Inainte, februarie 1954 (Anul 11, nr. 2794-2817)
1954-02-02 / nr. 2794
PROLE mT DIN TOATE ȚĂRILE , UNIȚI- V3 f — ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL RHR— L..5L** SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA J ................__ __ ___ __ I ■ ANIOL X NR. 2734 I MARȚI 2 FEBRUARIE 1954 | 4 PAGINI -20 BANI Pentru realizarea unui sever și complex regim de economii In ziarul nostru de astăzi este dat publicității comunicatul în care se arată că prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române, cu începere dela data de 1 februarie a.c., s'a mărit conținutul în aur al leului de la 0,079346 gr. aur fin la 0,148112 gr. aur fin. Pe baza conținutului nou in aur al leului, cursul leului față de rublă se stabilește la 1,50 lei pentru 1 rublă in loc de 2,80 lei pentru 1 rublă. Banca de Stat va determina cursul leului față de celelalte valute străine pe baza noului conținul de aur al leului. Pentru cei ce muncesc din regiunea Craiova, ca și pentru toți oamenii muncii din țara noastră, Hotărîrea Consiliului de Miniștri ai R.P.R. cu privire la mărirea conținutului în aur al leului, constitue un minunat prilej de intreire a eforturilor lor în scopul traducerii în viață a Hotărîrilor plenarei lărgite a C.G. al P.M.R. din august 1953, cu privire la făurirea bunei țări materiale și culturale a celor ce muncesc. Pentru a sprijini acțiunea de continuă întărire a monetei noastre care să ducă la sporirea necontemită a puterii de cumpărare, la creșterea salariului real și a veniturilor celor ce muncesc, muncitorii, tehnicienii, inginerii, funcționarii și toți ceilalți oameni ai muncii din regiunea Craiova, sunt chemați să desfășoare larg întrecerea socialistă, în scopul sporirii producției bunurilor de larg consum și de uz casnic, al dezvoltării producției agricole vegetale și animale, al creșterii necontenite a productivității muncii și reducerii prețului de cost. In obținerea unor cantități sporite de produse de larg consum și de uz casnic, un factor hotărîtor îl constitue aplicarea metodelor înaintate de muncă, descoperirea și punerea in valoare a inepuizabilelor rezerve interne, introducerea unui sever și complex regim de economii. Roadele aplicării metodelor înaintate de muncă n’au întârziat să se arate. Ca rezultat al aplicării metodei „planul financiar de producție al locomotivei“, inițiată de Glavdia Baranovscaia, la Depoul de locomotive Craiova, personalul ce deservește locomotivele din parcul de tracțiune, a realizat în cursul ultimei luni a anului trecut, însemnate economii de combustibil. Anul trecut, valoarea economiilor rezultate din reducerea consumului specific de combustibil, se evaluează la suma de 2.863.216 lei, iar valoarea economiilor realizate La diferite reparații, se cifrează la suma de peste 298.000 lei. Anul acesta, prin înlocuirea sistemului de ardere a cărbunelui superior la locomotive, a fost introdus sistemul de ardere mixtă (cărbune inferior și păcură) La toate locomotivele. La fabrica de ulei „Hărnicia”Podari, lupta pentru descoperirea rezervelor interne a creat posibilitatea ca in trimestrul IV al anului 1953, să se realizeze o economie de circa 400.000 lei. Această însemnată economie, precum și reducerea cheltuielilor de regie, au dat posibilitate ca prețul de cost să fie redus cu 10 la sută. Reducerea cheltuelilor de regie și a altor cheltueli neprevăzute, a făcut ca la I.C.C.F.C.F.R. Craiova, să se obțină în semestrul II 1953, o economie de 1.443.300 lei, iar prețul de cost a fost redus la unele lucrări cu 7,3 la sută, față de 4 la sută cât fusese planificat Muncitorii de la cooperativele de producție meșteșugărească „Steaua Roșie“ Tg. Jiu, „Republica“ Tr. Severin și „I. G. Frimu”-încălțăminte umpre, pentru a pulsargciftce praful de cost, au introdus un strict și sever regim de economii. Zeci și zeci