Inainte, iunie 1956 (Anul 13, nr. 3517-3541)

1956-06-02 / 3517. szám

Recent, în cottur­a Ișalnița, din raionul Craiova, a avut loc un schimb de experiență pe tema mun­cii culturale de masă, la care au participat activiști de partid, de stat, lucrători în domeniul cultu­ral, precum și un mare număr de secretari ai organizațiilor de bază, președinți și secretari ai comitete­lor executive ale sfaturilor popu­lare comunale din raionul Craiova, fruntași ai recoltelor bogate, ță­rani muncitori din comuna Ișalnița. Schimbul de experiență­ a avut drept scop generalizarea expe­rienței pozitive în domeniul activi­tății culturale din comuna Ișalnița, pe baza sarcinilor reieșite din do­cumentele Congresului al II-lea al PMR și a hotărîrilor Comitetelor regional și raional de partid Cra­iova Cu această ocazie au fost pre­zentate referate din partea organi­zației de partid, a comitetului exe­cutiv al sfatului popular comunal și a colectivului de conducere al căminului cultural din această co­­mună. Referatele au scos în evi­dență situația muncii culturale în perioada anului 1955, care în multe privințe era nesatisfăcătoare, pre­cum și măsurile luate de organizația de partid și comitetul executiv al sfa­tului popular, cu sprijinul și con­cursul celorlalte masă și al țăranilor organizații de muncitori, pentru îmbunătățirea acestei acti­vități. Referatele au subliniat re­zultatele obținute în activitatea cul­turală și cum s-au reflectat ele în realizarea sarcinilor economice de plați. * Nu cu mult timp în urmă, în comuna Ișalnița munca cultu­rală se desfășura la un nivel scă­zut, marcînd chiar o rămînere în asiTia față de realizările economice locale. Sezisîndu-se de această stare de lucruri, organizați de partid, cu sprijinul comitetului ra­ional de partid Craiova, a hotărît să analizeze activitatea organizației de partid în domeniul muncii cul­turale de masă. In acest scop s-a format un colectiv din trei membri de partid, care au stu­diat în circumscripțiile electorale și în organizațiile de masă felul cum se desfășoară activitatea în acest domeniu. Apoi, în luna de­cembrie 1955 a avut loc adunarea generală a comuniștilor în care s-au trasat sarcini concrete pentru­ toți membrii și candidații de par­tid, precum și pentru celelalte or­ganizații de masă. Așa de pildă, sfatului popular i s-a trasat sar­cina să asigure baza materială a muncii culturale prin dotarea că­minului cultural cu mobilierul ne­cesar, confecționarea a 14 panouri care să arate avantajele țăranilor muncitori înscriși în gospodă­ria colectivă și în întovărășirile agricole, sarcinile țăranilor mun­citori și căile ce trebuie folosite pentru realizarea producției medii agricole planificată, precum sarcina de a amenaja o sală sporti­­i­vă pentru iarnă, construirea u­­nei cabine pentru aparatul de filmat, etc. Căminului cultural și organizației UTM li s-au trasat sar­cina reorganizării colectivelor ce activează în cadrul căminului cul­tural, a echipelor de cor, teatru, dan­suri, sarcini ce au fost realizate și depășite datorită sprijinului direct al organizației de partid. Odată creată baza materială a muncii culturale, organizația de partid a luat măsurile necesare pentru reorganizarea și impulsio­narea întregii activități cultural­­educative de masă. Astfel, în luna ianuarie, în comuna Ișalnița au fost create un cor de 100 persoane, o brigadă artistică de agitație care cuprinde un număr de 12 tova­răși, o echipă de dansuri formată din 6 perechi de tineri și trei co­lective teatrale care cuprind un nu­­măr de 23 tovarăși. .Au fost confecționată