Inainte, septembrie 1953 (Anul 10, nr. 2665-2690)
1953-09-01 / nr. 2665
Din activitatea căminului cultural „Tudor Vladimirescu“ din comuna Pârșcoveni Căminul cultural „Tudor Vladimirescu” din comuna Pârșcoveni, raionul Balș, se numără printre căminele culturale fruntașe din regiunea noastră. Prin activitatea intensă ce a desfășurat-o, el a devenit pentru țăranii muncitori din comună, un adevărat focar de lumină și cultură. Realizările din ultima vreme obținute de căminul cultural, au fost deosebit de însemnate. Astfel, la acest cămin cultural, conform planului de muncă, au avut loc în fiecare Duminică, conferințe strâns legate de campania agricolă de vară, precum și scurte dări de seamă ale sfatului popular comunal, asupra stadiului în care se aflau lucrările tinerișului la data respectivă. Țăranii muncitori îndrumați de organizația de bază și sprijiniți de conducerea căminului cultural au organizat întreceri patriotice în ce privește muncile agricole. Conferința „Să achităm la timp cotele către stat”, ținută la căminul cultural de către tov. Goran Alexandru, a fost adaptată, dealtfel ca toate celelalte, la specificul comunei. Cu acest prilej, tov. Pană Ion, președintele sfatului popular a demascat pe chiaburul Dragnea Constantin, care nu și-a achitat impozitele către stat și care a rămas în urmă cu recoltatul mazăre. De asemenea, țăranul muncitor Mihai Gheorghe a desvăluit uneltirile dușmănoase ale chiaburului Marin Vărzaru, din satul Vâlisănești, care a căutat să se sustragă de la colectare, nepredându-și cota de carne. Trebue să amintim că atât conferințele, cât și adunările ce s’au ținut în cadrul căminului cultural au fost urmate de programe artistice, prezentate de echipa căminului cultural. Asemenea programe au fost prezentate și la ariile de treer. Deși aceste programe artistice au fost scurte, totuși ele au avut o mare influență asupra țăranilor muncitori. Astfel, țărancele muncitoare Petra Matei și Elena Moină, fiind atrase de felul cum au fost executate cântecele „In gospodărie”, „Tractorista”, „Măi bădiță”, precum și dansurile „Ghimpele”, „Perechile” și „Cârligul”, și-au exprimat hotărîrea lor de a face parte activă din echipa de cor a căminului. Tot in acea zi, ele au executat unele bucăți de muzică populară, care au scos la iveală talente deosebite. Bibliotecile volante de la aici au fost folosite din plin de către țăranii muncitori. Cadrele didactice care au făcut deserviri la arie, au știut cum să difuzeze broșurile existente în bibliotecă. Cititorii Ilie Diaconescu, Stana Vărzaru, Elena Țițirigă și alții, au citit cu multă sete broșurile „Desmiriștitul”, „Agrotehnica floarei soarelui”, „Agrotehnica porumbului”, precum și alte broșuri legate de munca lor de zi cu zi. Un cititor activ al bibliotecii este țăranul muncitor Ion Mântuleasa, membru în întovărășirea agricolă din comună. Deși în vârstă de peste 70 de ani, tov. Mântuleasa Ion în repetate rânduri a dat dovadă că vrea să învețe cât mai multe. De aceea, el a citit cărțile „Nopțile din Iunie”, „Ce am văzut în U.R.S.S.”, „Pământ desțelenit”, etc. In afară de bibliotecile volante, la aici mai există albume cu diferite teme, confecționate de către colectivul de conducere al căminului cultural. Astfel, sunt expuse un album cu tema „transformarea socialistă a agriculturii” și un album sportiv. In albumul „transformarea socialistă a agriculturii” se pot vedea diferite fotografii din ziare și reviste, se reflectă aspecte ale muncii în gospodăriile agricole de stat, colective, sau întovărășiri agricole. In felul acesta se fac cunoscute țăranilor muncitori avantagiile ce le pot avea muncind în colectiv. Tot în acest scop, s’a organizat la căminul cultural o