Inainte, septembrie 1955 (Anul 12, nr. 3282-3307)

1955-09-01 / nr. 3282

INDUSTRIA GREA PIVOT AL DEZVOLTĂRII ECONOMIEI NATIONALE Orice om al muncii este îndrep­tățit să spună astăzi r ne-am trans­format patria dintr-o țară agricolă înapoiată într-o țară industrial­­agrară înfloritoare. Itr-adevăr, în cei 4 ani și jumătate ai cincinalu­lui, economia țării noastre s-a dez­voltat necontenit, făcîndu-se sal­turi de seamă pe drumul industria­lizării socialiste. într-un cuvînt, s-au înlăturat marile neajunsuri ale vechii moșteniri lăsate de tre­cutele regimuri burghezo-moșie­­rești. Căci ce era țara noastră în timpul vremurilor de neagră ex­ploatare burghezo - moșierească ? Nimic altceva decît o sursă de ma­terii prime și o anexă agrară marilor țări capitaliste. Burghezia­­ din Romînia ascundea acțiunile ei de a da mînă liberă marilor con­cerne imperialiste în ce privește jefuirea nemiloasă a bogățiilor ță­rii, sub mult trîmbițata lozincă potrivit căreia Romînia era sortită să rămînă o țară „eminamente a­­gricolă”. Alergînd după profituri mari dobîndite repede, burghezia romînă a ignorat necesitatea creării și dezvoltării unei industrii grele proprii. Statul nostru democrat-popular a luat măsurile cuvenite lichidării acestei stări de înapoiere. în ultimii ani s-au dobîndit astfel, suc­cese de seamă în ceea ce privește dezvoltarea industriei grele și în­deosebi a celei constructoare de mașini. La baza acestei acțiuni a stat geniala teză leninistă care a­­rată că, numai marea industrie me­canizată, capabilă să reorganizeze și agricultura, este singura bază materială a socialismului. De Astăzi se fac tot mai mult văzu­transformările structurale a­­dînci făptuite în industria­­ patriei noastre. A crescut astfel considera­bil greutatea specifică a industriei grele și în special a ramurilor construcțiilor de mașini și siderur­gie. Dovada grăitoare în această direcție o dă faptul că greutatea specifică a industriei grele atinge un procent de 60 la sută din volu­mul total al producției industriale. Politica partidului și statului­ nostru democrat popular de indus­trializare socialistă a țării a pus în centrul atenției dezvoltării tuturor sale obiectivul ramurilor in­dustriei grele. condițiile necesare S-au creat astfel asigurării cu mijloace de producție a industriei carbonifere și miniere, măsură me­nită să ducă la intensificarea explo­atării zăcămintelor de minereuri feroase, neferoase, și nemetalifere în scopul asigurării unei baze pu­ternice de materii prime, necesare industriei metalurgice, industriei chimice etc. Legat de aceasta, s-au creat și premizele voltării siderurgiei, necesare dez­realizîndu-se de pildă: construirea de furnale moderne de mare capacitate, cu co­mandă automată creșterea produc­ției de fontă, oțel și laminate de trei ori în anul cincinalului, con­struirea unui număr însemnat de cuptoare Siemens-Martin, etc. Posibilitățile mari de care dis­punem astăzi ca urmare a dezvoltă­rii industriei grele, le ilustrează în­deajuns și­ crearea unei baze pro­prii de producție a utilajului pen­tru industria petroliferă, fapt nemai­­întîlnit în istoria vieții economice a unei țări mici. Acest lucru a per­mis intensificarea lucrărilor de fo­raj, descoperirea și valorificarea unei noi și puternice rezerve de ți­ței în Moldova, Muntenia și Olte­nia, etc. Pe aceeași linie se situ­ează și fabricarea în țară a utila­jului energetic, realizare ce în tre­cut nici nu se putea concepe. A­­ceasta a permis depășirea nivelu­lui­ anului 1948, în ce privește pro­ducția de energie electrică de 2,7 ori; utilarea modernă a numeroa­selor termocentrale cu o putere de 25.000—125.000 kw.a. și a hidro­centralelor de construcție mijlocie realizate în anii puterii populare. Totodată va da sorți de izbîndă re­alizării viitoarelor sarcinii ale pla­nului de electrificare a țării: con­struirea marii