Inainte, februarie 1954 (Anul 11, nr. 2794-2817)

1954-02-02 / nr. 2794

PROLE mT DIN TOATE ȚĂRILE , UNIȚI- V3­ f — ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL RHR— L..5L** SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA J ..........­......­__ __ ___­­ __ I ■ ANIOL X NR. 2734 I MARȚI 2 FEBRUARIE 1954 | 4 PAGINI -20 BANI Pentru realizarea unui sever și complex regim de economii In ziarul nostru de astăzi este dat publicității comunicatul în care se arată că prin Hotărîrea Consi­liului de Miniștri al Republicii Populare Române, cu începere dela data de 1 februarie a.c., s'a mărit conținutul în aur al leului de la 0,079346 gr. aur fin la 0,148112 gr. aur fin. Pe baza conținutului nou in aur al leului, cursul leului față de rublă se stabilește la 1,50 lei pentru 1 rublă in loc de 2,80 lei pentru 1 rublă. Banca de Stat va determina cursul leului față de celelalte va­lute străine pe baza noului conți­­­­nul de aur al leului. Pentru cei ce muncesc din re­giunea Craiova, ca și pentru toți oamenii muncii din țara noastră, Hotărîrea Consiliului de Miniștri ai R.P.R. cu privire la mărirea conținutului în aur al leului, con­­s­ti­tue un minunat prilej de intr­­eire a eforturilor lor în scopul tra­ducerii în viață a Hotărîrilor ple­narei lărgite a C.G. al P.M.R. din august 1953, cu privire la făurirea bunei­ țări materiale și culturale a celor ce muncesc. Pentru a sprijini acțiunea de continuă întărire a monetei noastre care să ducă la sporirea ne­con­temi­tă a puterii de cumpărare, la creșterea salariului real și a veniturilor celor ce mun­cesc, muncitorii, tehnicienii, ingi­nerii, funcționarii și toți ceilalți oameni ai muncii din regiunea Cra­iova, sunt chemați să desfășoare larg întrecerea socialistă, în sco­pul sporirii producției bunurilor de larg consum și de uz casnic, al dezvoltării producției agricole ve­getale și animale, al creșterii ne­contenite a productivității muncii și reducerii prețului de cost. In obținerea unor cantități spo­rite de produse de larg consum și de uz casnic, un factor hotărî­tor îl constitue aplicarea metodelor îna­intate de muncă, descoperirea și punerea in valoare a inepuizabi­lelor rezerve interne, introducerea unui sever și complex regim de e­­­conomii. Roadele aplicării metodelor îna­intate de muncă n’au întârziat să se arate. Ca rezultat al aplicării metodei „planul financiar de pro­ducție al locomotivei“, inițiată de Glavdia Baranovscaia, la Depoul de locomotive Craiova, personalul ce deservește locomotivele din parcul de tracțiune, a realizat în cursul ultimei luni a anului trecut, în­semnate economii de combustibil. Anul trecut, valoarea economiilor rezultate din reducerea consumului specific de combustibil, se evalu­ează la suma de 2.863.216 lei, iar valoarea economiilor realizate La diferite reparații, se cifrează la suma de peste 298.000 lei. Anul acesta, prin înlocuirea sis­temului de ardere a cărbunelui superior la locomotive, a fost in­trodus sistemul de ardere mixtă (cărbune inferior și păcură) La toate locomotivele. La fabrica de ulei „Hărnicia”­­Podari, lupta pentru descoperirea rezervelor interne a creat posibili­tatea ca in trimestrul IV al anului 1953, să se realizeze o economie de circa 400.000 lei. Această în­semnată economie, precum și redu­cerea cheltuielilor de regie, au dat posibilitate ca prețul de cost să fie redus cu 10 la sută. Reducerea cheltuelilor de regie și a altor cheltueli neprevăzute, a făcut ca la I.C.C.F.