Inainte, iulie 1954 (Anul 11, nr. 2922-2947)
1954-07-02 / nr. 2922
Mai multă atenție îndeplinirii planului la toți indicii Politica partidului și guvernului Realizată cu succes de oamenii muncii, este călăuzită de cerințele esențiale ale legii economice fundamentale a socialismului, care constă în asigurarea satisfacerii maxime a nevoilor materiale și culturale ale societății, prin creșterea și perfecționarea neîntreruptă producției socialiste, pe baza tehanicii celei mai înalte. Traducerea în viață a programmului economic elaborat de plenara C.C. al P.M.R. din august 1953, constituie obiectivul principal al luptei oamenilor muncii din patria noastră, care avîntați în întrecerea socialistă reușesc să obțină tot mai multe succese. In cinstea celei de a 10-a aniversări a eliberării patriei noastre, •— 23 August — oamenii muncii de pe întreg cuprinsul regiunii noastre și-au luat o serie de angajamente, care să contribuie la creșterea productivității muncii și buna organizare a procesului de producție. De pildă, constructorii de mașini și unelte agricole de la uzina „7 Noiembrie” din orașul Craiova s-au angajat ca în ziua de 22 august să dea produse la sortimentul greble mecanice în contul zilei de 1 septembrie, grape cu colți în contul zilei de 15 septembrie și altele. Colectivul fabricii metalurgice „Jiul”-Balș, s-a însă îmbunătățească calitatea cu 3 la sută și să f de cost față de pla- 5,2 la sută. Constructul trustului nr. 6 consangajat să dea zeri dencitorești, în cinstea are sărbători.' nte de onoare și-au luat e la fabrica „Indepenrica de confecții „I. C. ”ricile unite „Partizanul”, altelele intensificării luptei ,roducție sporită în cinste 23 August n-au insearate. Astfel, celecnuncitori de la fabricile„artizanul”, a reușit să însemnate cantități făinoase și biscuiți peste florii colectivului de manfabrica „Unirea” Tg. Jiu splinit planul de producție înainte de termen, etc. e întreprinderile din regiunea istră, muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii luptă cu eforturi sporite pentru a-și îndeplini cu cinste angajamentele luate în cinstea măreței sărbători a poporului nostru muncitor .— 23 August—, spre a traduce în viață programul economic elaborat de plenara C.C. al P.M.R. din august 1953, cu privire la continua îmbunătățire a nivelului de trai al celor ce muncesc. Lupta pentru îndeplinirea planului la toți indicii constituie o preocupare de seamă a colectivelor de conducere și de muncă din întreprinderile din regiunea Craiova. Un exemplu în această direcție îl poate da combinatul „Prodaliment” Tr. Severin, unde s-au obținut însemnate realizări în lupta pentru îndeplinirea planului la toți indicii producției. Respectarea corelației dată prin plan este una din legile de bază care duce în mod sigur la îndeplinirea planului la toți indicii. De pildă, la fabrica de confecții „I. C. Frimu” din orașul Craiova, printr-o cit mai bună organizare producției s-a reușit să se resapecte corelația dată prin plan. Astfel, în luna mai, fondul de plată a muncii a fost de 100.2 la sută față de 100,3 la sută valoarea producției globale, iar câștigul mediu a fost de 100,2 la sută față de 103.4 la sută productivitatea muncii. La uzina de mașini agricole „7 Noiembrie” din Craiova, în luna aprilie, de pildă, planul de producție a fost depășit cu 65,7 la sută. Indicii de productivitate au fost realizați în procent de 112.4 la sută, iar cîștigul mediu a atins 104 la sută. In unele unități economice din regiunea noastră, printre care cooperativa meșteșugărească de producție „Metalurgica” (președinte Frînghieru Constantin) nu se dă atenția cuvenită unuia dintre cei mai importanți indici ai planului productivității muncii. Proporția productivității muncii a atins în ultima vreme la această unitate un procent de numai 92 la sută. Colectivele de conducere de la unele întreprinderi, cum ar fi „Electroputere” și „Fructul Romînesc” din Craiova, manifestă tendința nesănătoasă de a realiza planul din punct de vedere cantitativ ori valoric, neglijînd calitatea.’ Conducătorii economici din întreprinderile industriale din regiunea noastră, au datoria să acorde o atenție deosebită controlului muncii și întăririi disciplinei financiare. In acest sens, comitetele de întreprindere trebuie să se preocupe efectiv de a lărgi caracterul de masă al întrecerii socialiste și al întrecerii pe profesii. Va trebui să existe o preocupare efectivă în problema folosirii juste a timpului de producție al muncitorilor, prin urmărirea inițiativei luate de colectivul brigăzii conduse de tînărul Anghel Constantin de la uzina de mașini agricole „7 Noiembrie”. Serviciile de plan-producție organizarea muncii din întreprinși de zi trebuie să lichideze cu birocratismul în muncă și să rezolve de urgență problema luptei pentru realizarea de acumulări socialiste, prin reducerea prețului de cost și problema îndeplinirii planului la toți indicii. De asemenea este necesar să se pună capăt nepăsării care mai există față de introducerea Conturilor personale de economii și nerespectarea consumurilor specifice normative de materie primă și materiale. Cadrele tehnice din întreprinderi trebuie să sprijine efectiv oamenii cu o slabă pregătire profesională, pentru ca aceștia să-și însușească tehnica avansată. Organizațiile de tineret au datoria să intensifice munca în rîndurile tineretului, educîndu-i să-și însușească experiența fruntașilor în întrecerea socialistă. In fiecare întreprindere va trebui ca printr-o cît mai minuțioasă organizare a disciplinei financiare să se dea lupta pentru lichidarea stocurilor supranormative, care în ultimă instanță iau calea indisciplinei financiare. înfăptuirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August pune în fața conducătorilor economici și a conducătorilor organizațiilor de masă sarcini deosebit de importante cum ar fi: introducerea metodelor avansate, stimularea mișcării inovatorilor, mecanizarea muncilor grele și a celor care cer un mare volum de muncă, etc. Conducerile tehnico - administrative și comitetele de întreprindere trebuie să urmărească efectiv îndeplinirea planului de producție pe sortimente și îndeplinirea clauzelor contractelor economice, asigurînd prin aceasta aprovizionarea oamenilor muncii cu produsele necesare. Organizațiile de partid din întreprinderi trebuie să-și îmbunătățească activitatea în ceea ce privește intensificarea controlului politic în întreprinderi. Sarcina lor este de a controla și îndruma în mod concret activitatea organizațiilor de masă și de a conduce din punct de vedere politic întrecerea socialistă și întregul mers al procesului de producție. Oameni ai muncii din întreprinderile industriale din regiunea Craiova! Desfășurați tot mai larg întrecerea socialistă, pentru ca în ziua de 23 August să raportați partidului că v-ați îndeplinit cu cinste angajamentele de onoare pe care le-ați luat! Oameni de știință din economie—puneți întreaga voastră capacitate de muncă în slujba progresului continuu al tehnicii — luptați pentru continua întărire a disciplinei de plan și îndeplinirea planului la toti indicii[ / pici ANUL X NR. 2922 VINERI 2 IULIE 1954 4 pagini, 20 bani I n numărul de azi — Din activitatea deputaților din raionul Plenița (pag. 2-a). — 450 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare. (pag. 2-a). — Pentru îmbunătățirea muncii colectivelor de redacție ale gazetelor de perete din orașul Tg. Jiu. (pag. 2-a). — Pentru asigurarea unei recolte bogate in acest an. Scrisoarea unui grup de țărani muncitori din comunele Afumați și Urzicuța, raionul Băilești. (pag. 3-a). — Tribuna fruntașilor întrecerii socialiste din industrie. „Voi lupta să obțin noi succese”, (pag. 3-a). — In întimpinarea conferinței