hidrocentrale în Mol­dova, a unei mari termocentrale de 250000 kw. etc. Tot sporirea nivelului industriei constructoare de mașini a dat putință lărgirii mijloacelor de transport feroviar, rutier și naval. Dezvoltarea continuă a indus­triei grele a permis dobîndirea unor rezultate prime de însemnă­tate în ceea ce privește aplicarea cu succes a măsurilor chemate să rezolve problema mecanizării agri­culturii. S-a creat astfel o indus­trie proprie producătoare de mașini agricole. In anul ce a trecut s-a depășit nivelul anului 1950 cu 50 la sută la producția de tractoare și 261 la sută la producția de semă­nători, fabricîndu-se în același timp pentru prima oară în țară mașini agricole de mare randament. Dovezi concludente de ceea ce înseamnă industria grea pentru în­florirea economică a țării noastre găsim cu prisosință și în regiunea noastră. Ca urmare a grijii statului nostru pentru industrializarea so­cialistă a țării, în regiunea Craio­va — regiune sortită în trecut să fie doar bază de materie primă a­­gricolă — s-a născut și s-a dez­voltat o tînără dar puternică in­dustrie. Ne putem astfel pe drept cuvînt m­îndri cu marile realizări obținute pe calea înfloririi industria­le a regiunii noastre : construirea fabricii Electroputere, existența unei uzine producătoare de mașini agri­cole — uzina „7 Noiembrie”, uti­larea întreprinderilor aparținînd industriei carbonifere și miniere, etc. Dacă industria grea a țării noas­tre a atins un asemenea ritm de dezvoltare, dacă planul de indus­trializare a țării se înfăptuiește cu succes, acest cea mai mare lucru îl datorăm în măsură sprijinului frățesc dat de către Uniunea Sovie­tică. Fără acest prețios ajutor în mașini moderne și utilaje in­dustriale, fără introducerea unei tehnologii înaintate ca urmare a însușirii experienței­ sovietice, fără acordarea unei asistențe tehnice prin pregătirea cadrelor noastre tehnice în institutele tehnico-științi­­fice din Uniunea Sovietică etc. nu ar fi fost cu putință succesele ră­sunătoare înregistrate în țara noas­tră în anii puterii populare. O con­tribuție deplină la asigurarea suc­cesului dezvoltării industriei grele în patria noastră o dă și colabora­rea cu celelalte țări de democrație populară. Adîncul atașament al oamenilor muncii din țara noastră față de po­litica înțeleaptă a partidului s-a fă­cut și continuă a se face dovedit cu prisosință: îndeplinirea de către multe întreprinderi din industria grea a cincinalului cu mult înainte de termen; ridicarea la cea mai înaltă treaptă a întrecerii socialis­te ; lupta avîntată pentru mărirea producției și productivității mun­cii, pentru produse tot mai ieftine și de mai bună calitate ; extinde­rea metodelor de lucru sovietice și inițiativelor valoroase; dezvoltarea mișcării inovatorilor și raționaliza­­torilor, toate acestea fac dovada hotărîrii oamenilor muncii din pa­tria noastră de a transforma patria într-o adevărată grădină înflori­toare de a o întări economicește. O nouă asemenea dovadă ne-o dă lupta pentru traducerea în viață a inițiativei pornită sub lozinca­: „Să dăm patriei mai multe acumulări socialiste peste plan“. Toate aceste succese grandioase pe calea dezvoltării economiei na­ționale prin creșterea nivelului in­dustriei grele trebuie puse pe sea­ma hotărîrii de nestrămutat și a­­vîntului cu care stăpînii de astăzi ai fabricilor și uzinelor luptă pen­tru a da viață însuflețitelor chemări ale partidului. Ei văd în această dezvoltare a industriei grele pivo­tul dezvoltării economiei noastre, temelia temeliilor construirii cu suc­ces a socialismului în patria noas­tră liberă și înfloritoare. ANUL XI NR. 3282 JOI 1 SEPTEMBRIE 1955 4 pagini, 20 bani Succesele colectivului de la Atelierele de zonă CFR Craiova Muncitorii, tehnicienii și ingi­nerii de la Atelierele de zonă C.F.R. Craiova, îndrumați de organizația de partid, au reușit ca în cursul