Inainte, iunie 1956 (Anul 13, nr. 3517-3541)
1956-06-02 / 3517. szám
Recent, în cottura Ișalnița, din raionul Craiova, a avut loc un schimb de experiență pe tema muncii culturale de masă, la care au participat activiști de partid, de stat, lucrători în domeniul cultural, precum și un mare număr de secretari ai organizațiilor de bază, președinți și secretari ai comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale din raionul Craiova, fruntași ai recoltelor bogate, țărani muncitori din comuna Ișalnița. Schimbul de experiență a avut drept scop generalizarea experienței pozitive în domeniul activității culturale din comuna Ișalnița, pe baza sarcinilor reieșite din documentele Congresului al II-lea al PMR și a hotărîrilor Comitetelor regional și raional de partid Craiova Cu această ocazie au fost prezentate referate din partea organizației de partid, a comitetului executiv al sfatului popular comunal și a colectivului de conducere al căminului cultural din această comună. Referatele au scos în evidență situația muncii culturale în perioada anului 1955, care în multe privințe era nesatisfăcătoare, precum și măsurile luate de organizația de partid și comitetul executiv al sfatului popular, cu sprijinul și concursul celorlalte masă și al țăranilor organizații de muncitori, pentru îmbunătățirea acestei activități. Referatele au subliniat rezultatele obținute în activitatea culturală și cum s-au reflectat ele în realizarea sarcinilor economice de plați. * Nu cu mult timp în urmă, în comuna Ișalnița munca culturală se desfășura la un nivel scăzut, marcînd chiar o rămînere în asiTia față de realizările economice locale. Sezisîndu-se de această stare de lucruri, organizați de partid, cu sprijinul comitetului raional de partid Craiova, a hotărît să analizeze activitatea organizației de partid în domeniul muncii culturale de masă. In acest scop s-a format un colectiv din trei membri de partid, care au studiat în circumscripțiile electorale și în organizațiile de masă felul cum se desfășoară activitatea în acest domeniu. Apoi, în luna decembrie 1955 a avut loc adunarea generală a comuniștilor în care s-au trasat sarcini concrete pentru toți membrii și candidații de partid, precum și pentru celelalte organizații de masă. Așa de pildă, sfatului popular i s-a trasat sarcina să asigure baza materială a muncii culturale prin dotarea căminului cultural cu mobilierul necesar, confecționarea a 14 panouri care să arate avantajele țăranilor muncitori înscriși în gospodăria colectivă și în întovărășirile agricole, sarcinile țăranilor muncitori și căile ce trebuie folosite pentru realizarea producției medii agricole planificată, precum sarcina de a amenaja o sală sportiivă pentru iarnă, construirea unei cabine pentru aparatul de filmat, etc. Căminului cultural și organizației UTM li s-au trasat sarcina reorganizării colectivelor ce activează în cadrul căminului cultural, a echipelor de cor, teatru, dansuri, sarcini ce au fost realizate și depășite datorită sprijinului direct al organizației de partid. Odată creată baza materială a muncii culturale, organizația de partid a luat măsurile necesare pentru reorganizarea și impulsionarea întregii activități culturaleducative de masă. Astfel, în luna ianuarie, în comuna Ișalnița au fost create un cor de 100 persoane, o brigadă artistică de agitație care cuprinde un număr de 12 tovarăși, o echipă de dansuri formată din 6 perechi de tineri și trei colective teatrale care cuprind un număr de 23 tovarăși. .Au fost confecționată și afișate în comună, la loc vizibil, 16 panouri, care prin grafice lămuresc o serie de probleme legate direct de activitatea economică a satului, 3 planigloburi, un grafic oglindind întrecerea patriotică pe circumscripțiile electorale, informația satului, gazeta satirică „Ariciul“ și ca o formă nouă de agitație vizuală — „Ocheanul magic", diferite vitrine pentru popularizarea cărților nou apărute și a activităților obștești pe diferite tărîmuri de activitate Pentru cuprinderea unui număr cît mai mare de țărani muncitori în activitatea cultural-educativă de masă, s-au creat 20 de cercuri de citit în afară de cele 13 existente în anul 1955. Acestea