Inainte, septembrie 1955 (Anul 12, nr. 3282-3307)
1955-09-01 / nr. 3282
INDUSTRIA GREA PIVOT AL DEZVOLTĂRII ECONOMIEI NATIONALE Orice om al muncii este îndreptățit să spună astăzi r ne-am transformat patria dintr-o țară agricolă înapoiată într-o țară industrialagrară înfloritoare. Itr-adevăr, în cei 4 ani și jumătate ai cincinalului, economia țării noastre s-a dezvoltat necontenit, făcîndu-se salturi de seamă pe drumul industrializării socialiste. într-un cuvînt, s-au înlăturat marile neajunsuri ale vechii moșteniri lăsate de trecutele regimuri burghezo-moșierești. Căci ce era țara noastră în timpul vremurilor de neagră exploatare burghezo - moșierească ? Nimic altceva decît o sursă de materii prime și o anexă agrară marilor țări capitaliste. Burghezia din Romînia ascundea acțiunile ei de a da mînă liberă marilor concerne imperialiste în ce privește jefuirea nemiloasă a bogățiilor țării, sub mult trîmbițata lozincă potrivit căreia Romînia era sortită să rămînă o țară „eminamente agricolă”. Alergînd după profituri mari dobîndite repede, burghezia romînă a ignorat necesitatea creării și dezvoltării unei industrii grele proprii. Statul nostru democrat-popular a luat măsurile cuvenite lichidării acestei stări de înapoiere. în ultimii ani s-au dobîndit astfel, succese de seamă în ceea ce privește dezvoltarea industriei grele și îndeosebi a celei constructoare de mașini. La baza acestei acțiuni a stat geniala teză leninistă care arată că, numai marea industrie mecanizată, capabilă să reorganizeze și agricultura, este singura bază materială a socialismului. De Astăzi se fac tot mai mult văzutransformările structurale adînci făptuite în industria patriei noastre. A crescut astfel considerabil greutatea specifică a industriei grele și în special a ramurilor construcțiilor de mașini și siderurgie. Dovada grăitoare în această direcție o dă faptul că greutatea specifică a industriei grele atinge un procent de 60 la sută din volumul total al producției industriale. Politica partidului și statului nostru democrat popular de industrializare socialistă a țării a pus în centrul atenției dezvoltării tuturor sale obiectivul ramurilor industriei grele. condițiile necesare S-au creat astfel asigurării cu mijloace de producție a industriei carbonifere și miniere, măsură menită să ducă la intensificarea exploatării zăcămintelor de minereuri feroase, neferoase, și nemetalifere în scopul asigurării unei baze puternice de materii prime, necesare industriei metalurgice, industriei chimice etc. Legat de aceasta, s-au creat și premizele voltării siderurgiei, necesare dezrealizîndu-se de pildă: construirea de furnale moderne de mare capacitate, cu comandă automată creșterea producției de fontă, oțel și laminate de trei ori în anul cincinalului, construirea unui număr însemnat de cuptoare Siemens-Martin, etc. Posibilitățile mari de care dispunem astăzi ca urmare a dezvoltării industriei grele, le ilustrează îndeajuns și crearea unei baze proprii de producție a utilajului pentru industria petroliferă, fapt nemaiîntîlnit în istoria vieții economice a unei țări mici. Acest lucru a permis intensificarea lucrărilor de foraj, descoperirea și valorificarea unei noi și puternice rezerve de țiței în Moldova, Muntenia și Oltenia, etc. Pe aceeași linie se situează și fabricarea în țară a utilajului energetic, realizare ce în trecut nici nu se putea concepe. Aceasta a permis depășirea nivelului anului 1948, în ce privește producția de energie electrică de 2,7 ori; utilarea modernă a numeroaselor termocentrale cu o putere de 25.000—125.000 kw.a. și a hidrocentralelor de construcție mijlocie realizate în anii puterii populare. Totodată va da sorți de izbîndă realizării viitoarelor sarcinii ale planului de electrificare a țării: construirea marii hidrocentrale în