și afișate în comună, la loc vizibil, 16 pa­nouri, care prin grafice lămuresc o serie de probleme legate direct de activitatea economică a satului, 3 planigloburi, un grafic oglindind întrecerea patriotică pe circum­scripțiile electorale, informația sa­tului, gazeta satirică „Ariciul“ și ca o formă nouă de agitație vizu­ală — „Ocheanul magic", diferite vitrine pentru popularizarea cărți­lor nou apărute și a activităților obștești pe diferite tărîmuri de acti­vitate Pentru cuprinderea unui număr cît mai mare de țărani muncitori în activitatea cultural-educativă de masă, s-au creat 20 de cercuri de citit în afară de cele 13 existente în anul 1955. Acestea au fost or­ganizate în fiecare circumscripție electorală avînd localuri corespun­zătoare și fiind dotate cu broșuri, reviste și ziare. Responsabilii și a­­gitatorii acestor cercuri de citit au fost selecționați din tovarăși bine pregătiți, comuniști, deputați și fruntași ai recoltelor bogate. Acti­vitatea acestor cercuri de citit s-a desfășurat pe baza planurilor de muncă săptămînale iar evidența activității a fost trecută în caiete special întocmite pentru fiecare cerc în parte. In scopul popularizării metodelor agrotehnice avansate precum și a rezultatelor obținute de fruntași ai recoltelor bogate din întovărășirile agricole și sectorul individual, s-a creat o expoziție agricolă. In cadrul acestei expoziții inginerii, tehnicienii și fruntașii recoltelor bogate au făcut expuneri în fața țăranilor mun­citori despre metodele folosite de ei și rezultatele obținute în creșterea producției la hectar. De asemenea, a fost organizată o expoziție de artă populară în ca­drul căreia au fost expuse zeci de piese ce au scos la iveală creația populară locală și măiestria cu care țărancele municitoare din Ișalnița au executat cusături, țesături și împletituri de o frumusețe rară. Biblioteca sătească a fost spriji­nită pentru reorganizarea activită­ții culturale și dotată cu fondul de cărți și mobilierul necesar cores­punzător cerințelor mereu cres­­cînde ale localnicilor. Bibliote­cara Grigorian Maria, membră de partid, a muncit cu multă sîrgu­­in­ță și pricepere pentru organiza­rea activității bibliotecii, pentru popularizarea cărților nou apărute, în scopul atragerii de noi cititori. Ca urmare a sporit numărul citito­rilor de la 320 cîți erau la 1 ianua­rie 1956, la 922, care au citit un nu­măr de peste 4100 volume. In ca­drul concursului „Iubiți cartea“ au fost atrași un număr de peste 95 țărani muncitori, dintre care 16 au fost pregătiți pentru a purta discu­țiile finale în vederea obținerii in­signei de „Prieten al cărții“. Acestea sunt doar cîteva din mă­surile și realizările organizației de partid și ale sfatului popular din comuna Ișalnița pentru asigurarea condițiilor din ce în ce mai bune în vederea desfășurării activității culturale de masă în scopul înde­plinirii cu succes a sarcinilor eco­nomice. Pentru folosirea cu succes a a­­cestor posibilități create de orga­nizația de partid, cu sprijinul și concursul organizațiilor de masă, se impunea găsirea unor metode noi de lărgire a activității cultu­rale în cadrul comunei și în ge­neral în munca politică de masă. Ca o primă sarcină ce și-a pro­pus-o organizația de bază în a­­ceastă direcție, a fost organizarea participării tuturor comuniștilor și a tuturor membrilor organizațiilor de masă, la munca culturală. Tot­­odată se impunea sarcina reorga­nizării și lărgirii colectivului de a­­gitatori, care a fost mărit de la 33 cîți erau în decembrie 1955, la 99. De remarcat este faptul că agita­torii