au fost organizate în fiecare circumscripție electorală avînd localuri corespunzătoare și fiind dotate cu broșuri, reviste și ziare. Responsabilii și agitatorii acestor cercuri de citit au fost selecționați din tovarăși bine pregătiți, comuniști, deputați și fruntași ai recoltelor bogate. Activitatea acestor cercuri de citit s-a desfășurat pe baza planurilor de muncă săptămînale iar evidența activității a fost trecută în caiete special întocmite pentru fiecare cerc în parte. In scopul popularizării metodelor agrotehnice avansate precum și a rezultatelor obținute de fruntași ai recoltelor bogate din întovărășirile agricole și sectorul individual, s-a creat o expoziție agricolă. In cadrul acestei expoziții inginerii, tehnicienii și fruntașii recoltelor bogate au făcut expuneri în fața țăranilor muncitori despre metodele folosite de ei și rezultatele obținute în creșterea producției la hectar. De asemenea, a fost organizată o expoziție de artă populară în cadrul căreia au fost expuse zeci de piese ce au scos la iveală creația populară locală și măiestria cu care țărancele municitoare din Ișalnița au executat cusături, țesături și împletituri de o frumusețe rară. Biblioteca sătească a fost sprijinită pentru reorganizarea activității culturale și dotată cu fondul de cărți și mobilierul necesar corespunzător cerințelor mereu crescînde ale localnicilor. Bibliotecara Grigorian Maria, membră de partid, a muncit cu multă sîrguință și pricepere pentru organizarea activității bibliotecii, pentru popularizarea cărților nou apărute, în scopul atragerii de noi cititori. Ca urmare a sporit numărul cititorilor de la 320 cîți erau la 1 ianuarie 1956, la 922, care au citit un număr de peste 4100 volume. In cadrul concursului „Iubiți cartea“ au fost atrași un număr de peste 95 țărani muncitori, dintre care 16 au fost pregătiți pentru a purta discuțiile finale în vederea obținerii insignei de „Prieten al cărții“. Acestea sunt doar cîteva din măsurile și realizările organizației de partid și ale sfatului popular din comuna Ișalnița pentru asigurarea condițiilor din ce în ce mai bune în vederea desfășurării activității culturale de masă în scopul îndeplinirii cu succes a sarcinilor economice. Pentru folosirea cu succes a acestor posibilități create de organizația de partid, cu sprijinul și concursul organizațiilor de masă, se impunea găsirea unor metode noi de lărgire a activității culturale în cadrul comunei și în general în munca politică de masă. Ca o primă sarcină ce și-a propus-o organizația de bază în această direcție, a fost organizarea participării tuturor comuniștilor și a tuturor membrilor organizațiilor de masă, la munca culturală. Totodată se impunea sarcina reorganizării și lărgirii colectivului de agitatori, care a fost mărit de la 33 cîți erau în decembrie 1955, la 99. De remarcat este faptul că agitatorii au fost recrutați din rîndul țăranilor muncitori legați direct de producție. Instruirea acestora s-a făcut cu regularitate de către biroul organizației de bază. Agitatorii își desfășoară activitatea în circumscripțiile electorale, avînd fiecare sarcină să lămurească cite 2—3 țărani muncitori, să intre în întovărășirea agricolă. De exemplu, tov. Anton Dumitrașcu a avut ca sarcină să lămurească pe Matei, Grigore și Badea Constantin. Aceștia au și intrat în întovărășirea „Gheoja“. La 1 decembrie 1955, în comuna Ișalnița au existat 2 întovărășiri agricole cu 46 familii de țărani muncitori, iar în prezent comuna Ișalnița numără 6 întovărășiri agricole care cuprind un număr de 205 membri și o suprafață de 147 ha. In această acțiune o rodnică activitate au depus deputații Anton Dumitrașcu, Rizi Repu, Mălăescu Constanța, Stancu Nicolae, Nicolae St. Nicolae, Mitran Pavel, Văduva Marin și Bărbuceanu Marin, care au lămurit Un număr de peste 100 de familii de țărani muncitori să se înscrie în întovărășirile agricole. Rezultate bune s-au obținut și în ceea ce privește îndeplinirea planului la colectări, impozite agricole, autoimpunere, prime ADAS, etc., indicii de realizare fiind de 85—95 ]a sută. Pentru înfrumusețarea satului, s-au cărat și împrăștiat pe șosele și drumuri 880 metri cubi de balast, s-au