colecția „Ști­ința pentru toți” întitulată „In lu­mea sunetelor ce nu se pierd”, tratează o pasionantă problemă a tehnicei moderne: imortalizarea su­netului. Cartea scrisă într-un limbaj ușor accesibil explică cum au învățat oamenii să „înscrie” sunetele, care au fost primele aparate in­ventate pentru aceasta, arată im­portanța practică a înregistrării și reproducerii sunetului, înfățișând diferite etape din is­toria perfecționării tehnicei înre­gistrării sonore, autorul scoate în evidență prin exemple concludente contribuția însemnată a savanților și inventatorilor sovietici la dezvol­tarea științei și tehnicei acustice. Bogat ilustrată cu scheme și de­sene reprezentând aparate de în­registrare și transmitere a vibra­țiilor sonore, de la rudimentarul fo­nograf al anului 1878 până la mo­dernul magnetofon, — broșura lui Ohotnicov constitue o lectură in­teresantă și plăcută, una din căr­țile așteptate cu nerăbdare de ti­neretul nostru din ce în ce mai interesat de problemele tehnicei. Colecția de legi, hotărîri, decrete și dispoziții (Editura de Stat — Redacția Juridică) Editată de Ministerul Justiției, apare de șase ori pe an, fiecare număr cuprinzând toate legile, de­cretele Prezidiului Marii Adunări Naționale, hotărîrile și dispozițiile Consiliului de Miniștri precum și instrucțiunile și celelalte acte apro­bate de Consiliul de Miniștri care au fost publicate în cele 2 luni prece­dente, așezate într-o ordine siste­matică și adnotate cu trimiterile necesare la legile sau hotărîrile pe care le modifică, complectează sau abrogă. Fiecare colecție e prevăzută cu un indice alfabetic și cu un reper­toriu cronologic pentru toate ac­tele pe care le cuprinde. Abonamentele se fac prin toate oficiile poștale din întreaga țară și prin secțiunile raionale de difuzare a presei. Costul unui abonament este de lei 66 anual. Pentru îmbunătățirea activității stațiilor de radioficare din regiunea Craiova în opera de culturalizare a mas­­selor de oameni ai muncii de la o­­rașe și sate, un rol hotărîtor îl au stațiile de radioficare. Aceste stații popularizează realizările obți­nute de oamenii muncii în lupta pentru îndeplinirea planului cin­cinal în patru ani, demascând cu vigoare uneltirile dușmanului de clasă care turbează de furie vă­zând succesele obținute de poporul nostru muncitor. Pentru îmbunătățirea muncii a­­cestor stații, zilele trecute a avut loc consfătuirea șefilor colective­lor redacționale ale stațiilor de ra­­dioficare din regiunea noastră. La baza consfătuirii a stat analiza muncii du­s de stațiile de radio­­ficare și îmbunătățirea calității a­­cestei munci. Din rapoartele pre­zentate, au reușit o serie de reali­zări, dar mai ales o serie de lipsuri și greutăți. Astfel, din raportul tovarășei Băghină Eugenia, șefa colectivului redacțional din Tr. Severin, au reușit unele realizări frumoase ale stației. De exemplu, în fiecare zi este transmis programul local, iar săptămâna­ sunt transmise emisiu­nile de satiră și humor formate din materialele culese de pe teren, emi­siuni pentru pionieri, tineret, sta­hanoviști, buletin de știri, etc. Acolo unde s-a primit sprijin chiar din partea comitetului de radio, munca a luat noi forme, des­­fășurându-se organizat. De pildă, in comuna Săcel programele pre­miate­­ AS­KWÂate. Dar pe lângă aceste părți po­zitive sunt și părți negative, care trebuiesc grabnic lichidate. Majo­ritatea acestor lipsuri se datoresc comitetului executiv al sfatului popular regional care nu a sprijinit în mod efectiv munca stațiilor de radioficare. La unele din stații, până în prezent nu a fost ni­­ciun tovarăș de la comitetul exe­cutiv al sfatului popular regional