vitrină în care au fost expuse spice de grâu din întovărășire, iar alăturate lor un mănunchi de grâu din gospodăriile individuale. La serile culturale ce s’au ținut la căminul cultural, s’au citit și prelucrat diferite broșuri, precum și unele articole din ziarele centrale sau cel local. Spre exemplu, în cadrul unei ser culturale, țăranii muncitori au discutat despre „Drepturile și îndatoririle membrilor întovărășirii agricole”. Deasemenea, statutul model al gospodăriei agricole colective, a fost prelucrat pe capitole tot în cadrul serilor culturale. La serile culturale s’au mai citit broșurile „Să valorificăm cât mai pitine produse prin cooperativă”, „Lupta pentru pace în etapa actuală”, etc. Pentru combaterea misticismului și a superstițiilor, la căminul cultural a luat ființă colțul S.R.S.C. La acest colț, se află o cutie cu diferite întrebări ale oamenilor muncii. Răspunsurile la aceste întrebări se fac sub forma unor articole care se afișează la gazeta S.R.S.C. dar Unii țărani muncitori, au întrede pildă: „De ce trebue să desmiriștim?”, „Cum se produce trăsnetul?”, „Ce este S.R.S.C.”? și multe alte întrebări de felul acesta. Colectivul redacțional al gazetei S.R.S.C., a dat țăranilor muncitori răspunsurile dorite, lămurindu-le astfel problemele neînțelese de ei până acum. Intensa activitate desfășurată în vara aceasta de căminul cultural „Tudor Vladimirescu” din comuna Pârșcoveni a contribuit din plin la mărirea numărului membrilor întovărășirii agricole „Grivița Roșie” din comună. Țăranii muncitori Gheorghe Ilincă, Nicola Ana și Roșu Maria, care au frecventat cu regularitate căminul cultural, unde au auzit de cele mai multe ori vorbindu-se despre munca în comun și văzând chiar cu ochii lor belșugul din întovărășirea agricolă din comună, s’au înscris și ei alături de întovărășiți. Nu demult, țăranii muncitori din comuna Pârșcoveni au început să lucreze cu drag la construirea unui cămin cultural model. Tov. Criveanu C. Ion președintele comisiei de cetățeni de pe lângă sfatul popular, în strânsă legătură cu șeful echipei de confecționare a cărămizii, a organizat atât de temeinic munca, încât în foarte puțin timp s’au putut confecționa și arde un număr de 50.000 de cărămizi de calitate foarte bună. Din echipa de confecționare a cărămizii, s-au evidențiat țăranii muncitori Constantin D. P. Alexandru, Sparandache Roșu, Marin Alexandru și Ștefănică Ștefan. De asemenea, personalul morii din comună, prin muncă voluntară a fasonat lemnul necesar noii construcții. Cu un elan deosebit au muncit tovarășii Stuparu Dumitru, Pavel Ion și Niță Anton. Ca un stimulent al muncii depuse, ei au fost popularizați la panoul de onoare aflat în parcul tineretului din comună. Țăranii muncitori din comuna Pârșcoveni raionul Balș, sunt hotărâți să nu precupețească niciun efort pentru ridicarea cât mai grabnică a căminului cultural, pentru creșterea continuă a nivelului lor cultural. îndrumați și sprijiniți în permanență de organizația de bază, ei luptă cu avânt pentru a face din comuna lor o comună fruntașe pe raion. NINA ELENA Pregătiri în vederea deschiderii noului an școlar Mai sunt doar câteva zile până la deschiderea noului an școlar. In această privință cadrele didactice din raionul Tr. Severil, se pregătesc temeinic. Astfel, pentruca procesul de învățământ să se desfășoare în condițiuni superioare și la un nivel cât mai înalt, unele cadre didactice au urmat in timpul verii cursurile I.P.C.D., unde au avut ocazia să-și ridice nivelul ideologic și profesional. O preocupare serioasă o au învățătorii și profesorii din acest raion pentru participarea cât mai activă la discuțiile din cadrul consfătuirilor raionale. De asemenea, cadrele