au fost recrutați din rîndul țăranilor muncitori legați direct de producție. Instruirea acestora s-a fă­cut cu regularitate de către biroul or­ganizației de bază. Agitatorii își desfășoară activitatea în circum­scripțiile electorale, avînd fiecare sarcină să lămurească cite 2—3 țărani muncitori, să intre în înto­vărășirea agricolă. De exemplu, tov. Anton Dumitrașcu a avut ca sarcină să lămurească pe Matei, Grigore și Badea Constantin. Aceș­tia au și intrat în întovărășirea „Gh­eoja“. La 1 decembrie 1955, în comuna Ișalnița au existat 2 întovărășiri agricole cu 46 familii de țărani muncitori, iar în prezent comuna Ișalnița numără 6 întovărășiri agri­cole care cuprind un număr de 205 membri și o suprafață de 147 ha. In această acțiune o rodnică acti­vitate au depus deputații Anton Dumitrașcu, Rizi Repu, Mălăescu Constanța, Stancu Nicolae, Nico­­lae St. Nicolae, Mitran Pavel, Vă­duva Marin și Bărbuceanu Marin, care au lămurit Un num­ăr de peste 100 de familii de țărani m­­uncitori să se înscrie în întovărășirile agri­cole. Rezultate bune s-au obținut și în ceea ce privește îndeplinirea planului la colectări, impozite a­­gricole, autoimpunere, prime ADAS, etc., indicii de realizare fiind de 85—95 ]a sută. Pentru înfrumusețarea satului, s-au cărat și împrăștiat pe șosele și drumuri 880 metri cubi de balast, s-au desfundat și amenajat șanțu­rile pe o lungime de 5300 metri, s-au confecționat 3000 bârne și au fost reparate 30 podețe mari de beton și alte 700 podețe mici în interiorul comunei. De aseme­nea a fost amenajat un parc de odihnă în mijlocul satului. Organizația de partid s-a călă­uzit și a as­gurat în practică sub­ordonarea activității culturale în­­deplinirii sarcinilor economice. Pe baza acestui principiu s-a fixat re­pertoriul corului, al brigăzii artis­tice de agitație, și al echipelor tea­trale. Astfel, în repertoriul forma­țiilor artistice ale căminului cultu­ral figurează cîntecele „Hai să facem o gospodărie“, piesa „Pîr­­leazul“ cu tema transformării so­cialiste a agriculturii. Izt progra­mul brigăzii artistice de agitație sînt expuse texte care înfățișează îndemnuri la însămînțat după me­todele agrotehnice, pen­tru înscrie­rea în întovărășirile agricole, de­­mascînd totodată acțiunea dușma­nului de clasă. Se poate spune că nu există compartiment de activitate care să nu fie cuprins în programul forma­țiunilor artistice, în cadrul acțiuni­lor de popularizare la gazetele de perete, „ocheanul magic“, în acti­vitatea colectivului de agitatori și în conferințele sau prelucrările care au avut loc în cadrul căminu­lui cultural, la expoziția agricolă, la cercurile de citit. In fruntea activității au membrii de partid, deputații stat utemiștii, care sub conducerea or­­i­ganizației de bază, au ridicat mun­ca culturală din comuna Ișalnița la un nivel înalt, subordonînd-o cerințelor sarcinilor concrete de producție pentru îndeplinrea pla­nurilor economice. Comuniștii Vă­duva Marin, Corîci Titu, Preotea­sa I., Grigorian Maria, și alții, au fost exemple demne de urm­at în această activitate culturală. De a­­semenea, tovarășii Ionescu Lucian, director al căminului cultural, O­­chișor Elena, responsabila comisiei de femei, Cărpuciu Gheorghița, Geantă Tolina, Dinculoiu Ion, Cio­­bîrcă Viorica, Tănase Ion, Zgubin Silvia, Dinculescu N., și alți tineri și tinere din comuna care au acti­vat în cadrul formațiilor artistice sau în alte sectoare de activitate, au muncit cu multă dragoste. Metoda de bază pentru atrage­rea țăranilor muncitori la viața culturală a satului a fost exemplul personal al