de perechi de încălțăminte au putut fi confecționate din economiile realizate, datorită faptului că muncitorii meșteșugari de la aceste cooperative, aplică în activitatea lor prețioasa inițiativă a stahanovistului Nicolae Militaru de la fabrica „Nicolae Bălcescu“ din Capitală. In urma aplicării acestei inițiative, sute de decimetri pătrați de piele au putut fi economisiți, și astfel s-au confecționat numeroase perechi de încălțăminte. Totuși, aceste succese nu sunt încă satisfăcătoare și la înălțimea posibilităților existente. In pluste întreprinderi din regiunea Craiova, există incă o atitudine de negospodărire față de folosirea mijloacelor de producție, se face încă risipă de materiale și mijloace bănești și nu există o preocupare intensă, permanentă, de descoperire și punere în valoare a rezervelor interne. Despre aceste lipsuri se poate vorbi in special la Centrul Mecanic Caracal. In marea bătălie ce se duce pentru înfăptuirea programului de măsuri economice adoptat de partid și guvern, o preocupare de seamă trebue să o constitue obținerea unor cât mai însemnate economii în vederea reducerii prețului de cost al produselor de larg consum, destinate celor ce muncesc. Pentru introducerea unui regim sever de economii in producție, este necesar ca organele tehnice și administative, organizațiile de partid și de masă din întreprinderi, să se preocupe îndeaproape de buna organizare a procesului de producție, de aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice care să permită reducerea consumurilor specifice de materiale și materie primă, să sprijine în mod permanent aplicarea metodelor înaintate de lucru. In lupta pentru obținerea acumulărilor proprii în industrie, prin economii realizate în procesul de producție, trebue combătută cu tărie risipa de materiale, atitudinea nejustă față de muncă, trebue sprijinită acțiunea de reducere a rebuturilor și justa întrebuințare a deșeurilor. Bătălia pentru realizarea a cât mai multe economii, trebue să consttue o sarcină permanentă a organelor administrative și politice, să nu fie considerată ca o sarcină de campanie, ci ca o sarcină permanentă a fiecărui om al muncii. Comuniștii trebue să se afle in fruntea maselor, să mobilizeze pe tovarășii lor de muncă, pentru o cât mai justă întrebuințare a materiei prime și a materialelor auxiliare, a combustibilului și a energiei electrice, a Rechizitelor și imprimatelor, pentru descoperirea continuă și punerea în valoare a rezervelor interne. Organizațiile de partid, au ca sarcină să îndrume în mod efectiv comitetele de întreprindere și întreaga masă a salariaților in vederea mobilizării acestora în lupta pentru realizarea unui strict și complex regim de economii. Oameni ai muncii din regiunea Craiova! Muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari! Desfășurați, larg întrecerea socialistă in scopul respectării întocmai a angajamentelor luate. Duceți o luptă hotărîtă pentru reducerea consumurilor specifice de materie primă și materiale în vederea realizării a cât mai multe economii, de care depinde reducerea prețului de cost al produselor ce le fabricați! Nu precupețiți nici timpul, nici eforturile, pentru înfăptuirea programului de măsuri economice adoptat de partid și guvern, program de realizarea căruia depinde creșterea nivelului bsmei stări materiale și culturale a CCIOC §g % im s&steii In Interiorul ziarului? ; el Se electrifică tot mai multe sate și comune din regiunea, ,Gr,ajiovas (pag. 2-a), F“ Pentru întărirea prin toate mijloacele alianței dintre clasa pruncitoare și țărănime în țările de democrație populară. Din „Pentru pace trainică, pentru democrație populară!”, (pag. 2-a). f—.