lunii august să îndeplinească pla­nul de producție la toți indicii. Astfel, la producția-marfă planul a fost depășit cu 14,7 procente, pro­ductivitatea muncii a crescut cu 8.2 la sută, timpul de imobilizare a vagoanelor a fost redus cu 1,4 la sută, prețul de cost a scăzut cu 4.2 la sută. In lupta pentru a da patriei cu­ mai multe acumulări so­cialiste peste plan, colectivul ate­lierelor a colectat numai în prima jumătate a lunii august 8.000 kg. fier vechi, 1.500 kg. fontă și 500 kg. bahmetal. In mod deosebit s-au evidențiat tovarășii Constantin Vișan, Dumi­tru Brănișteanu, Ilie Statie, Du­mitru Măjină și alții, care n-au precupețit nici un efort pentru a se achita cu cinste de sarcinile de plan ce le revin. DANIEL RACE AND coresp. întrecerea continuă Pentru dezvoltarea succeselor obținute cu prilejul zilei de 23 Au­gust, colectivul de muncă de la fa­brica de țigarete din orașul Tg. Jiu, continuă cu mult elan între­cerea socialistă. Organizînd temeinic întrecerea socialistă pe brigăzi și echipe, s-a reușit ca în ultima decadă a lunii august să se obțină însemnate rea­lizări în producție. Astfel, brigada condusă de M. Lăcătușu a depă­șit cu 19 la sută sarcinile ce-i re­veneau, îmbunătățind sută calitatea produselor. cu 8,38 la Colecti­vele atelierelor nr. 13, 18 și 37, au reușit să îndeplinească planul In procent de 104—121 la sută, redu­­cînd procentul de rebuturi cu 8,90 la sută. S-au evidențiat tov. Nicolița Ciontea, Iurică Cristea, Virginia Crăciunescu, Dumitru Săvoiu și alții, care folosind cu pricepere timpul de lucru și capacitatea uti­lajelor și-au depășit regulat sarci­nile de plan. Să predăm patriei, cotele datorate! Și-au îndeplinit angajamentele Folosind timpul prielnic, țăranii muncitori din satele raionului Ol­­tețu au terminat treieratul încă din ziua de 18 august a. c., adică cu 3 zile înainte față de angajamentul luat. Conștienți de faptul că preda­rea cotelor către stat este o dato­rie patriotică, țăranii din raionul Oltețu odată muncitori cu tre­ieratul au predat și cotele datorate statului. Astfel, în aceeași zi în care raionul Oltețu a terminat tre­ieratul, adică în ziua de 18 august s-a terminat și colectatul ce­realelor. In fruntea acțiunii de predare a cotelor, au fost țăranii muncitori fruntași ai recoltelor bogate din comuna De­­joi - Nisipi, Alexandru Dumitra­­che, care a realizat 1.860 kg. grîu la hectar, Gheorghe Badea și Va­sile Popa. Respectînd același anga­jament și țăranii muncitori din co­muna Gheoroiu și-au predat cotele imediat după treierat, evidențiin­­du-se în mod deosebit tov. Dumitru Gh. Luță, Mihai Dumitru și alții. Ei știu că predîndu-și cotele în timp contribuie din plin la ridica­rea nivelului de trai al oamenilor muncii, la construirea­­ socialismu­lui, la consolidarea păcii. MARIN GH. MARIN roresp. Roadele muncii de lămurire Datorită muncii politice de masă desfășurată în comuna Salcia din­ raionul Cujmir și a muncii neo­bosite depusă de agenții colectori Florea Godea și Ion Voinea, planul de colectări a fost depășit la produsele agricole. De exemplu, la grîu s-a realizat 100,1 la sută, fînul a fost predat în­­­rocent de 100 la sută, laptele de vacă și de oaie a fost de asemenea predat în proporție de 105—109 la sută și lîna a fost predată în procent de 114 la sută. Aceste cifre grăiesc că țăranii muncitori din această comună sunt hotărîți să-și achite cotele către stat înainte de termenul stabilit. Printre țăranii mun­citori fruntași la predarea cotelor se numără tov. Constantin I. D. Neagoe,­ Nicolae D. Meleancă, Ion C. Manea și Marin Marcu. Convingîndu-se că pre­­­darea cotelor către stat contribuie la ridicarea ni­velului de trai al populației, și țăranii muncitori Nicolae G. Deliu și Florea Marin s-au hotărît să fie fruntași la colectări. Urmînd exemplul frun­tașului Constantin I. D. Neagoe și a celorlalți frun­­­tași, ei