comuniștilor, utemiști­­lor, deputaților și cadrelor didac­tice care au fost nelipsiți de la toate aceste acțiuni. Tot ca o m­­e­­todă de popularizare și stimulare în muncă, a fost folosită institui­rea steagurilor de fruntași în cam­paniile agricole, în plata impozi­telor, în achitarea îndatoririlor către stat, a contribuției în muncă, a cotelor, etc. Pen­tru ca la cercurile de citit să se trateze problemele cele mai actuale, legate de sarcinile de pro­ducție din etapa­ respectivă, s-a a­­sigurat, de către organizația de bază, prin biblioteca sătească, îm­prospătarea fondului de cărți broșuri al­e caselor de citit în fie­și­care săptămînă. Tot aci au fost a­­trași fruntași ai recoltelor bogate care au făcut expuneri practice despre metodele folosite de ei în muncile agricole pentru pregătirea și condiționarea semințelor, pregă­tirea ogorului în vederea însămîn­­țatului, executarea însămînțărilor și a mun­cilor de întreținere a cul­turilor pe baza regulilor agroteh­nice cele mai avansate. In această direcție s-au evidențiat în mod deosebit tovarășii Văduva Marin, membru al întovărășirii legumicole „Drumul belșugului“, Flori Dumi­tru,­ țăran muncitor cu gospodărie­­ individuală, fruntași ai recoltelor bogate, care au făcut expuneri re­petate în fața țăranilor muncitori, la cercurile de citit. In scopul atragerii unui număr cît mai mare de colaboratori la ga­zeta de perete din rîndul țăranilor muncitori, organizația de bază întrebuințat metoda folosirii depu­­­taților, fruntașilor recoltelor bo­gate, inginerilor și tehnicienilor, precum și a corpului didactic pen­tru a ajuta țăranii muncitori în re­dactarea articolelor, reușind în fe­lul, acesta să crească un număr în­semnat de corespondenți ai ga­zetei de perete. Numărul mare de articole scrise de aceștia a făcut cu putință ca articolele să fie schim­bate din 10 în 10 zile, toate acestea au făcut să crească considerabil prestigiul organizației de bază, al sfatului popular, și al celorlalte organizații de masă care au contribuit la desfășurarea muncii culturale în comuna Ișalnița și tot­­odată la creșterea nivelului cultural al țăranilor muncitori, fapt ce s-a oglindit în aplicarea pe scară largă a metodelor înaintate în agricultură și în succesele obținute pe calea transformării socialiste a agri­culturii. Așa se explică și faptul că, comuna Ișâl­nița a fost fruntașă pe raion în campania însămîri țărilor de primăvară și se menține fruntașă și în campania de întreținere a cul­turilor. La aceste succese a contri­buit din plin și organizarea celor 80 de grupe de într-ajutorare care au funcționat și funcționează încă în comuna Ișalnița. * In cadrul schimbului de expe­riență participanții au putut urmări pe teren realizările țăranilor mun­citori din comuna Ișalnița în do­meniul activității culturale, vizitînd localurile organizațiilor de masă, expozițiile, cercurile de citit, etc existente în comună. La discuții participan­ții s-au înscris în număr m­are, scoțînd în evidență realizările importante obținute în domeniul muncii culturale din comuna Ișaln­ța, și din comunele unde ei își desfă­șoară munca. Toți participanții la schimbul de experiență prin discuțiile purtate și-au exprimat Hotărîrea de a munci neobosit în comunele lor pentru generalizarea metodelor și rezulta­telor obținute în comună Ișalnița, apreciind schimbul de experiență ca un ajutor prețios in activitatea lor pe tărîmul muncii cultural-educative de masă. Schimbul d­e experiență s-a încheiat printr-un bogat program artistic prezentat de formațiile ar­tistice ale căminului cultural din