didactice urmăresc ca la aceste consfătuiri să folosească din plin critica și autocritica, armă de îndreptare a lipsurilor. Pentru ca elevii care vor păși anul acesta pe pragul școlilor să aibe condiții cât mai optime de învățătură, secția de învățământ a sfatului popular raional Tr. Severin a luat o serie de măsuri care au și început să fie puse în practică. Astfel, la școala de 7 ani din comuna Ilovăț, cadrele didactice și-au organizat temeinic munca, încă de la închiderea cursurilor, conducerea școlii s’a îngrijit îndeaproape de reparatul și curățirea localului, știind că aceasta determină în mare măsură buna desfășurare a procesului de învățământ. De asemenea, pentru ca în noul an școlar să se obțină succese însemnate la învățătură, cadrele didactice de la această școală au început să lucreze la planul anual al școlii, rămânând în sarcina fiecărui învățător și profesor de a studia amănunțit programele școlare, manualele, întocmirea planificării și a planurilor de lecții zilnice. In vederea asigurării legăturii strânse ce trebue să existe între școală și familie, învățătorii și profesorii încă de pe acum au început să facă vizite la domiciliul noilor înscriși. Pentru elevii de clasa I-a s’a întocmit un pian specific primei zile de școală. In acest scop, s’a organizat o expoziție prin care se face cunoscut copiilor rechizitele ce le vor folosi în timpul școlii, cât și diferite reviste cu ilustrații care redau aspecte din viața și munca elevilor. Tot în prima zi de școală, echipa artistică a școlii va prezenta un scurt program artistic. La școala din comuna Gorunești, un sprijin de un real folos l-a dat comitetul de părinți în ceea ce privește asigurarea condițiilor materiale ale elevilor. Până în prezent, la numeroși copii de vârstă școlară, li s-au dat rechizitele și manualele necesare. Comitetul de părinți și-a luat angajamentul să transporte prin muncă voluntară lemnele ce vor fi repartizate școlii de către sfatul popular. Muncind într-o strânsă colaborare, școala și familia vor putea asigura succesul la învățătură al elevilor în noul an școlar. Un comitet de luptă pentru pace fruntaș Comitetul de luptă pentru pace din satul Țărțăl comuna Boșoteni raionul Caracal desfășoară o rodnică activitate. Membrii acestui comitet de luptă pentru pace au ținut conferințe la căminul cultural, la ariile de treer, au scris articole la gazetele de aici și la gazetele de perete cu privire la lupta pentru pace și au popularizat documentele Consiliului Mondial al Păcii. Paralel cu aceste acțiuni, s-au popularizat cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie, cât și importanța încheierii armistițiului în Coreea, legând toate acțiunile întreprinse de lupta pentru apărarea și menținerea păcii în lumea întreagă. I. DUMITRESCU coresp. Construesc un nou local de școală In satul Gura Padinii, comuna Grojdibod din raionul Corabia, țăranii muncitori îndrumați și sprijiniți de către organizația de bază și sfatul popular comunal au pornit să construiască prin autoimpunere un nou local de școală. Cu ocazia vacanței de vară în satul Gura Padinii au sosit numeroși elevi la familiile lor. Mobilizați de organizația U.T.M. din sat, elevii, în majoritatea lor, muncesc voluntar pentru terminarea lucrărilor de zidărie a noului local de școală. In timpul muncii voluntare s’au evidențiat tovarășii Culcea Stelian și Diaconu Maria, studenta Firoiu Eugenia, eleva Firoiu Elisabeta și alții. POPESCU ALEXANDRU coresp. Note bibliografice George Coșbuc — VERSURI Colecția Albina George Coșbuc a înfățișat in poeziile sale adevărata viață a satului. Frumusețea unor poezii ca: Nunta Zamfirei, La oglindă, Pe lângă boi, Dușmancele, arată că poetul cunoștea