­C.F.R. Craiova, să se obțină în semestrul II 1953, o economie de 1.443.300 lei, iar prețul de cost a fost redus la unele lucrări cu 7,3 la sută, față de 4 la sută cât fusese planificat Muncitorii de la cooperativele de producție meșteșugărească „Steaua Roșie“ Tg. Jiu, „Republica“ Tr. Se­verin și „I. G. Frimu”-încălțăminte umpre, pentru a pulsa­rgciftce pra­ful de cost, au introdus un strict și sever regim de economii. Zeci și zeci de perechi de încălțăminte au putut fi confecționate din eco­nomiile realizate, datorită faptului că muncitorii meșteșugari de la a­­ceste cooperative, aplică în activi­tatea lor prețioasa inițiativă a sta­­hanovistului Nicolae Militaru de la fabrica „Nicolae Bălcescu“ din Ca­pitală. In urma aplicării acestei i­­nițiative, sute de decimetri pătrați de piele au putut fi economisiți, și astfel s-au confecționat nume­roase perechi de încălțăminte. Totuși, aceste succese nu sunt încă satisfăcătoare și la înălțimea posibilităților existente. In pluste întreprinderi din regi­unea Craiova, există incă o atitu­dine de negospodărire față de fo­losirea mijloacelor de producție, se face încă risipă de materiale și mijloace bănești și nu există o pre­ocupare intensă, permanentă, de descoperire și punere în valoare a rezervelor interne. Despre aceste lipsuri se poate vorbi in special la Centrul Mecanic Caracal. In marea bătălie ce se duce pen­tru înfăptuirea programului de mă­suri economice adoptat de partid și guvern, o preocupare de seamă trebue să o constitue obținerea unor cât mai însemnate economii în ve­derea reducerii prețului de cost al produselor de larg consum, desti­nate celor ce muncesc. Pentru introducerea unui regim sever de economii in producție, este necesar ca organele tehnice și ad­­minist­­ative, organizațiile de partid și de masă din întreprinderi, să se preocupe îndeaproape de buna or­ganizare a procesului de produc­ție, de aplicarea măsurilor tehni­­co-organizatorice care să permită reducerea consumurilor specifice de materiale și materie primă, să spri­jine în mod permanent aplicarea metodelor înaintate de lucru. In lupta pentru obținerea acu­mulărilor proprii în industrie, prin economii realizate în procesul de producție, trebue combătută cu tă­rie risipa de materiale, atitudinea nejustă față de muncă, trebue spri­jinită acțiunea de reducere a rebu­turilor și justa întrebuințare a de­șeurilor. Bătălia pentru realizarea a cât mai multe economii, trebue să con­st­­tue o sarcină permanentă a or­­­ganelor administrative și politice, să nu fie considerată ca o sarcină de campanie, ci ca o sarcină per­manentă a fiecărui om al muncii. Comuniștii trebue să se afle in fruntea maselor, să mobilizeze pe tovarășii lor de muncă, pentru o cât mai justă întrebuințare a ma­teriei prime și a materialelor au­xiliare, a combustibilului și a ener­giei electrice, a Rechizitelor și im­primatelor, pentru descoperirea continuă și punerea în valoare a rezervelor interne. Organizațiile de partid, au ca sarcină să îndrume în mod efectiv comitetele de între­prindere și întreaga masă a sala­riaților in vederea mobilizării a­­cestora în lupta pentru realizarea unui strict și complex regim de e­­conomii. Oameni ai muncii din regiunea Craiova! Muncitori, tehnicieni, in­gineri și funcționari! Desfășurați, larg întrecerea socialistă in scopul respectării întocmai a angajamen­telor luate. Duceți o luptă hotărî­tă pentru reducerea consumurilor specifice de materie primă și ma­teriale în vederea realizării a cât mai multe economii, de care de­pinde reducerea prețului de cost al produselor ce le fabricați! Nu precupețiți nici timpul, nici efor­turile, pentru înfăptuirea progra­mului de măsuri economice adop­tat de partid și guvern, program de realizarea căruia depinde creș­terea nivelului bsmei stări materiale și culturale a CCIOC §g % im s&steii In Interiorul ziarului? ; el Se electrifică tot mai multe sate și comune din regiunea, ,Gr,aj­iovas (pag. 2-a), F“ Pentru întărirea prin toate mijloacele­­ alianței dintre clasa pruncitoare și țărănime în țările­­ de democrație populară. Din „Pen­tru pace trainică, pentru democ­ra­­ție populară!”, (pag. 2-a). f—.« Viața de partid. Pregătirea campaniei agricole de primăvară­­— în atenția organizației de bază, de la S.M.T. Plopșor. (pag. 3-a). ^ "Pe teme actuale. Lucrează după metoda lui Grigorii Babkin. (pag. 3-a).