care să constate condițiile de mun­că ale stațiunilor. Instrucțiunile care au fost trimise nu au arătat în mod practic cum trebuie să se ducă munca. Aceasta a atras după sine desorganizarea muncii în unele stații. Astfel, la stația de radiofi­­care Balș, tov. Gheorghe Constan­tin, șeful redacțional al acestei stații este cu totul străin de sarcina pe care o are. De la înființarea acestei stații până în prezent nu a existat plan de acțiune pentru desfășurarea muncii în bune con­­dițiuni. De asemenea, nu s’a prezen­tat niciun program artistic, și nu s’au popularizat fruntașii în producție, ceea ce a făcut ca stația de radiofi­care Balș să nu își îndeplinească scopul. In comuna Polovraci raionul No­vaci, președintele sfatului popular Delcea Vas­le, nu dă atenția cuve­­nită stației de radioficare. Ceva mai mult, intr’una din zile el a întrerupt emisiunea centrală, intro­ducând alt program. împo­triva acestei manifestări negă­nătoase, sfatul popular raional, tre­bue să ia măsuri imediate. La unele stații, deși au avut spri­jinul comitetului de radio și co­mitetele redacționale au fost reor­ganizate de mai multe ori, totuși munca se desfășoară slab. Așa de exemplu la Băn­ești, nu s’a reușit să se transmită articole locale, iar materialele care se difuzează sunt neverificate, strecurându-se în fe­lul acesta mari greșeli. In mod autocritic s-a arătat în rapoarte că din partea șefilor re­dacționali nu a fost o preocupare serioasă în ceea ce privește solici­tarea sprijinului organizațiilor de partid, organizațiilor de mossa și consiliilor sindicale. Desigur că dacă acest sprijin ar fi fost cerut, unele probleme s’ar fi rezolvat mai ușor, și în felul acesta s’ar fi obținut succese noi. In general, comitetele red­acțio­­­nale ale stațiilor de radioficare nu au știut să-și creeze o largă­ rețea de corespondenți voluntari care ar fi putut să trimită mate­­­riale bogate din toate ramurile de activitate, materiale ce ar fi fost de un real folos în popularizarea stahanoviștilor, tinerilor, țărani­­lor muncitori din raion care și-au îndeplinit cu cinste sarcinile. Nu s-au ținut consfătuiri cu abonații în care să se arate lipsurile stației și să se dea sugestii pen­tru îndrep­tarea acestor lipsuri. i­aste iâ PJîituatS ISE Site Mix S.R­S C., unele articole din ziare, nu au fost localizate și concretizate. Din cauza lipsei de organizare nu se respectă în unele stații ora fi­xată, ascultătorii devenind astfel neîncr«­ători în organele condu­cătoare ale stației. Nu au fost demascate cu curaj uneltirile duș­manului de clasă din raionul sau comuna respectivă. Nu s’au popu­larizat succesele obținute de oa­menii muncii în special pe tărâm cultural. Unele din aceste lipsuri se dato­rase greutăților existente în munca stațiilor de radioficare. O primă greutate care împiedică buna func­ționare a stațiilor, este lipsa de localuri corespunzătoare. Pentru a­­ceasta, sfaturile populare trebue să găsească pentru stațiile de radiofi­care localuri potrivite. O greutate întâmpinată este nu­mărul insuficient al discurilor și al mașinilor de scris. Iar câteodată uzinele nu alimentează stațiile de radioficare în suficientă măsură cu curent electric, îngreunând mereu emisiunea. Comitetul executiv al sfatului popular regional Craiova sub în­drumarea Comitetului regional de partid, are datoria de a lua măsurile necesare înlăturării aces­tor lipsuri manifestate în munca stațiilor de radioficare pentru ca ele să contribuie din plin la opera de culturalizare a masselor d­e oa­­moni ai muncii. NINA ELENA CRONICA FILMULUI La cinematograful „30 Decembrie“ „AZILUL DE NOAPTE“ Prezentarea pe ecranul cinema­­tografului „30 