și înțelegea sufletul țăranului, care, deși apăsat de jugul exploatatorilor, și-a păstrat toată voioșia și dragostea sa de viață. In poezia Noi vrem pământ — scrisă la câțiva ani după răscoalele din 1889 —, glasul poetului se unește cu cel al milioanelor de țărani robi pe moșiile boerilor din aceea vreme. George Coșbuc a arătat în poeziile sale că a luptat dealungul veacurilor pentru libertate și independența patriei poporul și nu boerii. Povestea căprarului și o scrisoare de la Muselim-Selo, desvălue lipsa de grijă a stăpânirii față de ostașii ce-și dădeau viața pentru libertatea țării în războiul de la 1877. Dragostea de viață care se desprinde din versurile poetului, descrierea frumuseților patriei noastre, ura sa împotriva exploatatorilor, sunt mărturii ale patriotismului ce l-a însuflețit pe George Coșbuc. George Cǎlinescu — SUN (Mit mongol) Bătrânul împărat Yao, stăpânește undeva prin Asia, în preajma anilor 2500 înainte de era noastră. El este un cârmuitor înzestrat cu calități deosebite, drept și iubit de popor. Eliberat de prejudecăți și de ambiții personale, el renunță la principiul domniei ereditare, ceea ce era un act de curaj pentru acele timpuri, și în locul propriului său fiu vrea să-l aleagă drept king — un fel de prim ministru și după aceea urmaș direct al tronului, pe Sun. Dar Sun are dușmani. Tatăl și fratele său vitreg complotează alături de bătrânii dregători, înlăturați de la treburile țării, și de fiul împăratului. Sun iese învingător. El se dovedește a fi un om luminat, cu pricepere adâncă, urmărind să îmbunătățească condițiile de viață ale populației. Sun încearcă să transforme miturile folosite de dușmanii săi pentru atingerea unor scopuri criminale dintr’un mijloc de înrobire a omului, într’o forță favorabilă acestuia. Sunt desființate unele credințe barbare. Povestirea mitologică Sun este o operă de o rară desăvârșire artistică, purtătoare de idei generoase. Asigurarea satisfacerii maximale a nevoilor materiale și culturale mereu crescânde ale poporului muncitor, este legea de bază după care se călăuzesc în activitatea lor partidul și guvernul R.P.R. Aplicarea în practică a acestei legi se poate realiza numai prin mobilizarea tuturor pârghiilor economice de care dispune statul de democrație populară. Una din aceste pârghii o constitue colectările de produse vegetale și animale. Folosind din plin pârghia colectărilor, statul de democrație populară a rezolvat cu succes in ultimii ani problema creării fondului centralizat de produse agricole al statului, fond cu ajutorul căruia va asigura satisfacerea multiplelor cerințe ce se pun în fața țării noastre, care înaintează într’un ritm accelerat pe drumul industrializării socialiste, al înfăptuirii bazei economice a socialismului. Colectările de produse animale și vegetale din acest an, ca și din anii trecuți, au o mare însemnătate pentru economia noastră națională, mai ales pentru consolidarea unei strânse legături economice intre industrie și agricultură. Colectările asigură cu materie primă industria ușoară, dă posibilitate ca prin exportul de cereale să se importe mașini industriale necesare economiei naționale, crează stocul necesar pentru semințe, rezerve de stat și altele. Deasemenea, tot cu ajutorul colectărilor se asigură hrana oamenilor muncii dela orașe, a ostașilor Armatei noastre Populare, a elevilor, studenților, a celor inapți de muncă, etc. Cu ajutorul colectărilor, statul de democrație populară contribue la o astfel de organizare a schimbului între oraș și sat, care prin întărirea comerțului socialist de stat și cooperatist — să elimine elementele capitaliste și speculative. In acest scop, colectările sunt o formă de manifestare a