Moldova, a unei mari termocentrale de 250000 kw. etc. Tot sporirea nivelului industriei constructoare de mașini a dat putință lărgirii mijloacelor de transport feroviar, rutier și naval. Dezvoltarea continuă a industriei grele a permis dobîndirea unor rezultate prime de însemnătate în ceea ce privește aplicarea cu succes a măsurilor chemate să rezolve problema mecanizării agriculturii. S-a creat astfel o industrie proprie producătoare de mașini agricole. In anul ce a trecut s-a depășit nivelul anului 1950 cu 50 la sută la producția de tractoare și 261 la sută la producția de semănători, fabricîndu-se în același timp pentru prima oară în țară mașini agricole de mare randament. Dovezi concludente de ceea ce înseamnă industria grea pentru înflorirea economică a țării noastre găsim cu prisosință și în regiunea noastră. Ca urmare a grijii statului nostru pentru industrializarea socialistă a țării, în regiunea Craiova — regiune sortită în trecut să fie doar bază de materie primă agricolă — s-a născut și s-a dezvoltat o tînără dar puternică industrie. Ne putem astfel pe drept cuvînt mîndri cu marile realizări obținute pe calea înfloririi industriale a regiunii noastre : construirea fabricii Electroputere, existența unei uzine producătoare de mașini agricole — uzina „7 Noiembrie”, utilarea întreprinderilor aparținînd industriei carbonifere și miniere, etc. Dacă industria grea a țării noastre a atins un asemenea ritm de dezvoltare, dacă planul de industrializare a țării se înfăptuiește cu succes, acest cea mai mare lucru îl datorăm în măsură sprijinului frățesc dat de către Uniunea Sovietică. Fără acest prețios ajutor în mașini moderne și utilaje industriale, fără introducerea unei tehnologii înaintate ca urmare a însușirii experienței sovietice, fără acordarea unei asistențe tehnice prin pregătirea cadrelor noastre tehnice în institutele tehnico-științifice din Uniunea Sovietică etc. nu ar fi fost cu putință succesele răsunătoare înregistrate în țara noastră în anii puterii populare. O contribuție deplină la asigurarea succesului dezvoltării industriei grele în patria noastră o dă și colaborarea cu celelalte țări de democrație populară. Adîncul atașament al oamenilor muncii din țara noastră față de politica înțeleaptă a partidului s-a făcut și continuă a se face dovedit cu prisosință: îndeplinirea de către multe întreprinderi din industria grea a cincinalului cu mult înainte de termen; ridicarea la cea mai înaltă treaptă a întrecerii socialiste ; lupta avîntată pentru mărirea producției și productivității muncii, pentru produse tot mai ieftine și de mai bună calitate ; extinderea metodelor de lucru sovietice și inițiativelor valoroase; dezvoltarea mișcării inovatorilor și raționalizatorilor, toate acestea fac dovada hotărîrii oamenilor muncii din patria noastră de a transforma patria într-o adevărată grădină înfloritoare de a o întări economicește. O nouă asemenea dovadă ne-o dă lupta pentru traducerea în viață a inițiativei pornită sub lozinca: „Să dăm patriei mai multe acumulări socialiste peste plan“. Toate aceste succese grandioase pe calea dezvoltării economiei naționale prin creșterea nivelului industriei grele trebuie puse pe seama hotărîrii de nestrămutat și avîntului cu care stăpînii de astăzi ai fabricilor și uzinelor luptă pentru a da viață însuflețitelor chemări ale partidului. Ei văd în această dezvoltare a industriei grele pivotul dezvoltării economiei noastre, temelia temeliilor construirii cu succes a socialismului în patria noastră liberă și înfloritoare. ANUL XI NR. 3282 JOI 1 SEPTEMBRIE 1955 4 pagini, 20 bani Succesele colectivului de la Atelierele de zonă CFR Craiova Muncitorii, tehnicienii și inginerii de la Atelierele de zonă C.F.R. Craiova, îndrumați de organizația de partid, au reușit ca în cursul lunii august