Ișalnița. Pe marginea unui schimb de experiență Activitatea culturală oglindită în realizările economice ale satului Calendarul lucrărilor agricole pe luna iunie Lucrări în cultura mare întreținerea culturilor prășitoare începe chiar după răsărirea lor și ține pînă toamna tîrziu, în ra­port de necesitățile plantelor. In această perioadă se execută răritul culturilor de porumb, floarea-soa­­relui, sfeclă de zahăr, sfeclă fura­jeră și altele. Răritul se execută cînd plantele au cel mult 3—4 frunze. Experiențele executate în legătură cu răritul, au arătat că dacă se face răritul sfeclei de za­­­hăr cînd plantele au două frunze, crește producția cu 2000—2500 kg. la h­ectar, iar conținutul în zahăr cu 0,6 la sută. Se recomandă ca distanța la sfecla de zahăr să fie la 15—18 cm. plantă de plantă, în așa fel, ca la hectar să existe 120.000 bucăți. La bumbac zăritul se va face în momentul cînd a răsă­rit în masă și să se termine cînd plantele au două frunze adevărate. In cazul că distanța între rînduri este 50 cm., plantele se răresc la 16—18 cm., iar cînd rîndurile sînt la distanța de 70 cm., plantele se răresc la 12—13 cm. Lucrarea de prășit se execută de 3—4 ori spre a distruge buruienile, pentru a crea în sol o atmosferă cît mai optimă pentru procesele biologice care au loc. S-a constatat că o pra­­­șilă in plus mărește producția la, ha. cu 200—300 kg. Se recomandă ca la prașila I-a și a II-a să s­i folosească cultivatorul tractat une­i carne și prășitoarea, ușurînd astfel operația prășitului manual. In ve­derea campaniei de seceriș și treie­­­riș va trebui pus la punct parcul de tractoare, locomobile, batoze, secerători-legători și combine. In a­­ceastă perioadă se vor termina toate reparațiile mașinilor agricole. In comunele în care există un mare număr de secerători simple și se­­­cerători-legători, secțiile agricole raionale vor face un plan concret cu privire la recoltatul păioaseloe pe fiecare comună în parte. In ul­timele zile ale lunii, orzul de toam­nă se coace pe terenurile nisipoase și sudice. Se recomandă a se recolta în pîrgă pentru consum și la coa­cerea completă pentru sămînță. Tot în această perioadă sfaturile popu­lare comunale și tehnicienii agri­coli vor recunoaște terenul din raza comunei și vor fixa locul ariilor de treier, spre a fi amenajate imediat ce se face secerișul. Lucrări zootehnice In această lună înfloresc plan­tele de nutreț ca: lucerna, trifoiul, ber­­ceagul, gramineele perene și altele, semn care indică cosirea lor. Se recomandă ca pe terenurile în coas­tă cositul finului să se facă cu coasa, iar pe terenurile plane să se folosească cositoarea mecanică. Fînul coosit va trebui uscat în cele mai bune condițiuni, pe capre de lett­h sau prăjini, așezîndu-se în straturi groase de 70—80 cm. Ime­diat ce a fost uscat, se transportă în gospodărie și se clădește în fire sau se bagă în fînare. Nu este de Lucrări vi­tic ! In această perioadă se face stro­pirea a III-a și a IV-a la vița de­­ ue contra manei, cu zeamă bor­­deleză. Se recomandă ca stropitul­­ să se facă pe partea interioară a frunzelor. Pentru combaterea făi­­nării sau oidiumului se vor prăfui strugurii cu praf de sulf. Contra făinării se m­ai pot face stropiri cu o soluție astfel preparată: 25 kg. bălegar de grajd putrezit pe jumătate și 15 litri de apă se pun într-un vas bine acoperit ca să fer­menteze timp de trei zile, după Lucrări în grădina de Ia această lună începe planta­rea verzei de toamnă. Locurile li­bere rămase după recoltarea legu­melor timpurii (spanac, salată, ri­dichii de lună) se insămînțează cu