­ r­ Se grăbim ritmul reparațiilor parcului de tractoare și mașini agricole. (pag. 3-a). " ’<— Conferința de la Berlin a stâ*­niștrilor afacerilor externe ai cel­lor patru puteri (pag. 4-a): Declarația ministrului a­sceți­rilor externe al Republicii Popu­lare Chineze. Giu­lin­ lai, (pag. 4-a), — Presa germană despre decl și rația lui V. M. Iu­plotov. (pag. 4-a), COMUNICAT Prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri al Republicii Popilare Române, cu înce­pere de la 1 februarie 1954, s-a mărit conținutul in aur al leului de la 0,079346 gr. aur fin la 0,143112 gr. aur fin. Pe baza conținutului nou de aur al leului, cursul leului față de rublă se stabi­lește la 1,50 lei pentru 1 rublă în loc de 2,80 lei pentru 1 rublă. Banca de Stat va determina cursul leului față de celelalte valute străine pe baza noului conținut de aur al leului Pregătirea campaniei agricole de primăvară — sarcină de mare răspundere Sa grăbim ritmul reparațiilor In comuna Valea Marcului din raionul Strehaia, comitetul executiv al sfatului popular s’a îngrijit din vreme de înființarea a trei centre de reparat unelte agricole. Pe baza unui plan de muncă, agentul agricol Vărzaru Constantin, îndrumează zilnic țăranii muncitori să meargă cu plugurile și cele­lalte unelte agricole la centrele de reparat, anunțând fiecăruia ziua când este planificat a se prezenta la centrul respectiv. Până la data de 20 ianuarie 1954, reparațiile tuturor uneltelor necesare muncilor agricole în campania de primăvară, au fost executate în comuna Valea Marcului în procent de peste 30 la sută. Cu toate acestea, trebue să ară­tăm că în această acțiune comitetul executiv al sfatului popular comu­nal are și Irisuri serioase, prin fap­tul că nu­ a desemnat niciun respon­sabil de centru din rândul salaria­ților sfatului popular. De asemenea, la centre nu sunt afișate prețurile, fapt ce face ca țăranii muncitori să plătească costul reparațiilor după bunul plac al fierarilor. Cu sprijinul organizației de par­tid, comitetul executiv al sfatului popular al comunei Valea Mar­cului, are datoria să ia imediate măsuri pentru lichidarea acestor lipsuri, astfel ca reparațiile unelte­lor agricole să fie executate cât mai grabnic și în cele mai bune condițiuni STANCIU GH. SEBASTIAN corespu In urma angajamentelor luate de către membrii colectivului de mun­că de la Centrul Mecanic Craiova, a sporit avântul acestora in munca de reparare a tractoarelor și confec­ționare a pieselor de schimb, in dorința de a efectua repara­țiile la timp și de bună calitate, muncitorii de la acest Centru Meca­nic aplică în munca lor înaintatele metode sovietice și folosesc în mod rațional timpul de lucru. Lucrând in strânsă colaborare cu tehnicienii, îndrumați de organizația de par­tid, cu sprijinul organizațiilor de masă și sindicale, muncitorii de la Centrul Mecanic Craiova au reușit să dobândească importante succese în realizarea planului de reparații. Desfășurându-și activitatea cu un însuflețit entuziasm, membrii colec­tivului de muncă din cadrul secției uzinăj mecanic, au izbutit ca până la data de 1 februarie să efectueze reparațiile la un mare număr de pistoane pentru motoare de trac­toare I.A.R. Astfel, membrii aces­tui colectiv, cu 5 zile înainte de termen și-au realizat angajamentele luate. De asemenea, cu 15 zile îna­inte de termen a fost executat un număr de 300 role bughiu, în afara faptului că sau confecționat peste sarcina lunară de plan , remorci cisterne și o însemnată cantitate de cuzineți și suporți arc. La obți­nerea acestor succese o contribuie de seamă a fost adusă de munci­torii Tom­a Ion, Offem­an M­ree& și Velman Erich, care s-au străduit zi de zi ca prin munca lor să con­­­tribue la pregă­ti­rea temeinică a campaniei agricole de primăvară. Pentru buna desfășurare a muncii în campania agricolă de primăvară, muncitorii din secția reparații