și-au predat cotele în întregime: Comuniștii în frunte Comuniștii Ion D. Ghițuică și Petre Chera din comuna raionul Amaradia, au fost Căpreni, primii care și-au predat cotele către stat în întregime. Ei au arătat prin a­­ceasta că au înțeles că predarea cotelor la timp este o datorie pa­triotică a fiecărui țăran muncitor. Urmînd exemplul lor și deputatul Dumitru Gogîrlă, împreună cu ță­ranii muncitori Constantin Mocior lan, Dumitru Rotaru, Alexandru Dumitru, Ion Bujor și alții, au predat cotele la timp, situîndu-se astfel fruntași la colectări. Urmînd exemplul lor și țăranii muncitori din comuna Mierea­ Bir­­nicii, au intensificat ritmul colec­tărilor, situîndu-se fruntași în a­­ceastă muncă tov. Ilie Cimpoieru, Emil Hurezanu și Ion Sultan. Cu planul realizat Țăranii muncitori din comuna Panaghia raionul Segarcea, îndrumați de către organizația de bază și deputații sfatului popular, au reușit ca ziua de 23 August s-o cinstească cu planul de treierat și co­lectat realizat. Astfel, în ziua de 13 august munca de treierat și colectat a fost complet terminată,­­­realizîndu-se planul de colectare a cerealelor în procent de 105 la sută. Paralel cu munca de tre­ierat și colectare­a cerealelor, comitetul executiv, al sfatului popular din comuna Panaghia s-a ocu­pat și de colectarea celorlalte produse, ca: lapte,1 carne, lînă etc., reușindu-se ca pînă acum planul de colectare a acestora să se realizeze în procent de 89—103 la sută.1 In munca de colectare s-a evidențiat în mod deosebit tov. Ana I. Badea, responsabilă a comi­siei de femei și deputații Traian Ungureanu, Vana Marin, Iancu G Ion, Voicu R. Marin și alții. DUMITRIU GHEORGHE coresp. Raionul Plenița în urmă cu colectările Sunt 4 zile de cînd în raionul Plenița s-a terminat treieratul, dar organele de colectări în frunte cu tov. împuternicit Arghir Mărășescu lasă ca munca de colectări să se desfășoare de la sine. Din această cauză, în raionul Plenița, planul de colectări n-a fost îndeplinit de­cît în procent de 61 la suta la grîu. Aceasta dovedește că atît în timpul treieratului­­ cît și în pre­zent, a fost și este o totală delă­sare în această problemă. Deși fînețele s-au cosit de mult, totuși în raionul Plenița colectarea acestui produs nu s-a făcut decît în procent de 14,9 la sută din pla­nul anual. Nici la produsele ani­male colectarea nu este satisfăcă­toare, colectîndu-se între 33,6 și 41,9 la sută. Toate aceste cifre do­vedesc superficialitatea cu tratează munca de colectări care atît organele de resort cît și organele de partid și de stat, care au desfă­șurat o muncă neorganizată, au e­­fectuat un control superficial, mul­­țumindu-se cu situația care și la această oră încă mai dăinuie. Față de această situație nemulțumitoa­re, atît organele de partid și de stat raionale, cît și organele locale ale Ministerului colectărilor, tre­buie să ia grabnice măsuri pentru a lichida cu aceste grave lipsuri în munca de realizare a planului de colectări, cunoscînd că colectarea produselor agricole, constituie una din sarcinile de frunte a organelor Ministerului colectărilor, avînd ro­lul de a asigura atît alimentarea oamenilor muncii de la orașe, cît și materia primă pentru fabricile industriei alimentare și ușoare. 3 Acumulările socialiste contribuie la ridicarea nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii 19.500.000 LEI reprezintă acumulările socialiste peste plan re­­alizate de întreprinderile din regiunea noastră, pînă la 23 August, din care se pot realiza: Printre întreprinderile care au re­­alizat mai multe acumulări socialiste decît își luaseră angajamentul se numără „Electroputere“, „Partizanul“, „Depoul C.F.R.“, Morile Unite „Jiul“, „7 Noiembrie“, „Tăbăcăria Bucovăț", Fabrica de Confecții „Tudor Vladi­­mirescu" și „Fabrica de Țigarete“ din Tg.I Jiu, „Șantierul Naval“ și „Atelie­­rele C.F.R.“ T.*Severin etc.

Next