să îndeplinească planul de producție la toți indicii. Astfel, la producția-marfă planul a fost depășit cu 14,7 procente, productivitatea muncii a crescut cu 8.2 la sută, timpul de imobilizare a vagoanelor a fost redus cu 1,4 la sută, prețul de cost a scăzut cu 4.2 la sută. In lupta pentru a da patriei cu mai multe acumulări socialiste peste plan, colectivul atelierelor a colectat numai în prima jumătate a lunii august 8.000 kg. fier vechi, 1.500 kg. fontă și 500 kg. bahmetal. In mod deosebit s-au evidențiat tovarășii Constantin Vișan, Dumitru Brănișteanu, Ilie Statie, Dumitru Măjină și alții, care n-au precupețit nici un efort pentru a se achita cu cinste de sarcinile de plan ce le revin. DANIEL RACE AND coresp. întrecerea continuă Pentru dezvoltarea succeselor obținute cu prilejul zilei de 23 August, colectivul de muncă de la fabrica de țigarete din orașul Tg. Jiu, continuă cu mult elan întrecerea socialistă. Organizînd temeinic întrecerea socialistă pe brigăzi și echipe, s-a reușit ca în ultima decadă a lunii august să se obțină însemnate realizări în producție. Astfel, brigada condusă de M. Lăcătușu a depășit cu 19 la sută sarcinile ce-i reveneau, îmbunătățind sută calitatea produselor. cu 8,38 la Colectivele atelierelor nr. 13, 18 și 37, au reușit să îndeplinească planul In procent de 104—121 la sută, reducînd procentul de rebuturi cu 8,90 la sută. S-au evidențiat tov. Nicolița Ciontea, Iurică Cristea, Virginia Crăciunescu, Dumitru Săvoiu și alții, care folosind cu pricepere timpul de lucru și capacitatea utilajelor și-au depășit regulat sarcinile de plan. Să predăm patriei, cotele datorate! Și-au îndeplinit angajamentele Folosind timpul prielnic, țăranii muncitori din satele raionului Oltețu au terminat treieratul încă din ziua de 18 august a. c., adică cu 3 zile înainte față de angajamentul luat. Conștienți de faptul că predarea cotelor către stat este o datorie patriotică, țăranii din raionul Oltețu odată muncitori cu treieratul au predat și cotele datorate statului. Astfel, în aceeași zi în care raionul Oltețu a terminat treieratul, adică în ziua de 18 august s-a terminat și colectatul cerealelor. In fruntea acțiunii de predare a cotelor, au fost țăranii muncitori fruntași ai recoltelor bogate din comuna Dejoi - Nisipi, Alexandru Dumitrache, care a realizat 1.860 kg. grîu la hectar, Gheorghe Badea și Vasile Popa. Respectînd același angajament și țăranii muncitori din comuna Gheoroiu și-au predat cotele imediat după treierat, evidențiindu-se în mod deosebit tov. Dumitru Gh. Luță, Mihai Dumitru și alții. Ei știu că predîndu-și cotele în timp contribuie din plin la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii, la construirea socialismului, la consolidarea păcii. MARIN GH. MARIN roresp. Roadele muncii de lămurire Datorită muncii politice de masă desfășurată în comuna Salcia din raionul Cujmir și a muncii neobosite depusă de agenții colectori Florea Godea și Ion Voinea, planul de colectări a fost depășit la produsele agricole. De exemplu, la grîu s-a realizat 100,1 la sută, fînul a fost predat înrocent de 100 la sută, laptele de vacă și de oaie a fost de asemenea predat în proporție de 105—109 la sută și lîna a fost predată în procent de 114 la sută. Aceste cifre grăiesc că țăranii muncitori din această comună sunt hotărîți să-și achite cotele către stat înainte de termenul stabilit. Printre țăranii muncitori fruntași la predarea cotelor se numără tov. Constantin I. D. Neagoe, Nicolae D. Meleancă, Ion C. Manea și Marin Marcu. Convingîndu-se că predarea cotelor către stat contribuie la ridicarea nivelului de trai al populației, și țăranii muncitori Nicolae G. Deliu și Florea Marin s-au hotărît să fie fruntași la colectări. Urmînd exemplul fruntașului Constantin I. D. Neagoe și a celorlalți fruntași, ei și-au