« Viața de partid. Pregătirea campaniei agricole de primăvară— în atenția organizației de bază, de la S.M.T. Plopșor. (pag. 3-a). ^ "Pe teme actuale. Lucrează după metoda lui Grigorii Babkin. (pag. 3-a). r Se grăbim ritmul reparațiilor parcului de tractoare și mașini agricole. (pag. 3-a). " ’<— Conferința de la Berlin a stâ*niștrilor afacerilor externe ai cellor patru puteri (pag. 4-a): Declarația ministrului ascețirilor externe al Republicii Populare Chineze. Giulin lai, (pag. 4-a), — Presa germană despre decl și rația lui V. M. Iuplotov. (pag. 4-a), COMUNICAT Prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri al Republicii Popilare Române, cu începere de la 1 februarie 1954, s-a mărit conținutul in aur al leului de la 0,079346 gr. aur fin la 0,143112 gr. aur fin. Pe baza conținutului nou de aur al leului, cursul leului față de rublă se stabilește la 1,50 lei pentru 1 rublă în loc de 2,80 lei pentru 1 rublă. Banca de Stat va determina cursul leului față de celelalte valute străine pe baza noului conținut de aur al leului Pregătirea campaniei agricole de primăvară — sarcină de mare răspundere Sa grăbim ritmul reparațiilor In comuna Valea Marcului din raionul Strehaia, comitetul executiv al sfatului popular s’a îngrijit din vreme de înființarea a trei centre de reparat unelte agricole. Pe baza unui plan de muncă, agentul agricol Vărzaru Constantin, îndrumează zilnic țăranii muncitori să meargă cu plugurile și celelalte unelte agricole la centrele de reparat, anunțând fiecăruia ziua când este planificat a se prezenta la centrul respectiv. Până la data de 20 ianuarie 1954, reparațiile tuturor uneltelor necesare muncilor agricole în campania de primăvară, au fost executate în comuna Valea Marcului în procent de peste 30 la sută. Cu toate acestea, trebue să arătăm că în această acțiune comitetul executiv al sfatului popular comunal are și Irisuri serioase, prin faptul că nu a desemnat niciun responsabil de centru din rândul salariaților sfatului popular. De asemenea, la centre nu sunt afișate prețurile, fapt ce face ca țăranii muncitori să plătească costul reparațiilor după bunul plac al fierarilor. Cu sprijinul organizației de partid, comitetul executiv al sfatului popular al comunei Valea Marcului, are datoria să ia imediate măsuri pentru lichidarea acestor lipsuri, astfel ca reparațiile uneltelor agricole să fie executate cât mai grabnic și în cele mai bune condițiuni STANCIU GH. SEBASTIAN corespu In urma angajamentelor luate de către membrii colectivului de muncă de la Centrul Mecanic Craiova, a sporit avântul acestora in munca de reparare a tractoarelor și confecționare a pieselor de schimb, in dorința de a efectua reparațiile la timp și de bună calitate, muncitorii de la acest Centru Mecanic aplică în munca lor înaintatele metode sovietice și folosesc în mod rațional timpul de lucru. Lucrând in strânsă colaborare cu tehnicienii, îndrumați de organizația de partid, cu sprijinul organizațiilor de masă și sindicale, muncitorii de la Centrul Mecanic Craiova au reușit să dobândească importante succese în realizarea planului de reparații. Desfășurându-și activitatea cu un însuflețit entuziasm, membrii colectivului de muncă din cadrul secției uzinăj mecanic, au izbutit ca până la data de 1 februarie să efectueze reparațiile la un mare număr de pistoane pentru motoare de tractoare I.A.R. Astfel, membrii acestui colectiv, cu 5 zile înainte de termen și-au realizat angajamentele luate. De asemenea, cu 15 zile înainte de termen a fost executat un număr de 300 role bughiu, în afara faptului că sau confecționat peste sarcina lunară de plan , remorci cisterne și o însemnată cantitate de cuzineți și suporți arc. La obținerea acestor succese o contribuie de seamă a fost adusă de muncitorii Toma Ion, Offeman Mree& și Velman Erich, care s-au străduit zi de zi ca prin munca lor să contribue la pregătirea temeinică a campaniei agricole de primăvară. Pentru buna desfășurare a muncii în campania agricolă de primăvară, muncitorii