Decembrie” a fil­mului „Azilul de noapte” aduce o contribuție de seamă la reliefarea înaltelor calități ale operei lui Ma­xim Gorki, la întruchiparea reali­stă a înaintatei dezvoltări a tea­trului și cinematografiei sovietice. El marchează grija Statului So­vietic față de reluarea și îmbogă­țirea tradițiilor înaintate în artă și literatură, înalta măestrie teh­nică a artiștilor și cineaștilor so­vietici. Transpunând pe ecran spec­tacolul Teatrului Academic de Artă din Moscova, filmul „Azilul de noapte” constitue un nou suc­ces al cinematografiei sovietice, el reprezentând una dintre cele mai puternice realizări ale artei tea­trale sovietice. Dealungul întregei acțiuni a a­­­cestei piese, marele scriitor, înte­meietor al realismului socialist, Maxim Gorki, adresează un aspru rechizitoriu la adresa autocrației țariste, transformă această piesă într-o puternică satiră socială. As­pectele vieții de mizerie și exploa­tarea la care era supus poporul rus, sunt prezentate cu mult rea­lism, cu o zguduitoare forță dra­matică în „Azilul de noapte”. Ast­fel, folosind cadrul subsolului pe care proprietarii Gostilov îl închi­riază șomerilor, celor declasați, oa­meni fără adăpost — într’un cu­vânt victime ale nedreptății sociale, — Maxim Gorki prezintă puternic aspectele acestei vieți. Astfel, lă­cătușul Andrei Clasei cutreeră za­darnic drumurile în căutare de lu­cru, Ana, soția sa, roasă de boală, viețuiește ultimele sale clipe, Cras­­nia, vânzătoarea de plăcintă duce o viață de chin, actorul abia mai poate suporta povara vieții, „ba­ronul” scăpătat își deapănă amin­tirile vieții dinainte, Satin filozo­fează asupra modului cum vor fi îndreptate aceste nelegiuiri sociale, Vasca Pepel, hoțul de buzunare cade pe panta beției, Natașa este victima răutății soților Gostilov, va­gabondul Luca devine sfătuitor de profesie, „alinător de suferințe”. Din fiecare scenă, din fiecare co­mentariu, se conturează probleme și aspecte menite să prezinte un modul cel mai realist împilarea poporului de către nedreapta stă­pânire țaristo-capitalistă. Și cu cât acțiunea crește, cu atât se simte dezvoltându-se revolta acestor oa­meni obidiți, care nu mai vor să se plece la spusele consolatorilor de profesie. In contrast cu lipsa de omenie a celor îmbuibați, Gorki arată cum acești vagabonzi zdrențuroși și flă­­mânzi, victime ale societății, păs­­­trează virtuți omenești: spiritul co­­­lectiv, disprețul pentru proprieta­tea privată, setea de dreptate și adevăr, spiritul de sacrificiu, res­pectul pentru om. Contrastul din­tre acești oameni simpli și soții Gostilev, proprietarii azilului, rei­ese și mai mult în relief din pre­zentarea încercărilor pe care le fac» Vasilisa Gostilev, tipul femeii par­venite, pentru a-l folosi pe Vasca Pepel în scopul scăpării ei de sub stăpânirea bărbatului rău și cicăli­­tor. Atunci când Vasca refuză, a­­nimându-i iubirea sinceră ce o nu­trește Natașei, Vasilisa apărește pe soră-sa și omoară pe bărbatu­l fiu, dând apoi toată vina pe Vasca. Concomitent cu desfășurarea an­­trenantei acțiuni a piesei, specta­torul poate urmări și măestri­a in­terpretare pe care colectivul artis­­tic și tehnic al Teatrului Academic de Artă din Moscova, o dă piesei marelui Gorki. Și poate face acest lucru, deoarece filmul este o re­dare a spectacolului „Azilul de noapte”, așa cum este realizat as­tăzi pe scena Teatrului Academic de Artă „Maxim Gorki” din Mos­cova, în montarea tradițională a lui C. Stanislavschi și C. Nemi­­rovici-Dancenco, și în regia lui V. A. Orlov, artist al poporului din R.S.F.S.R. și I. M. Raevschi artist emerit al R.S.F.S.R. In interpre­tarea unor artiști emeriți ai RSFSR, și artiști ai