desfundat și amenajat șanțurile pe o lungime de 5300 metri, s-au confecționat 3000 bârne și au fost reparate 30 podețe mari de beton și alte 700 podețe mici în interiorul comunei. De asemenea a fost amenajat un parc de odihnă în mijlocul satului. Organizația de partid s-a călăuzit și a asgurat în practică subordonarea activității culturale îndeplinirii sarcinilor economice. Pe baza acestui principiu s-a fixat repertoriul corului, al brigăzii artistice de agitație, și al echipelor teatrale. Astfel, în repertoriul formațiilor artistice ale căminului cultural figurează cîntecele „Hai să facem o gospodărie“, piesa „Pîrleazul“ cu tema transformării socialiste a agriculturii. Izt programul brigăzii artistice de agitație sînt expuse texte care înfățișează îndemnuri la însămînțat după metodele agrotehnice, pentru înscrierea în întovărășirile agricole, demascînd totodată acțiunea dușmanului de clasă. Se poate spune că nu există compartiment de activitate care să nu fie cuprins în programul formațiunilor artistice, în cadrul acțiunilor de popularizare la gazetele de perete, „ocheanul magic“, în activitatea colectivului de agitatori și în conferințele sau prelucrările care au avut loc în cadrul căminului cultural, la expoziția agricolă, la cercurile de citit. In fruntea activității au membrii de partid, deputații stat utemiștii, care sub conducerea origanizației de bază, au ridicat munca culturală din comuna Ișalnița la un nivel înalt, subordonînd-o cerințelor sarcinilor concrete de producție pentru îndeplinrea planurilor economice. Comuniștii Văduva Marin, Corîci Titu, Preoteasa I., Grigorian Maria, și alții, au fost exemple demne de urmat în această activitate culturală. De asemenea, tovarășii Ionescu Lucian, director al căminului cultural, Ochișor Elena, responsabila comisiei de femei, Cărpuciu Gheorghița, Geantă Tolina, Dinculoiu Ion, Ciobîrcă Viorica, Tănase Ion, Zgubin Silvia, Dinculescu N., și alți tineri și tinere din comuna care au activat în cadrul formațiilor artistice sau în alte sectoare de activitate, au muncit cu multă dragoste. Metoda de bază pentru atragerea țăranilor muncitori la viața culturală a satului a fost exemplul personal al comuniștilor, utemiștilor, deputaților și cadrelor didactice care au fost nelipsiți de la toate aceste acțiuni. Tot ca o metodă de popularizare și stimulare în muncă, a fost folosită instituirea steagurilor de fruntași în campaniile agricole, în plata impozitelor, în achitarea îndatoririlor către stat, a contribuției în muncă, a cotelor, etc. Pentru ca la cercurile de citit să se trateze problemele cele mai actuale, legate de sarcinile de producție din etapa respectivă, s-a asigurat, de către organizația de bază, prin biblioteca sătească, împrospătarea fondului de cărți broșuri ale caselor de citit în fieșicare săptămînă. Tot aci au fost atrași fruntași ai recoltelor bogate care au făcut expuneri practice despre metodele folosite de ei în muncile agricole pentru pregătirea și condiționarea semințelor, pregătirea ogorului în vederea însămînțatului, executarea însămînțărilor și a muncilor de întreținere a culturilor pe baza regulilor agrotehnice cele mai avansate. In această direcție s-au evidențiat în mod deosebit tovarășii Văduva Marin, membru al întovărășirii legumicole „Drumul belșugului“, Flori Dumitru, țăran muncitor cu gospodărie individuală, fruntași ai recoltelor bogate, care au făcut expuneri repetate în fața țăranilor muncitori, la cercurile de citit. In scopul atragerii unui număr cît mai mare de colaboratori la gazeta de perete din rîndul țăranilor muncitori, organizația de bază întrebuințat metoda folosirii deputaților, fruntașilor recoltelor bogate, inginerilor și tehnicienilor, precum și a corpului didactic pentru a ajuta țăranii muncitori în redactarea articolelor, reușind în felul, acesta să crească un număr însemnat de corespondenți ai gazetei de perete. Numărul mare de articole scrise de aceștia a făcut cu putință ca articolele să fie schimbate din 10 în 10 zile, toate acestea au făcut să crească considerabil prestigiul organizației de bază, al sfatului popular, și al celorlalte organizații de masă care au contribuit la desfășurarea