predat cotele în întregime: Comuniștii în frunte Comuniștii Ion D. Ghițuică și Petre Chera din comuna raionul Amaradia, au fost Căpreni, primii care și-au predat cotele către stat în întregime. Ei au arătat prin aceasta că au înțeles că predarea cotelor la timp este o datorie patriotică a fiecărui țăran muncitor. Urmînd exemplul lor și deputatul Dumitru Gogîrlă, împreună cu țăranii muncitori Constantin Mocior lan, Dumitru Rotaru, Alexandru Dumitru, Ion Bujor și alții, au predat cotele la timp, situîndu-se astfel fruntași la colectări. Urmînd exemplul lor și țăranii muncitori din comuna Mierea Birnicii, au intensificat ritmul colectărilor, situîndu-se fruntași în această muncă tov. Ilie Cimpoieru, Emil Hurezanu și Ion Sultan. Cu planul realizat Țăranii muncitori din comuna Panaghia raionul Segarcea, îndrumați de către organizația de bază și deputații sfatului popular, au reușit ca ziua de 23 August s-o cinstească cu planul de treierat și colectat realizat. Astfel, în ziua de 13 august munca de treierat și colectat a fost complet terminată,realizîndu-se planul de colectare a cerealelor în procent de 105 la sută. Paralel cu munca de treierat și colectarea cerealelor, comitetul executiv, al sfatului popular din comuna Panaghia s-a ocupat și de colectarea celorlalte produse, ca: lapte,1 carne, lînă etc., reușindu-se ca pînă acum planul de colectare a acestora să se realizeze în procent de 89—103 la sută.1 In munca de colectare s-a evidențiat în mod deosebit tov. Ana I. Badea, responsabilă a comisiei de femei și deputații Traian Ungureanu, Vana Marin, Iancu G Ion, Voicu R. Marin și alții. DUMITRIU GHEORGHE coresp. Raionul Plenița în urmă cu colectările Sunt 4 zile de cînd în raionul Plenița s-a terminat treieratul, dar organele de colectări în frunte cu tov. împuternicit Arghir Mărășescu lasă ca munca de colectări să se desfășoare de la sine. Din această cauză, în raionul Plenița, planul de colectări n-a fost îndeplinit decît în procent de 61 la suta la grîu. Aceasta dovedește că atît în timpul treieratului cît și în prezent, a fost și este o totală delăsare în această problemă. Deși fînețele s-au cosit de mult, totuși în raionul Plenița colectarea acestui produs nu s-a făcut decît în procent de 14,9 la sută din planul anual. Nici la produsele animale colectarea nu este satisfăcătoare, colectîndu-se între 33,6 și 41,9 la sută. Toate aceste cifre dovedesc superficialitatea cu tratează munca de colectări care atît organele de resort cît și organele de partid și de stat, care au desfășurat o muncă neorganizată, au efectuat un control superficial, mulțumindu-se cu situația care și la această oră încă mai dăinuie. Față de această situație nemulțumitoare, atît organele de partid și de stat raionale, cît și organele locale ale Ministerului colectărilor, trebuie să ia grabnice măsuri pentru a lichida cu aceste grave lipsuri în munca de realizare a planului de colectări, cunoscînd că colectarea produselor agricole, constituie una din sarcinile de frunte a organelor Ministerului colectărilor, avînd rolul de a asigura atît alimentarea oamenilor muncii de la orașe, cît și materia primă pentru fabricile industriei alimentare și ușoare. 3 Acumulările socialiste contribuie la ridicarea nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii 19.500.000 LEI reprezintă acumulările socialiste peste plan realizate de întreprinderile din regiunea noastră, pînă la 23 August, din care se pot realiza: Printre întreprinderile care au realizat mai multe acumulări socialiste decît își luaseră angajamentul se numără „Electroputere“, „Partizanul“, „Depoul C.F.R.“, Morile Unite „Jiul“, „7 Noiembrie“, „Tăbăcăria Bucovăț", Fabrica de Confecții „Tudor Vladimirescu" și „Fabrica de Țigarete“ din Tg.I Jiu, „Șantierul Naval“ și „Atelierele C.F.R.“ T.*Severin etc.