regionale a A.R.C.A.D. Să dăm atenția cuvenită fondului social în cooperativele sătești. (pag. 3-a). — Punerea în funcțiune în U.R.S.S. a primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică. Comunicatul Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. (pag. 4-a). In cinstea zilei de 23 August La luptă pentru asigurarea belșugului poporului muncitor Cuvîntul mecanizatorilor de la S. M. T. Filiași Răspunzind chemării la întrecere în cinstea zilei de 23 August, lansate de unitățile socialiste ale agriculturii din regiunea Constanța, fac parte din gospodăriile de stat și S.M.T.-uri, colectiviști, întovărășiți și țărani muncitori cu gospodării individuale din regiunea Craiova și-au luat însemnate angajamente. Iată angajamentele luate și de mecanizatorii de la stațiunea de mașini și tractoare din Filiași: Vom acorda sprijin agrotehnic gospodăriilor colective și întovărășirilor agricole, pentru întreținerea culturilor prășitoare, și vom introduce mecanizarea prașilelor, acolo unde aceste culturi au fost însămînțate în cuiburi așezate în pătrat. Vom termina recoltatul conform contractelor încheiate în termen de 7 zile de la începerea campaniei, iar treierișul, în termen de 20 zile de la începerea acestei lucrări. Vom începe de îndată după seceriș, dozmiriștitul pe întreaga suprafață contractată cu gospodăriile colective și întovărășirile agricole și vom termina această lucrare în numai 7 zile. Vom depăși planul la toate lucrările efectuate în campania agricolă de vară, în procent de 5 la sută. Vom face economii de carburanți, în procent de 10 la sută, iar la piese de schimb, în procent de 5 la sută. Vom reduce prețul de cost periantru cu 15 la sută. De asemenea, vom strînge cantitatea de 2.000 kg. ulei ars pe care îl vom trimite la rafinărie pentru regenerare. Vom încasa veniturile S.M.T. în proporție de 100 la sută, pentru lucrările de primăvară și vară. Vom aplica, în perioada muncilor agricole de vară, metodele sovietice Ivan Buneev și N. Brediuc. Totodată, pentru depășirea sarcinilor de pian, în actuala campanie, vom organiza un cuplu de o batoză, vom pregăti un atelier mobil și vom organiza două subdepozite de carburanți pentru brigăzile ce lucrează departe de stațiune. Gata pentru primirea cerealelor Colectivul bazei de recepție din comuna Grădiște, raionul Olteț, s-a pregătit din vreme, reparînd magaziile pentru înmagazinarea cerealelor din noua recoltă. Toate lucrările de reparații, curățire și dezinfectare a magaziilor au fost terminate la timpul prevăzut în Hotărîrea guvernului și partidului din 29 mai a.c. C. BALANOIU coresp. Seceră orzul După îndrumările tehnicienilor secției agricole a sfatului popular raional Amarabia, țăranii cu gospodării mici și mijlocii din comuna Adîncata au aplicat regulile agrotehnice la însămînțarea culturilor de toamnă. In vederea campaniei de întreținere a culturilor, țăranii muncitori din această comună s-au pregătit temeinic. Ei au reparat în întregime inventarul agricol, transformînd un însemnat număr de rarițe în prășituri. Imediat ce buruienile au apărut în diferite culturi, au fost privite ori de cîte ori a fost nevoie, îngrijind bine culturile, acestea s-au dezvoltat viguros, deși perioada de vegetație a fost mai scurtă față de ceilalți ani. Zilele trecute, numeroși țărani muncitori din această comună, au început recoltatul orzului de toamnă. Printre primii care au secerat orzul dat în pîrgă, se află țăranii muncitori Cercel Marin, Barici Gheorghe și alții. Muncă cu spor în gospodăria colectivă Membrii gospodăriei agricole colective „Drum nou” din comuna Botoșești-Paia, raionul Vînju Mare, muncesc cu un avînt sporit la întreținerea culturilor. Ei au prășit 30 ha. porumb și floarea soarelui, au cosit lucerna de pe 9 ha. și au terminat de privit păioasele de pe o suprafață de 60 ha. Colectiviștii Florin Videi, Nicolae