poporului U.R.S.S. ca V. A. Orlov (Actorul), A. N. Gri­­bov (Luca), P. V. Masalschi (ba­ronul), F. V. Sevcenco (Vasilisa), I. M. Raevschi (Gostilev), §. G. Jarov (Vasca Pepel), K. N. Iva­novna (Natașu), A. M. Dmohov­­scaia (Gvașnna), și alții, persona­­giile lui Gorki trăiesc cu putere acea viață intensă și mult frămân­tată din „Azilul de noapte”. Mon­tarea, ca dealtfel și folosirea expe­rienței înaintate de până acum, fac din acest spectacol o capodoperă, una dintre cele mai puternice rea­lizări ale artei teatrale sovietice. Sfaturile Societății de Științe Agricole ,X­V« Miciarin“ Pregătirea terenului pentru snsămânțările din prima urgență Zăpada s’a topit, iar vântul și soarele din ultimele zile au înce­put să usuce rapid pământul. Cam­panii de însă­mân­ări de primăvară, pentru care, îndrumate și sprijinite de partid, gospodăriile agricole co­lective, gospodăriile de stat și țără­nimea muncitoare s’au pregătit in­tens, este gata să înceapă. In această campanie, timpul ne este foarte prețios, de aceia nici o zi nu trebue pierdută fără folos. Munca trebue în așa fel organizată încât sămânța să ajungă în pă­mânt la timpul potrivit și în cele mai bune condițiuni agrotehnice. In prima urgență a lucrărilor se găsește pregătirea terenului pen­tru însămânțările plantelor din e­­poca I, urgența I, ca grâul de pri­măvară, secara de primăvară, ovă­zul, mazărea, rapița de primăvară, lucerna, trifoiul, ierburile perene, macul, muștarul, sparceta, ghizde­­iul, măzărichea, inul de fuior și inul de sămânță, lintea, bobul, nău­­tul și lupinul. Aceste plante nece­sită o însămânțare timpurie — în mustul zăpezii. Orice zi de întârzie­re la aceste plante le îndepărtează de posibilitatea de a profita de apa acumulată în timpul iernii, ex­­­punându-le astfel, secetei. Pentru aceste plante lucrările de pregătire a terenului sunt urmă­toarele: In cazul terenurilor care au fost arate din toamnă, acuma este sufi­cientă o trecere cu grapa sau târ­­șitoarea, imediat ce terenul s-a uscat puțin și permite începerea lucrului. Direcția de lucru cea mai potrivită a grapei sau târșitoarei este cea oblică față de direcția brazdelor arăturii Pentru această lucrare se­­­oate folosi cu mult suc­­­es forța de tracțiune animală e­­­xistentă în gospodării. Cu animalele putem începe mai repede lucrul, nu trebue să aș­teptăm o uscare atât de înaintată a pământului, ca și atunci când a­­ceastă lucrare s’ar executa cu forța de tracțiune a tractoarelor. După grapă se poate trece imediat la însămânța­tul plantelor amintite. Dacă terenul arat din toamnă apare bătătorit sau îmburuenat, se recomandă să se lucreze cu culti­vatorul la adâncimea de îngro­pare a semințelor, să se gripeze imediat cu o grapă ușoară și nu­mai apoi să­ se însămânțeze. In căzul terenurilor care nu au fost arate în toamnă, trebue să in­trăm neîntârziat cu plugul și să facem arătura. Agrominimul pre­vede ca această arătură să se facă cât mai timpuriu posibil, pentru a împiedica pierderea umezelii din sol și la o adâncime de 18—20 ORJ. Arătura va trebui grăpată în cursul aceleiași zile. Pe terenurile gunoiate, odată cu această arătură se și îngroapă gunoiul de grajd în pământ. Din experiența sovietică precum și a stațiunilor experimentele, gos­podăriilor colective și a gospodă­riilor agricole de stat, se știe e­i numai însămânțând plantele indi­cate pentru prima urgență cât mai timpuriu și într’un teren bine pre­gătit, se pot obține producții ridi­cate. Să răspundem la chemă­ri parti­dului pentru obținerea unor pro­ducții ridicate, prin eforturi înze­cite în muncă, începând din prima zi a campaniei de insămânțări din primăvara aceasta. && m­p LM­­D

Next