doi legume. Se continuă prășitul, plivitul și răritul diferitelor le­gume din grădină. Roșiile arăcite se copilesc ,și se leagă pe araci. De asemenea, în această perioadă se răsădește ceapa de apă. Legu­melor valoroase și celor care dau producții mari la hectar, li se dau îngrășăminte suplimentare. Roșiile, ardeii, vinetele, castraveții, ceapa, se stropesc contra manei. Se face recoltatul mazării, cartofilor tim­purii, verzei de vară, dovlecilor, un­loc recomandabil cositul finului după ce a înflorit complet, căci se pierd o serie de substanțe nutri­tive din gînuri atît de necesare hră­nirii animalelor. Tot în această perioadă se scot la pășune anima­lele tinere. Acestora li se dă o în­grijire specială, completîndu-li-se rația cu nutrețuri concentrate. O­­dată cu scoaterea la pășunat a ani­malelor se va face vaccinarea cu di­ferite seturi contra bolilor conta­gioase. In stupină se va face stupă­­ritul pastoral transportând stupii la baza meliferă­­ e și pomicole care se extrage soluția și se dilu­ează cu trei părți apă. Stropirea cu soluție de băle­gar ca și prăfuirea cu sulf se face cu pompa vermores dim­ineața pe fiecare ciorchine. In pomicultură, datorită faptului că în această pe­rioadă om­ida păroasă, nălbarul, inelarul și alte insecte atacă atît frunzele cît și fructele, se reco­mandă a fi combătuți cu D.D.T. și nitroxan agricol. Purecii de frunze se vor combate cu emulsii de să­­­pun și petrol, legume și zarzavaturi di di­n­i or de vară. Spre sfirșitul lunii iunie, începe recoltatul ro­șiilor, ardeilor, fasolei timpurii și vinetel­or. Cartofii care au fost puși la farorizat spre a fi plantați în luna iulie, se întorc, și se aleg cei stricați, care se îndepărtează. In această perioadă în grădina de le­­­gume se combat dăunătorii animali ca: purecii verzii, diferite muște la ceapă, varză, etc. cu nitroxan­a­ j­gricol sau emulsii de tutun, pe­trol și lăptun. Inginerii și tehfiî, d­ehii agronomi vor trebui să spri­jine lucrările de combatere a aces­tor dăunători, indicînd concentra­­țiile și dozele respective spre a se­ obține maximum de efect, Un nou cămin cultural Căminul cultural din comuna Stîngăc­aua, raionul Strehaia, fostTerenat. Acest cămin cultural a este prevăzut cu sală de spectacole, bibliotecă, cameră pentru aparat de cinematograf și altele. Cu multă dragoste au lucrat comunistul Boarbă Cornel, care a executat în­treaga lucrare de zidărie, D. Gheorghe, P. Nagovan, C. Miu­­lescu și alții. Tot în această comună, recent, s-a construit o frumoasă fîntînă cu apă potabilă. N. GHEOF.MA coresp. Artiștii amatori la concura De curind, artiștii amatori din ra­onul Ca afat s-au prezentat în faza raională a concursului. De un deosebit succes s-au bucurat artiștii amatori ai cănrtnu­­lui cultural din comuna Pîscu Vechi, care au fost clasați pe lo­cul I. Tot pe locul 1 au fost cla­sați : dansatorul Gh. I. Doca, fruntaș al recoltelor bogate, solistul vocal Constantin Călin, iar pe locul II, a fost clasat solistul ins­trumental Oprea Vizitiu. La succesul acestora a contribuit și munca neobosită a utomistului Ștefan Maimare — directorul că­­minului cultural, care a lucrat în strînsă legătură cu organele locale la pregătirea concursului. Nu același lucru se poate spune despre cadrele didactice mună, care șe-au sprijinit în din co­mod efectiv activitatea cultural-artistică, așa cum ar fi fost de dorit. Aceasta cu atît mai mult cu cît sarcina prin­cipală a cadrelor didactice de la sate în afara procesului de învâ­­țămînt este munca de culturalizare a țăranilor muncitori. GH. STELEA coresp,

Next