Inainte, ianuarie 1956 (Anul 13, nr. 3389-3412)

1956-01-04 / nr. 3389

lucite mărturii ale politicii pace a Uniunii Sovietice — e zile ale anului care s-a fost marcat prin noi mărturii ale politicii a Uniunii Sovietice, țara .„"Se îndreaptă cu nădejde e t­e­nta privirile oamenilor -rex !Pace din lumea întreagă eforturi neobosite au cea mai mare măsură * 1—,nei atmosfere favora­­slăbirea contiguă a în­floruitoare de pace a gu* 2_cu­^^etic se sprijină pe 7.I^r că și creatoare a pâ­­inii Sovietice. In cu­­_i>s ^ htă cu pr­iejul Anului mx~&­ Lui K. E. Voroșilov, ^ Prezidiului Sovietului -R.S.S., a subliniat din de pace a statu­'7^1 ce vine — a spus J 1 — să fie un an al 111 ^rl înfloriri a patriei ?,et* Un an al unei păci riv're ?] al atenuării con­­v *~ii internaționale, un er e semn de între­teja­re "*■ politic de cea mai l-a constituit la­ ^ IV-a sesiuni a So- 14 al U.R S.S. care a 1 «de stat al U.R.S.S.­­*'^'statea tovarășilor — președintele Con­­s­tri­al »membru U.R.S.S. și al Suprem Pre­­al ^ *Ji călătoriei lor în SÎ Afganistan. !Spune a fost pre­­■»U A-^^cij“ al U.R.S­ j. ■! ■ ^s^textu^eure ? cu u_»ielilor militare, rm­scribuie prin rac­ordării in­tern­e­>*»s. exemplu Ocol­ I T —și înarm­ările­­«fie N. A. Bulga­­n -o<stită de I­. S. Sovietului Su­b­ gătiră cu vi­­­rmania și Afgnn­­s-viderfă că afti­­în »notă con­­­tpexitență paș­­o­lu­jă de pace t>pore- După p­onez .,Ex­­„ezvoltarea secării între șa și Afgi­ U­­»—î­nz»ue uriașă 1 a £ Î""‘­ Atît în cJ < */• A. Bn 1 >ra — t rostită de e^rimă conv­in­­■s;;t­e­me soci­nie f c=e­tovarășul «dintele Co’n- I U.R.S.S., a 3^* col creatorul Bi­­”*■ al Societății “ * & l; de actu î * —­­£ t­re o socie — ^ 1 J gr­leză și t !­e ^ i ^ t­r­i­u­gos 1.1V f*t­rebări și sâ­rit­oare la si r ăspunsuri­le •« * M­L A. Bix I — ^ * Și gri­j £* r* elibera pe» — î inutilă j menirea d­e < > i atomi J ^apreciere .£­* — Bulgari­ rm 3Ü nației i­» — și cura» r~­i de pace » ----------------mai c*_­» - r c.' vine d ^—u-1 o^itic și c â-“­» ea nu este numai o expresie a do­rinței de pace a poporului sovie­tic, ci se bazează pe analiza con­dițiilor obiective ce s-au creat pa arena internațională. „Popoarele tuturor țărilor vor pace și urăsc războiul. Ele vor ca spiritul Genevei și împreună cu el, speranțele în pace și într-un viitor mai bun să crească și să se întărească“ — arată tovarășul Bul­ganin. In răspunsul său cu privire la convocarea unei noi conferințe a șefilor celor patru puteri, N. A. Bulganin arată că o asemenea con­ferință ar putea da rezultate pozi­tive, dacă toți participanții vor a­­borda revizuirea problemelor inter­naționale actuale ținînd seama de interesele tuturor părților intere­sate. In ceea ce privește măsurile ne­cesare pentru excluderea posibili­tății unui război atomic, N. A. Bul­ganin a subliniat că „Uniunea So­vietică vede ieșirea din așa numi­tul „impas atomic“ nu în continua­rea cursei înarmărilor, ci în noi eforturi îndreptate spre realizarea unui acord cu privire la interzicerea armei­­ atomice și la încetarea cursei înarmărilor“. Cuvintele adresate de tovarășul N. A. Bulgarin popoarelor iugoslav și american nu sunt o simplă urare ocazională și oficială, ci un lumi­nos mesaj de pace. Ele sunt stră­bătute să'ia i­n­ capăt la altul de un în spirit de prietenie și frăție în­­­ popoare, spir­it care caracteri­zez­­­a toate actele­­ conducătorilor sovietici și care însuflețește între­gul popor sovietic, educat în spiri­tul nobilei ideologii a păcii între popoare. In răspunsurile sale, șeful guver­nului sovietic a arătat cu preciziu­­ne și claritate drumul pe care, con­­centrîndu-și eforturile în acest an, forțele păcii pot obține cele mai mari succese. „Năzuința nestrămutată a popoa­relor