din secția reparații mecanice, depun o intensă muncă. Astfel, in cadrul acestui colectiv de muncă, prin strânsa legătură ce există între muncitori și maiștri, datorită sprijinului acordat în permanență de serviciile de aprovizionare și producție, precum și de organizația de partid, s-a reușit să se obțină însemnate succese. La Centrul Mecanic, până mai zilele trecute au fost reparate definitiv 40 de motoare de tractoare I.A.R. și R.D., iar la alte 27 motoare urmează a fi se face doar rodajul și proba de sarcină. Cu mult interes și-a desfășurat activitatea în ultima perioadă de timp maistrul Popovici Ion care a sprijinit efectiv pe muncitori, dându-le sfaturi, ajutându-i acolo unde lucrul era mai greu, pentru ca astfel săi se poată achită, cu cinste de sarcinile ce le revin și să aducă un cât mai prețios aport la efectuarea în bune condițiuni a reparațiilor motoarelor de tractoare. Depășindu-și zilnic norma cu 15—50 la sută, muncitorii Badea Ion, Ciolacu Ion, Riadu Constantin, Delcea Sebastian, Decuseară Tiron, Ciurea Nicolae și alții, luptă cu avânt sporit, pentru ca munca lor să contribue la realizarea angajamentelor luate în întrecerea socialistă, la desfășurarea în condițiuni optime a muncilor agricole din campania de primăvară a acestui an. N. FIERARU își îndeplinesc angajamentele --A ȘTIRI DIN U.R.S.S. Oamenii sovietici ajută pe cei ce muncesc din țările de democrație populară, să-și însușească, noile metode de lucru. In clișeu, la una din fabricile din Moscova, un grup de delegați români asculta îndrumările maistrului șef V. V. Pletnev. Produsele fabricii de cristaluri din Leningrad Fabrica de cristaluri din Leningrad a mărit anul trecut de peste trei ori producția de vaze, servicii și alte obiecte de cristal In prezent întreprinderea produce mărfuri purtând aproximativ 400 de nomenclaturi. Această fabrică a devenit un centru pe intreaga Uniune Sovietică, unde se creează noi modele de produse. Cultura muzicală în R. S. S. Cazahă De curând, la Alma-Ata a avut loc deschiderea Lectoratului muzical de pe lângă Filarmonica de Stat a R.S.S. Cazahă. Prima prelegere-concert a fost intitulată „Rea Iismul socialist principala metodă de creație în muzica sovietică”. Anul acesta, lectoratul va organiza pentru oamenii muncii din, Alma-Ata prelegeri-concert despre creația compozitorilor ruși Pargol mîjschi, Rahmaninov, Borodin și a clasicilor muzicii din Europa occidentală, Pentru via ! Femeie mărunțică vorbea rar. Glasul se auzea molcom, in liniștea încăperii, asemenea pâraielor de câmpie, murmurului Privirilor limpezi, ca semnul cerului primăvăratec cercetau cu atenție fețele celor adunați. De cum începuse a-și întinde amurgul aripile, la căminul cultural „Nicolae Bălcescu” din Bănești, începuseră a veni rând pe rând fete și flăcăi, copii și vârstnici. Ascultau in tăcere cele ce spunea învățătoarea — femeia aceasta mărunțică cu păr bălai. Cuvintele ei zugrăveau tabloul fără hotare al atâtor milioane de oameni care luptă pentru fericire, pentru pace în lume. Spunea cuvinte simple, dar isvorite din adâncul unei inimi de mamă, din credința că lupta celor mulți e dreaptă. Cei adunați ascultau... „...Popoare lângă popoare, s’au unit în suțite măreață pentru cauza păcii. Ele cer cu hotărîre să se pună capăt uneltirilor monstruoase ale celor care vor un nou război mondial. Noi cunoaștem, tovarășii nu aduce războiul”... .— Nenorociri și mizerie, a spus un tânăr oacheș, cu părul inelat. Privirile-i păreau a fi sulițe de jăratec. Durere in inimile mamelor, soțiilor și surorilor, a rostit o fetișcană, ce părea a eu avea mai mult de 18 ani.. — Așa este, a întărit învățătoarea ASfeîș Jeaneta. In anii de dup ® râsboi, de multe ori am întâlnit pe «&HÜ a!