Pleniceanu, Mărin Fugaru, Ioniță Furtună, și alții, s-au evidențiat în muncă. Urmînd exemplul colectiviștilor, țăranii muncitori cu gospodării individuale din această comună au obținut însemnate succese la executarea lucrărilor de întreținere a culturilor. In ultima săptămînă ei au prășit porumbul și floarea soarelui de pe o suprafață de cca. 400 hectare. GH. OPRAN coresp. Pregătiri în vederea campaniei de recoltare Consiliul de conducere al gospodăriei colective „Grivița Roșie“ din comuna Traian, a luat din timp măsuri menite să ducă la buna desfășurare a muncilor în campania de recoltare. Astfel, s-au încheiat contractele cu S.M.T. Caracal care va sprijini gospodăria la toate muncile agricole de vară și toamnă. Secerătorile simple și celelalte mașini necesare recoltării păioaselor și la treieriș, precum și magazia de cereale au fost reparate. Printre cei care s-au situat în fruntea întrecerii socialiste, atît la munca de întreținere a culturilor, cît și la executarea pregătirilor în vederea campaniei de recoltare se numără colectiviștii Olteanu Petre, Marin Iscum, Cîță Ilie, Popa Maria, Ilie Tudora și alții. D. FLOREA coresp. Fruntași la întreținerea culturilor In lupta pentru traducerea în viață a sarcinilor reieșite din Hotărîrea guvernului și partidului cu privire la desfășurarea muncilor agricole de vară, țăranii muncitori întovărășiți din comuna Cîlnicu, raionul Tg. Jiu, obțin noi succese. De curînd, ei au terminat a doua oară plivitul păioaselor. De asemenea, au executat prașil a doua la porumb, legume și zarzavaturi g. bușoiu coresp. In sprijinul campaniei agricole de vară Colectivul de conducere al căminului cultural din satul Roșieni, comuna Dobrun, sprijinit de organizația de bază din acest sat, și-a întocmit din timp un plan de muncă privind activitatea ce o va desfășura în sprijinul campaniei agricole de vară. Astfel, s-au confecționat și s-au scris 7 lozinci, s-a afișat și s-a popularizat în ședință la căminul cultural, Hotărîrea guvernului și partidului privitoare la această campanie. La gazeta de perete s-au scris articolele „Să stringem la timp și fără pierderi recolta”, „Nici un Spic pierdut, nici un pod risipit) și altele. N. OSTROVEANU coresp. SPRE Dacă mergi pe strada Solomon in sus, în apropierea întretăierii cu strada Ștefan Gheorghiu, ai să vezi, pe partea dreaptă, cîteva blocuri muncitorești, mari și frumoase. Mai acum cîțiva ani, aci nu erau decit niște locuri virane, pline cu buruieni și gunoaie, și ale căror garduri abia se mai țineau. Astăzi, cele 3 blocuri mari, frumoase, de culoare galbenă, cu ferestrele și ușile vopsite cu verde-deschis, precum și zidul cu arcade și ornamentări frumoase ce le înconjoară, îți atrag și îți incintă ochiul. Ceea ce îți atrage imediat privirea de îndată ce intri în curte, sînt rondurile de flori de toate formele și culorile, și mulțimea de copii, băieți și fete ce zburdă veseli, cu buclele fluturînd în bătaia vîntului, și scăldați în lumina aurie a soarelui. Mă apropii de un grup de copii și întreb pe unul mai mărișor, cine locuiește în aceste clădiri. — Muncitori ceferiști, îmi răspunde el repede și foarte mîndru. Sigur că și el este fiu de ceferist, mi-am zis eu. — Dar vreun fruntaș locuiește aici ? — Sigur, uite, chiar aici, locuiește Ursu Zaharia, fruntaș în producție la Depoul de locomotive. Acestea sunt fetițele lui. Și-mi arătă două fetițe cu păr bălai, gemene și îmbrăcate la fel încît nu le puteai deosebi una de alta: Adriana și Mariana. Lîngă ele se afla și a treia fiică a lui Ursu Zaharia, Aurelia, care fiind mai mărișoară avea grijă de cele mici. Mariana, mai îndrăzneață, mă și luă de mină și-mi zise: — Hai la noi tovarășe, tăticu e acasă. N-am putut refuza „invitația” Marianei și iată-mă la intrare, condus de tot alaiul de copii. Intre timp Aurelia, fugise repede înainte să mă „anunțe”, astfel că la