politicii de clasă a partidului nostru. In cadrul colectărilor, țăranii muncitori își dau contribuția la opera de construire a socialismului în țara noastră, la întărirea capacității de apărare a patriei, la consolidarea păcii. I. V. Stalin ne învață că „Problema cerealelor este o parte a problemei agriculturii, iar problema agriculturii face parte integrantă din problema construirii socialismului în țara noastră”. Din aceasta reiese clar importanța deosebită ce trebue acordată din partea organelor de stat și in special de aparatul C.S.C. muncii de colectări. Consiliul de Miniștri al R.P.R. prin Hotărirea sa din 16 Aprilie a.e. arată sarcinile ce stau în fața aparatului C.S.C., a sfaturilor populare, precum și a altor organe ce au datoria să contribue la realizarea planului de colectări. Hotărirea a modificat esențial sistemul de diferențiere a cotelor în raport cu fertilitatea, introducând cote pe grupuri de gospodării colective și grupuri de comune. Gruparea justă a gospodăriilor colective și a comunelor a contribuit in cea mai mare măsură la realizarea planului de colectări și constitue în acelaș timp un stimulent puternic pentru fiecare țăran muncitor. Consiliul de Miniștri a elaborat Hotărîri similare și în ceea ce privește colectarea de produse animale cum ar fi lapte, carne, lână, etc., iar in ultimul timp a elaborat Hotărirea cu privire la colectarea vinului. Predarea la timp a cerealelor și a altor produse agricole a devenit pentru milioanele de oameni ai muncii din țara noastră o chestiune de onoare, o manifestare a conștiinței lor înaintate, a atitudinii de înțelegere față de interesele statului. Acest fapt se datorește și spiritului de răspundere ce l-au manifestat în ultimul timp o mare parte din salariații aparatului C.S.C., în ceea ce privește realizarea planului de colectări. Numai astfel se explică faptul că in regiunea Craiova, încă din jurul zilei de 10 Iulie multe gospodării colective ca cele din Goicea Mică raionul Segarcea, Piscu Nou raionul Calafat, sau întovărășiri agricole cum ar fi cea din Răcarii de Sus raionul Filiași, și-au predat cotele obligatorii datorate statului. Mobilizați de organizațiile de partid și de colectorii C.S.C., nenumărați țărani muncitori din regiunea noastră, cum ar fi Tâcu Nicolae și Tâcu St. Dumitru din comuna Stângaceaua raionul Strehaia, Mischianu Nicolae, Bftrbuică Dumitru și Popa M. Ștefan din comuna Pielești raionul Craiova, și ca ei mulți alții, și au predat printre primii cotele, hotărîți fiind să obțină distanța Nr. 1 pe comună. Numai datorită muncii neobosite depusă de organele C.S.C. și ajutorului pe care acestea l-au primit din partea organelor și organizațiilor de partid, în raioanele Calafat și Băilești planul de colectări la produsele vegetale a fost îndeplinit aproape sută la sută, iar în raioanele Tg. Jiu, și Novaci au fost obținute succese însemnate în ceea ce privește colectarea de produse animale. In multe comune și sate din regiunea Craiova, colectorii C.S.C. ajutați de țăranii muncitori, au demascat cu tărie uneltirile chiaburilor care căutau să se sustragă de la colectare. Așa de pildă, în comuna Călărași, raionul Gura Jiului, colectorul C.S.G. fiind informat de unii țărani muncitori, a descoperit pe chiaburul Stan Diaconescu care a căutat să sustragă grâu de la batoza de treer. In comuna Cornu raionul Plenița, colectorul C.S.C. anume Cojoacă Haralambie, a descoperit pe chiaburul Neagoe Ion, care ascunsese peste 43 kg. de lână, pretextând apoi că nu are de unde să-și predea cota. Din păcate, în regiunea Craiova mai sunt însă destule organe ale aparatului C.S.C. cum ar fi colectorii comunali și împuterniciții raionali, care nesocotind îndrumările