muncii culturale în comuna Ișalnița și totodată la creșterea nivelului cultural al țăranilor muncitori, fapt ce s-a oglindit în aplicarea pe scară largă a metodelor înaintate în agricultură și în succesele obținute pe calea transformării socialiste a agriculturii. Așa se explică și faptul că, comuna Ișâlnița a fost fruntașă pe raion în campania însămîri țărilor de primăvară și se menține fruntașă și în campania de întreținere a culturilor. La aceste succese a contribuit din plin și organizarea celor 80 de grupe de într-ajutorare care au funcționat și funcționează încă în comuna Ișalnița. * In cadrul schimbului de experiență participanții au putut urmări pe teren realizările țăranilor muncitori din comuna Ișalnița în domeniul activității culturale, vizitînd localurile organizațiilor de masă, expozițiile, cercurile de citit, etc existente în comună. La discuții participanții s-au înscris în număr mare, scoțînd în evidență realizările importante obținute în domeniul muncii culturale din comuna Ișalnța, și din comunele unde ei își desfășoară munca. Toți participanții la schimbul de experiență prin discuțiile purtate și-au exprimat Hotărîrea de a munci neobosit în comunele lor pentru generalizarea metodelor și rezultatelor obținute în comună Ișalnița, apreciind schimbul de experiență ca un ajutor prețios in activitatea lor pe tărîmul muncii cultural-educative de masă. Schimbul de experiență s-a încheiat printr-un bogat program artistic prezentat de formațiile artistice ale căminului cultural din Ișalnița. Pe marginea unui schimb de experiență Activitatea culturală oglindită în realizările economice ale satului Calendarul lucrărilor agricole pe luna iunie Lucrări în cultura mare întreținerea culturilor prășitoare începe chiar după răsărirea lor și ține pînă toamna tîrziu, în raport de necesitățile plantelor. In această perioadă se execută răritul culturilor de porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, sfeclă furajeră și altele. Răritul se execută cînd plantele au cel mult 3—4 frunze. Experiențele executate în legătură cu răritul, au arătat că dacă se face răritul sfeclei de zahăr cînd plantele au două frunze, crește producția cu 2000—2500 kg. la hectar, iar conținutul în zahăr cu 0,6 la sută. Se recomandă ca distanța la sfecla de zahăr să fie la 15—18 cm. plantă de plantă, în așa fel, ca la hectar să existe 120.000 bucăți. La bumbac zăritul se va face în momentul cînd a răsărit în masă și să se termine cînd plantele au două frunze adevărate. In cazul că distanța între rînduri este 50 cm., plantele se răresc la 16—18 cm., iar cînd rîndurile sînt la distanța de 70 cm., plantele se răresc la 12—13 cm. Lucrarea de prășit se execută de 3—4 ori spre a distruge buruienile, pentru a crea în sol o atmosferă cît mai optimă pentru procesele biologice care au loc. S-a constatat că o prașilă in plus mărește producția la, ha. cu 200—300 kg. Se recomandă ca la prașila I-a și a II-a să si folosească cultivatorul tractat unei carne și prășitoarea, ușurînd astfel operația prășitului manual. In vederea campaniei de seceriș și treieriș va trebui pus la punct parcul de tractoare, locomobile, batoze, secerători-legători și combine. In această perioadă se vor termina toate reparațiile mașinilor agricole. In comunele în care există un mare număr de secerători simple și secerători-legători, secțiile agricole raionale vor face un plan concret cu privire la recoltatul păioaseloe pe fiecare comună în parte. In ultimele zile ale lunii, orzul de toamnă se coace pe terenurile nisipoase și sudice. Se recomandă a se recolta în pîrgă pentru consum și la coacerea completă pentru sămînță. Tot în această perioadă sfaturile populare comunale și tehnicienii agricoli vor recunoaște terenul din raza comunei și vor fixa locul ariilor de treier, spre a fi amenajate imediat ce se face secerișul. Lucrări zootehnice In această lună înfloresc plantele de nutreț ca: lucerna, trifoiul, berceagul, gramineele perene și altele, semn care indică cosirea lor. Se recomandă ca pe terenurile în coastă cositul finului să se facă cu coasa, iar pe terenurile plane să se folosească cositoarea mecanică. Fînul coosit va trebui uscat în cele