de a trăi în pace și prietenie, — a spus N. A. Bulganin — constituie chezășia sigură a faptului că noul an 1956 va fi un an al slă­birii continue a încordării interna­ționale și a întăririi păcii. Pentru aceasta este necesar să se dea ui­tării politica „de pe poziții de for­ță“. Dificultățile vremelnice în re­zolvarea diferitelor probleme la di­feritele conferințe nu pot și nu tre­buie să slăbească hotărîrea popoare­lor de a lupta împotriva primejdiei unui nou război, pentru dezvoltarea colaborării internaționale“. Cuvintele pline de grijă ale to­varășului N. A. Bulganin pentru soarta omenirii, au fost primite cu căldură și bucurie de toți oamenii iubitori de pace. Popoarele din în­treaga lume privesc cu încredere spre marea Uniune Sovietică, ba­stionul invincibil al păcii, democra­ției și socialismului. Succesele ma­rii Uniuni Sovietice și țărilor de democrație populară, sunt un izvor de energie și speranță pentru su­tele de milioane de oameni ai mun­cii de pe întreg globul. Poporul român sprijină cu hotă­­rîre lupta pentru pace a Uniunii Sovietice. Așa cum a arătat tova­rășul dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționa­le a R.P.R., în mesajul de Anul Nou : „Republica Populară Romînă se simte datoare a-și afirma cu și mai puternică hotărîre voința de a contribui activ, alături de toate ță­rile lagărului păcii și socialismului în frunte cu Uniunea Sovietică marea Chină Populară, la lupta tu­ti­turor popoarelor iubitoare de pace, pentru triumful spiritului Genevei, pentru statornicirea unei păci trai­nice în lumea dreagă“. o * n funcțiune _______ gf_ 1955 hidrocentrala uită în anii primu­t_1­­2?1­lor din cadrul trus­ P­t în funcțiune. ’ _ ilăți energetice au 3 u’ - aducțiune și con­t­­­ocentrala Sadu 5 r­ ‘e=‘1 £ iQin „Scnleia“ 1956 ;;X­ N­U­I ^îi Nr. 3389 miercuri 4 IANUARIE 4 pagini, 20 bani IN EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURĂ POLITICĂ a apărut­ în limbile romînă, maghiară și germană : GH. GHEORGHIU-DEJ. Raportul de activitate al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român la Congresul al II-lea al partidului. — 23 decembrie 1955 —— 160 pag. I—50 lei In primele zile ale noului cincinal Se întrec pentru o producție sporită Programul de dezvoltare a eco­nomiei naționale expus la Congre­s­sul al II-lea al partidului prin Directivele cu privire la cel de-al II-lea plan cincinal, a pus în fața petroliștilor sarcini deosebit de im­portante. Tineri și vîrstnici, în frunte cu comuniștii, petroliștii din cadrul schelei de producție nr. 2, a Trestului de exploatare nr. 7, r ., pornit din primele zile lui să dobindească v­eteri­­­ ou ■­i întrecerea socialistă. Colectivul brigăzii nr. 3 , con­­­dusă de comunistul Vasi’ *,*t­ ' Seanu a reușit să-și depa­­scă nul cu 111 la sută. Deși condu­­­cătorul brigăzii e vîrstnic, povara anilor nu-l împiedică însă să mun­­­cească pentru a obține noi victorii, zi de zi. Comunistul Vasile Mure­­­șeanu, prin felul cum el se ocupă De la zi imediat după primire lor de plan pe anul 19­c­torii pescari de la secți Nedeia, raionul Cuza început să desfășoare o­­ ținută în scopul îndeplii­pășirii sarcinilor ce le primul an al celui de plan cincinal. In fruntea întrecerii tinuă să se desfășoare sporit, brigada condusă Dezrc Anul 1956 a fost țiiu­tă bucurie la Depoul C.1 Stoica­­ din Craiova. Do­rul muncitor din acea este de a obține pe pa lul de-al doilea plan c și importante realizări peste întreținerea loco­ a liniilor ferate. Lucrînd cu mult ș­i secției de cazangerie , în prima zi a anului sească sarcina de plai sută. De asemenea, in cadrul echipelor comp! de ridicarea nivelului profesional al celorlalți muncitori cu care lu­­crează, e un exemplu demn de