** s ® nu staute tici o mână sau un picior... Și atunci, îmi reaminteam cu teamă de grozăviile războiului. Mulți oameni au pierit, multe mame și-au pierdut fiii. Multe vieți au fost secerate in iureșul măcelului. Nesfârșite câmpii au fost sfârtecate de obuze. Nenumărate cămine au fost prefăcute in cenușe... Acolo, unde într’o vară, in umbra duzilor, doi copilași se jucau cu nevinovăție, acolo poate, că o bombă a ridicat valuri de cenușe și scrum. Copiii au pierit inainte de a cunoaște lumea, viața, înainte de a trăi... De aceea, popoarele s’au unit și luptă cu hotărîre pentru apărarea cauzei scumpe tuturor — pacea. Lucrările sesiunii de la Viena a Consiliului Mondial al Păcii, din noembrie anul trecut, au scos la iveală, mai mult ca totdeauna, dorința hotărâtă pentru pace a popoarelor... învățătoarea Albiș Jeaneta, tea glasul ei molatic, continua să vorbească. Cuvintele pluteau limpede la liniștea din încăpere. — Apelul sesiunii do pe Viena a Consiliului Mondial al Păcii, către oamenii de știință din lumea întreagă, de a-și pune toate forțele lor împotriva folosirii armelor atomice și cu hidrogen, arme de exterminare în masă, constituie o înaltă și omenească chemare a celor care luptă pentru pace. Lupta pentru pace cuprinde tot mai mulți oameni. De miei, copiii înțeleg frumusețea vieții, a copilăriei fericite. Ms« ÎSSlf !S lepiffitii ?, dând, cu zâmbete înflorite pe buze, cu părul bălai mângâiat de razele aurii ale soarelui. De aceea, oamenii cinstiți de pretutindeni, mamele din lumea întreagă, luptă pentru a salva viața copiilor, pentru a apăra viitorul lor”. — Datoria noastră este de a ne consacra munca de zi cu zi cauzei păcii, a spus tânărul Florin Moritofleac. ■— Toți băîîeștenii trebue să cunoască lucrările sesiunii dela Viena a Consiliului Mondial al Păcii, a adăugat cu hotărîre un glas, tânăra Tibescu Maria, iar noi, tinerii să ne consacrăm tot elanul nostru în muncă, pentru trăinicia vieții noi, pentru zilele acestea minunate. •—1 Eu, a început un om trecut de 60 de ani, am citit zilele acestea în ziare că s’a deschis la Berlin conferința miniștrilor afacerilor externe ai celor patru puteri... Cred, tovarăși, că de data aceasta, cu cât așteptarea milioanelor de oameni este mai încordată, cu atât rezultatele vor fi cele dorite. Popoarele vor pace. Numai miliardarii din America, și alte țări capitaliste, nu doresc pace. Ei vor să dezlănțue un nou război spre a înrobi popoarele și a-și mări bogățiile. Dar cauza noastră va învinge! — Va învinge! Are dreptate moș Alexandru Becherescu, au întărit cei adunați Suntem mulți și vom învinge... ■== Ce vor război. Au decât să se bată capitaliștii, nu muncitorii, minioasî ®!® de oameni, a adăugat §8 betelfc» taejks Mttfiî? Lucin ă,pentru pac e—! Noi nu vrem săi fim carne de tun! a răsunat glasul tânărului Alexandru Marinescu. A făcut câteva clipe, apoi făcând un gest ușor cu mâna, a început să recite: „Nu suntem carne de ospețe.. ’ Să afle corbii și să’nvețe. Oți fi voi lacomi neam de corbi Dar n’ați găsit nici surzi, nie orbi. Nu creștem pruncii pentru voi Nici fabricile dragi și noi, Oți fi voi neam nesăturat, Dar n’avem soți, nici fii de dat!” Câteva clipe, în încăpere au domnit liniște. Apoi un ropot de aplauze a răsunat prelung. Era târziu. Cei adunați aveau fețele senine, surâzătoare. Aflaseră noi lucruri despre lupta pentru pace. Un tânăr s’a apropiat de difuzor și a învârtit butonul. Vocea clară a crainicului a răsunat in încăpere: „Transmitem un program de cântece despre lupta pentru pace”. Liniște. Apoi: „Nu mai vrem să trăim în robie. Nu mai vrem să fim iar hăituiți Viața noastră mai farnă să fie. Muncitori, să luptăm strâns uniți...” Intr’un târziu, după sfârșitul emisiunii, pe poarta căminului cultural „Nicolae Bălcescu” din Băicești ieșeau grupuri, grupuri de oameni,? Se îndreptau către case, cu inimile mai dornice de viață, cu hotărîrea mai dârză de muncă creatoare, de luptă pentru triumful causei păcii & H BUCUB