intrare ne întîmpină o femeie tînără. — Caut pe tovarășul Zaharia ziisei eu. — Poftiți înăuntru, însă vă rog numai un moment să așteptați, pentru că soțul meu e în baie. A venit adineauri de la drum. Poftiți, luați loc. Și aștepți idu” pe tovarășul Ursu Zaharia, am putut admira în voie curățenia strălucitoare a camerii, mobila nouă, aparatul de radio așezat frumos pe masa la care luase un loc și deasupra căruia se afla o vază cu flori, ce împodobea frumos camera. Pe un perete, la loc de cinste se afla steagul de fruntaș în întrecerea socialistă, de uin roșu strălucitor, mătăsos, brodat cu fir galben. Pe el era prinsă și insigna de fruntaș in întrecerea socialistă. Simbol al înaltei prețuiri a muncii de astăzi, acest steag ,roșu, întregea în mod minunat imaginea vieții noi de azi a tovarășului Ursu Zaharia, ca și a tuturor muncitorilor din patria noastră. Dar iată-l pe tovarășul Ursu Zaharia. De statură nu prea înaltă, cu fața energică, vorba domoală și privirea plină de sinceritate, tovarășul Zaharia te făcea să te simți de la început prieten cu el. începurăm a discuta de una, de alta și din vorbă-n vorbă, aflai multe și minunate lucruri despre tovarășul Ursu Zaharia. In primul rînd am aflat despre viața nouă, fericită pe care o trăiește azi el și familia lui. — Vezi tovarășe, îmi spuse el, viața mea de azi se deosebește mult de cea din trecut, cînd mai mult slugăream decit învățam meseria la fostul patron Mocanu. Eri locuiam pe unde apucam, în mizerie și la cheremul oricărui proprietar. Azi am un apartament nou, cu două camere, bucătărie, baie. Uite, alături este camera copiilor, iar dincoace baia. Cînd vin de la muncă obosit și fac o baie bună și dau cu ochii de toate aceste lucruri, casă bună, mobilă nouă, curățenie, nu numai că îmi trece oboseala, dar simt că întineresc cînd îmi îmbrățișez copiii pe care îi știu în siguranța unui viitor fericit. Toate astea îmi dau puteri noi de muncă. teri Și într-adevăr, aceste noi puide muncă ale lui Ursu Zaharia, sînt bine cunoscute de conducătorii lui și de toți tovarășii săi de muncă. Există multe exemple ce dovedesc puterea și dragostea de muncă a lui Ursu Zaharia. Unul din ele mi l-a povestit chiar el în acea zi. — După ce am terminat jucăria, spunea ei, am urmat școala de mecanic de locomotivă la Timișoara. Din prima zi după terminarea acestei școli mi s-a dat în primire locomotiva nr. 150.006. Este o poveste întreagă cu această locomotivă. O poveste care înseamnă însăși povestea cîtorva BUNA ani din viața mea. Și aceasta în primul rînd fiindcă de locomotiva nr. 150.006 fugeau toți, deoarece în trecut fusese prost întreținută, din care cauză se defecta mereu. Am avut însă tot sprijinul din partea organizației de partid, care m-a încurajat și m-a îndrumat, dîndumi-se să studiez broșuri cu metode sovietice de întreținere a locomotivei pe care, punîndu-le în practică mi-am pus locomotiva la punct, înlăturînd astfel complet defectările pe drum. Am făcut din locomotiva nr. 150.006 una din cele mai bune locomotive, și pe care am îndrăgit-o după aceea, ca pe o bună tovarășe de muncă. Acum lucrez cu 142.063. Și asta merge ca ceasul. Și ca un angajament pentru viitor, tovarășul Ursu Zaharia spuse: — Unde e greul mai mare, acolo mă bag, pentru că știu că astăzi munca mea este prețuită. Și roadele ei le vezi și dumneata. Cîștig pînă la 2.000 Lei pe lună, casă nouă și îndestulată an, copiii cresc voioși și fericiți. Cum să nu fiu fericit? Spune și dumneata. Și deschizînd aparatul de radio, tovarășul Ursu Zaharia luă pe Adriana și pe Mariana pe genunchi, mîngîindu-le buclele aurii. Alături, soția îi privea cu dragoste pe toți trei. Privindu-i mi-am dat seama că viața de aria tov. Ursu Zaharia este rezultatul muncii sale rodnice și de care se bucură din plin la fel ca milioane de oameni ai muncii din întreaga țară. ÎNSEMNĂRI O VIAȚĂ TOT MAI