urmat. O muncă rodnică depune și tov. Nicolae Lăudaru, care din funcția de sondor necalificat a a­­juns astăzi maistru; el se descurcă cu pricepere în orice situație ar fi pus: Succese de seamă în lupta pentru sporirea producției de țiței, obțin­e ■ zi de zi și brigada nr. 14 condusă de candidatul de partid Paul Po­­­pescu. Zi de zi, avîntul întrecerii la pro­porții. Petroliștii din fiecare sector de lucru al schelei nr. 2, se întrec pentru a ridica în perma­nență productivitatea muncii și a i­educe prețul de cost. V .CONSTANTIN BARBULESCU coresp­­i­ rînt sporit a obținut în primele zile i an importante realizări,­­și planul zilnic cu 13Q-3 tă. 1 colectiv în frunte cu­­ pescari, Tudor Dăugaru, da și alții, s-a angajat de la dispoziția oamenilor însemnate cantități de C. H. DUMITRESCU coresp. obținute :ealizat o depășire a sar­­­e plan cu 50 la sută față ficarea zilnică, lintea întrecerii socialiste tuar muncitorii Dumitru Traian Cicoare de la sec­­îgerie care au depășit sar­­plan cu 100 la sută, Curcă in și Ion Bonciu de la complexă care de asemie­­obținut o depășire a nor- 10 la sută. DAN NICOLAE , coresp. In zilele acestea, întrecerea so­­cialistă a căpătat un puternic a­­ vînt. Muncitorii, tehnicienii și in­ginerii întreprinderilor din ora­­­șul și regiunea noastră, dau bă­­­talia pentru a obține mai multe produse de calitate și la un preț de cost redus, hotărâți fiind ca in noul an — primul din cel de-al doilea plan cincinal, să obțină noi și însemnate realizări în muncă. Iată de pildă, la combinatul de producție raională Craiova, mun­citorii US- frunte cu comuniștii și-au înzecit eforturile in scopul dezvoltării succeselor obținute pînă în prezent.. Astfel, la secția alimentară,­ muncitorii și-au depășit cu mult sarcinile ce le-au revenit din pri­i­mele două zile ale acestui an. O muncă încununată de succese des­­­fășoară comuniștii Ion Nicolae și Ion Deselnicu. Rezultate bune obțin și munci­torii Grigore Dumitrescu și Gheor­­­ghe Scarlat de la secția tîmplărieș Ioana Găman, Florica Cimpoieru și Constantin Belegan de­ la secția perii-pir, GHEORGHE STOICA coresp. Primele zile, primele succcese Cadre de înaltă pentru agrii Cursurile Academie Agricole „Timiriazev” va, de la înființare a împlinit recent 90 de ventate în prezent­­ de studenți. Academia „Timida mai veche și cea ma­­ie de învățămînt ”; din Uniunea Sovietic facultăți ale sale pi­lomi, zootehniști, a­­dologi, economiști și pentru munca în ca­zuri, institute de c fice. Facultatea agr­a șasea la număr cadre didactice pe­­cole medii. La Academie, un retic al studenților cu practica în pro­ scop îi servesc ari experimentale. Mulți dintre stii o activitate științi­fă. Din Asociația cenților Academiei ximativ 1.000 de­­ experiențele începi facultății se trans­ cercetări științifice fiinde în domeniil soiuri de diferite rii productivității studierii problema plantelor. Un nou magazin O nouă dimineață senină. Deși este timp de iarnă, zăpada nu se vede pe nicăieri. Dar soarele își răsfrînge mîngăietor razele-i calde pe străzile orașului și în vitri­­­nele magazinelor împodobite cu tot felul ,de lucruri atrăgătoare. Pe strada Panait Moșoiu, nr. 2, au apărut 2 vitrine elegante în care sînt expuse tot felul de pro­­duse textile. Aci a luat ființă un nou ma­­­gazin al întreprinderii O­GL pro­duse industriale din Craiova. Vizi­­­tatorii sînt întîmpinați încă de la intrare de bogăția și varietatea pro­­duselor așezate în rafturile ce stră­­juesc pereții de jur îm­prejur. Vîn­­zătorul Ion, Rizeanu servește cu multă însuflețire pe fiecare din zecile de gospodine și bărbați care tîrguesc zilnic stofe căldu­­roase și mătăsuri de tot felul.] Dincolo, la raionul de imprimeuri,’ Fleis Abraham