date de partid și guvern, precum și cele ale Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, lasă de multe ori ca lucrurile sa meargă de la sine. Dovada cea mai grăitoare în această direcție ne-o prezintă împuternicitul C.S.C. raional Balș, Vieru Marin și locțiitorul său Cârstea, care socotind că anul acesta reculta fiind bogată, atât colectările de produse animale cât și cele vegetale se vor efectua fără prea multă oboseal. Subapreciind munca de colectări și de multe ori necunoscându-i scopul, au închis în sertare ordine și circulari date de organele centrale C.S.C., ce trebuiau prelucrate cu intreg aparatul de colectare din raion. Și anul acesta mai sunt cazuri când unele organe C.S.C. din raioanele Novaci, Gilort, Craiova, Corabia, etc., mulțumindu-se cu cifre medii la colectarea produselor vegetale și animale, sunt gata să se culce pe lauri. In realitate se întâmplă ca în dosul cifrelor medii să existe gospodării individuale și uneori comune întregi care nu și-au achitat cotele datorate statului. In raionul Craiova sunt foarte dese cazurile de manifestări de împăciuitorism față de chiaburi. Numai din cauza spiritului de clasă scăzut al colectorilor comunali, în comuna Leu din acest raion, unor chiaburi ca Ștefan Munteanu, Niță Țicleanu și altora li s’au permis anul acestuia, în loc să se ducă cu cerealele la baza de recepție să ducă grâul acasă, rămânând să-l predea atunci când va conveni chiaburilor. Dacă în domeniul colectărilor de produse vegetale, aparatul C.S.C. a obținut unele rezultate îmbucurătoare, in ceea ce privește munca de colectare a cărnii și laptelui merge destul de anevoios. Experiența ne-a dovedit că orice rămânere în urmă, în special la colectarea laptelui și cărnii, aceasta este greu de recuperat. De atceea, ineiului angajat din aparatul C.S.C., de la împuternicitul regional și până la colectorul comunal, nu-i este permis un răgaz in munca sa până ce nu și-a îndeplinit complect planul In sectorul in care lucrează. In acest scop, pe lângă munca dusă în rândul țăranilor muncitori pentru predarea cotelor datorate statului, organele aparatului de colectare au datoria să sprijine și să controleze organele de recepționare, mai ales pe cele care se ocupă cu colectarea vitelor și a laptelui. Organele de colectare au datoria să controleze munca de recepționare mai ales pentru asigurarea unei juste recepiționări a produselor, atât calitativă cât și cantitativă. Un rol de frunte în ducerea la îndeplinire a planului de colectări îl au împuterniciții raionali. De felul cum aceștia vor ști să-și organizeze munca, să-și întocmească planul de muncă cu sarcini concrete, va depinde în cea mai mare măsură succesul acțiunii de colectări în raionul respectiv. Împuternicitul C.S.C. este conducător unic la locul său de producție și răspunde în orice moment de îndeplinirea planului. De aceea, el trebue să folosească cele mai juste procedee care să-l ajute a duce la îndeplinire sarcina ce i-a fost încredințată. In acest scop el are datoria ca mai întâi să-și repartizeze sarcinile din planul anual pe trimestre, lunar, benzinal și chiar decadat și zilnic, să instruiască temeinic aparatul C.S.C. din raion și să-l pună la curent de câte ori este nevoe cu îndrumările date de organele regionale și centrale. împuternicitului CSC. raional îi revine sarcina ca în cadrul ședințelor de analiză să extindă și să generalizeze experiența înaintată, metodele bune de muncă ale unor inspectori raionali sau colectori comunali, mai ales că în ultimul timp au ieșit din școli elemente cu raniță pricepeeg. In ajutorul organelor de colectare Sa mobilizăm toate zonele pentru îndeplinirea integrală a planului de colectări la toate produsele