me­canice, depun o intensă muncă. Astfel, in cadrul acestui colectiv de muncă, prin strânsa legătură ce există între muncitori și maiștri, datorită sprijinului acordat în per­manență de serviciile de aprovizio­nare și producție, precum și de or­ganizația de partid, s-a reușit să se obțină însemnate succese. La Centrul Mecanic, până mai zilele trecute au fost reparate definitiv 40 de motoare de tractoare I.A.R. și R.D., iar la alte 27 motoare ur­mează a fi se face doar rodajul și proba de sarcină. Cu mult interes și-a desfășurat activitatea în ultima perioadă de timp maistrul Popovici Ion care a sprijinit efectiv pe muncitori, dându-le sfaturi, ajutându-i acolo unde lucrul era mai greu, pentru ca astfel săi­­ se poată achită, cu­­ cinste de sarcinile ce le revin și să aducă un cât mai prețios aport la efec­tuarea în bune condițiuni a repara­țiilor motoarelor de tractoare. De­­pășindu-și zilnic norma cu 15—50 la sută, muncitorii Badea Ion, Cio­­lacu Ion, Riad­u Constantin, Del­­cea Sebastian, Decuseară T­iron, Ciu­rea Nicolae și alții, luptă cu a­­vânt sporit, pentru ca munca lor să contribue la realizarea angaja­mentelor luate în întrecerea so­cialistă, la desfășurarea în con­­dițiuni optime a muncilor agricole din campania de primăvară a a­­cestui an. N. FIERARU își îndeplinesc angajamentele --A ȘTIRI DIN U.R.S.S. Oamenii sovietici ajută pe cei ce muncesc din țările de demo­crație populară, să-și însușească, noile metode de lucru. In clișeu,­ la una din fabricile din Moscova, un grup de delegați români asculta îndrumările maistrului șef V. V. Pletnev. Produsele fabricii de cristaluri din Leningrad Fabrica de cristaluri din Lenin­grad a mărit anul trecut de peste trei ori producția de vaze, ser­vicii și alte obiecte de cristal In prezent întreprinderea pro­duce mărfuri purtând aproximativ 400 de nomenclaturi. Această fa­brică a devenit un centru pe in­­­treaga Uniune Sovietică, unde se creează noi modele de produse. Cultura muzicală în R. S. S. Cazahă De curând, la Alma-Ata a avut loc deschiderea Lectoratului muzi­cal de pe lângă Filarmonica de­ Stat a R.S.­S. Cazahă. Prima prele­­­gere-concert a fost intitulată „Rea­­ I­­ismul socialist principala me­todă de creație în muzica sovietică”. Anul acesta, lectoratul va orga­niza pentru oamenii muncii din, Alma-Ata prelegeri-concert despre creația compozitorilor ruși Pargol mîjschi, Rahmaninov, Borodin și a clasicilor muzicii din Europa oc­cidentală, Pentru vi­a ! Femeie mărunțică vorbea rar. Glasul se auzea molcom, in liniștea încăperii, asemenea pâraielor de câmpie, murmurului Privirilo­r limpezi, ca sem­nul cerului primăvă­ratec cercetau cu atenție fețele ce­lor adunați. De cum începuse a-și întinde amurgul aripile, la căminul cultu­ral „Nicolae Bălcescu” din Băn­­ești, începuseră a veni rând pe rând fete și flăcăi, copii și vârstnici. Ascultau in tăcere cele ce spunea învățătoa­rea — femeia aceasta mărunțică cu păr bălai. Cuvintele ei zugrăveau tabloul fără hotare al atâtor mi­lioane de oameni care luptă pentru fericire, pentru pace în lume. Spu­nea cuvinte simple, dar isvorite din adâncul unei inimi de mamă, din credința că lupta celor mulți e dreaptă. Cei adunați ascultau... „...Popoare lângă popoare, s’au unit în suțite măreață pentru cauza pă­cii. Ele cer cu hotărîre să­­ se pună capăt uneltirilor monstruoase ale celor care vor un­ nou război mondial. Noi cunoaștem, tovarășii nu aduce războiul”... .— Nenorociri și mizerie, a spus un tânăr oacheș, cu părul inelat. Privirile-i păreau a fi sulițe de jă­­­ratec. Durere in inimile mamelor, soțiilor și surorilor, a rostit o fetiș­­­cană, ce părea a eu avea mai mult de 18 ani.. — Așa este, a întărit învățătoarea ASfeîș Jeaneta. In anii de dup ® râs­­boi, de multe ori am întâlnit pe «&HÜ a!