vinde sute de me­tri de țesături pe zi. . Ca rezultat al acestui fapt plani­nul de desfacere al magazinului crește tot mai mult. Numai în­ primele zile ale lunii ianuarie a.c., colectivul unității a reușit să vîn­­­dă printre altele 800 m­. țesături de bumbac și peste 100 m. țesături de lună și mătăsuri. Execută lucrări de întreținere la pomi și vii Pentru ca și în anul 1956 să se obțină recolte bogate de fructe și struguri, colectiviștii și țăranii muncitori cu gospodării individu­ale din raionul Oltețu, au început la timp îngrijirea pomilor și a viței de vie. Tăiatul de ușurare a viilor s-a executat în raionul Ol­tețu în procent de peste 95 la sută. La pomi, s-a făcut în mare parte tăiatul în coroană, stropitul de iarnă etc. In tot raionul se e­­xecută acum lucrările pentru cu­rățirea pomilor de uscături și în­lăturarea ouălor omidei păroase. Aceste lucrări sunt acum pe ter­minate. Țăranii muncitori Sanda Tetoiu și Grigore Nicolae din comuna Ciu­lești, Ion Ștefan din comuna diște și alții, care în anul treci aplicat întocmai sfaturile de tehnicieni, au obținut zec­i îmbelșugate de struguri și frui fapt pentru care au fost premii Același lucru l-au făcut și în pi­zent. Ei, și mulți alții au fos fruntași la întreținerea pomilor­­ viilor. Din partea secțiunii agricole , sfatului popular raional, pomicu­l­­torii și viticultorii au primit tot sprijinul necesar. Cei care au a­­vut contractări cu cooperația, au primit toate­ substanțele chimice gratuit. NICOLAE C. MARIN coresp.; Din instructorilor Succesele agriculturii armene Agricultura Armeniei, înzestrată cu puternice mijloace tehnice, se dezvoltă și se întărește an de an. Succese importante au fost reali­zate în anul 1955. Astfel, pe cîm­­purile Armeniei s-au obținut anul trecut recolte bogate de cereale, sfeclă de zahăr, legume, tutun și alte culturi, recoltîndu-se cu aproa­pe trei chintale mai multe cereale și cu 43 de chintale mai multă sfeclă de zahăr decît cu un an în urmă. Colhoznicii au reușit să ri­dice productivitatea creșterii ani­malelor. In acest an, producția de lapte a sporit cu 25 la sută. A spo­rit mult producția de lînă, carne și alte produse animale. In multe regiuni muntoase și submuntoase, colhoznicii au început să cultive pentru prima oară po­rumb. In fiecare an, datorită va­lorificării de noi pămînturi, măririi suprafețelor irigate, în Armenia se extind suprafețele cultivate, se plantează noi livezi și vii. Anul a­­cesta în raioanele Talmnsk și Pom­­­radzinsk s-au înființat cinci noi sovhozuri viticole și pomicole. Se ramifică tot mai mult rețeaua con­strucțiilor de irigație, în producția colhozurilor se introduce pe scară largă electricitatea. In prezent, sînt electrificate 83 la sută din totalul colhozurilor Armeniei. Cresc sistematic veniturile col­hozurilor și nivelul A~­­­i­hoznicilor In pre­ cincilea colhoz din 1 milionar. (Din­­­­ Pavilionul „Mecanizarea muncilor grele" din expoziția perma­­nentă de construcții din Moscova. Un atlas de linii spectrale pentru analiza oțelurilor iga s-a editat un atlas de idtrare pentru analiza oțelu­­ate. Acest atlas, care a fost în cadrul laboratorului u­­i aparate electrice din Riga, ima lucrare sistematizată și­­ de acest fel, dmente, în întreprinderile tonia, majoritatea analizelor or se fac cu ajutorul liniilor­­ e. Dacă înainte pentru ana­­lmică a unei topituri era nevoie de o zi întreagă, iar un la­borant cu greu putea analiza si­multan cinci topituri, în prezent, cu ajutorul spectroscopului, un singur laborant analizează în patru ore pînă la 25 de topituri diferite. Precizia analizei este mult mai ri­dicată. Cu ajutorul spectroscopu­lui se descoperă cu ușurință canti­tăți infime de adaosuri vătămnătoa­­re.

Next