** s ® nu staute ti­ci o mână sau un picior... Și atunci, îmi reaminteam cu teamă de groză­viile războiului. Mulți oameni au pierit, multe mame și-au pierdut fiii. Multe vieți au fost secerate in iureșul măcelului. Nesfârșite câmpii au fost sfârtecate de obuze. Nenu­mărate cămine au fost prefăcute in cenușe... Acolo, unde într’o vară, in umbra duzilor, doi copilași se jucau cu nevinovăție, acolo poate, că o bombă a ridicat valuri de ce­nușe și scrum. Copiii au pierit ina­­inte de a cunoaște lumea, viața, înainte de a trăi... De aceea, po­poarele s’au unit și luptă cu ho­tărîre pentru apărarea cauzei scumpe tuturor — pacea. Lu­crările sesiunii de la Viena a Con­siliului Mondial al Păcii, din no­­embrie anul trecut, au scos la ivea­lă, mai mult ca totdeauna, dorința hotărâtă pentru pace a popoare­lor... învățătoarea Albiș Jeaneta, tea glasul ei molatic, continua să vor­bească. Cuvintele pluteau limpede la liniștea din încăpere. — Apelul sesiunii do pe Viena a Consiliului Mondial al Păcii, către oamenii de știință din lumea în­treagă, de a-și pune toate forțele lor împotriva folosirii armelor ato­mice și cu hidrogen, arme de exter­minare în masă, constituie o înaltă și omenească chemare a celor care luptă pentru pace. Lupta pentru pace cuprinde tot mai mulți oameni. De miei, copiii înțeleg frumusețea vieții, a copilăriei fericite. Ms« ÎSSlf !S lepiffit­ii ?, dând, cu zâmbete înflorite pe buze, cu părul bălai mângâiat de razele aurii ale soarelui. De aceea, oamenii cinstiți de pretutindeni, mamele din lumea întreagă, luptă pen­tru a salva viața copiilor, pentru a apăra viitorul lor”. — Datoria noastră este de a ne consacra munca de zi cu zi cauzei păcii, a spus tânărul Florin Mori­tofleac. ■— Toți băîîeștenii trebue să cu­­­noască­ lucrările sesiunii dela Viena a Consiliului Mondial al Păcii, a adăugat cu hotărîre un glas, tânăra Tibescu Maria, iar noi, tinerii să ne consacrăm tot elanul nostru în muncă, pentru trăinicia vieții noi, pentru zilele acestea minunate. •—1 Eu, a început un om trecut de 60 de ani, am citit zilele acestea în ziare că s’a deschis la Berlin conferința miniștrilor afacerilor ex­terne ai celor patru puteri... Cred, tovarăși, că de data aceasta, cu cât așteptarea milioanelor de oa­meni este mai încordată, cu atât rezultatele vor fi cele dorite. Po­poarele vor pace. Numai miliardarii din America, și alte țări capitaliste, nu doresc pace. Ei vor să dezlăn­­țue un nou război spre a înrobi popoarele și a-și mări bogățiile. Dar cauza noastră va învinge! — Va învinge! Are dreptate moș Alexandru Becherescu, au întărit cei adunați Suntem mulți și vom învinge... ■== Ce vor război. Au decât să se bată capitaliștii, nu muncitorii, minioasî ®!® de oameni, a adăugat §8 betelfc» taejks Mttfiî? Lucin ă,pent­r­u pac­ e—! Noi nu vrem săi fim carne de tun! a răsunat glasul tânărului A­lexandru Marinescu. A făcut câteva clipe, apoi fă­când un gest ușor cu mâna, a început să recite: „Nu suntem carne de ospețe.. ’ Să afle corbii și să’nvețe. Oți fi voi lacomi neam de corbi Dar n’ați găsit nici surzi, nie orbi. Nu creștem pruncii pentru voi Nici fabricile dragi și noi, Oți fi voi neam nesăturat, Dar n’avem soți, nici fii de dat!” Câteva clipe, în încăpere a­u dom­nit liniște. Apoi un ropot de a­­plauze a răsunat prelung. Era târ­ziu. Cei adunați aveau fețele se­nine, surâzătoare. Aflaseră noi lu­cruri despre lupta pentru pace. Un tânăr s’a apropiat de difuzor și a învârtit butonul. Vocea clară a crainicului a răsunat in încăpere: „Transmitem un program de­ cân­tece despre lupta pentru pace”. Liniște. Apoi: „Nu mai vrem să trăim în robie. Nu mai vrem să fim iar hăituiți Viața noastră mai farnă să fie.­­ Muncitori, să luptăm strâns uniți...” Intr’un târziu, după sfârșitul e­­misiunii, pe poarta căminului cultu­ral „Nicolae Bălcescu” din Băicești ieșeau grupuri, grupuri de oameni,? Se îndreptau către case, cu inimile mai dornice de viață, cu hotărî­­­rea mai dârză de muncă creatoare, de luptă pentru triumful causei păcii & H BUCUB

Next