mai bune condițiuni, pe capre de letth sau prăjini, așezîndu-se în straturi groase de 70—80 cm. Imediat ce a fost uscat, se transportă în gospodărie și se clădește în fire sau se bagă în fînare. Nu este de Lucrări vitic ! In această perioadă se face stropirea a III-a și a IV-a la vița de ue contra manei, cu zeamă bordeleză. Se recomandă ca stropitul să se facă pe partea interioară a frunzelor. Pentru combaterea făinării sau oidiumului se vor prăfui strugurii cu praf de sulf. Contra făinării se mai pot face stropiri cu o soluție astfel preparată: 25 kg. bălegar de grajd putrezit pe jumătate și 15 litri de apă se pun într-un vas bine acoperit ca să fermenteze timp de trei zile, după Lucrări în grădina de Ia această lună începe plantarea verzei de toamnă. Locurile libere rămase după recoltarea legumelor timpurii (spanac, salată, ridichii de lună) se insămînțează cu doi legume. Se continuă prășitul, plivitul și răritul diferitelor legume din grădină. Roșiile arăcite se copilesc ,și se leagă pe araci. De asemenea, în această perioadă se răsădește ceapa de apă. Legumelor valoroase și celor care dau producții mari la hectar, li se dau îngrășăminte suplimentare. Roșiile, ardeii, vinetele, castraveții, ceapa, se stropesc contra manei. Se face recoltatul mazării, cartofilor timpurii, verzei de vară, dovlecilor, unloc recomandabil cositul finului după ce a înflorit complet, căci se pierd o serie de substanțe nutritive din gînuri atît de necesare hrănirii animalelor. Tot în această perioadă se scot la pășune animalele tinere. Acestora li se dă o îngrijire specială, completîndu-li-se rația cu nutrețuri concentrate. Odată cu scoaterea la pășunat a animalelor se va face vaccinarea cu diferite seturi contra bolilor contagioase. In stupină se va face stupăritul pastoral transportând stupii la baza meliferă e și pomicole care se extrage soluția și se diluează cu trei părți apă. Stropirea cu soluție de bălegar ca și prăfuirea cu sulf se face cu pompa vermores dimineața pe fiecare ciorchine. In pomicultură, datorită faptului că în această perioadă omida păroasă, nălbarul, inelarul și alte insecte atacă atît frunzele cît și fructele, se recomandă a fi combătuți cu D.D.T. și nitroxan agricol. Purecii de frunze se vor combate cu emulsii de săpun și petrol, legume și zarzavaturi di dini or de vară. Spre sfirșitul lunii iunie, începe recoltatul roșiilor, ardeilor, fasolei timpurii și vinetelor. Cartofii care au fost puși la farorizat spre a fi plantați în luna iulie, se întorc, și se aleg cei stricați, care se îndepărtează. In această perioadă în grădina de legume se combat dăunătorii animali ca: purecii verzii, diferite muște la ceapă, varză, etc. cu nitroxana jgricol sau emulsii de tutun, petrol și lăptun. Inginerii și tehfiî, dehii agronomi vor trebui să sprijine lucrările de combatere a acestor dăunători, indicînd concentrațiile și dozele respective spre a se obține maximum de efect, Un nou cămin cultural Căminul cultural din comuna Stîngăcaua, raionul Strehaia, fostTerenat. Acest cămin cultural a este prevăzut cu sală de spectacole, bibliotecă, cameră pentru aparat de cinematograf și altele. Cu multă dragoste au lucrat comunistul Boarbă Cornel, care a executat întreaga lucrare de zidărie, D. Gheorghe, P. Nagovan, C. Miulescu și alții. Tot în această comună, recent, s-a construit o frumoasă fîntînă cu apă potabilă. N. GHEOF.MA coresp. Artiștii amatori la concura De curind, artiștii amatori din raonul Ca afat s-au prezentat în faza raională a concursului. De un deosebit succes s-au bucurat artiștii amatori ai cănrtnului cultural din comuna Pîscu Vechi, care au fost clasați pe locul I. Tot pe locul 1 au fost clasați : dansatorul Gh. I. Doca, fruntaș al recoltelor bogate, solistul vocal Constantin Călin, iar pe locul II, a fost clasat solistul instrumental Oprea Vizitiu. La succesul acestora a contribuit și munca neobosită a utomistului Ștefan Maimare — directorul căminului cultural, care a lucrat în strînsă legătură cu organele locale la pregătirea concursului. Nu același lucru se poate spune despre cadrele didactice mună, care șe-au sprijinit în din comod efectiv activitatea cultural-artistică, așa cum ar fi fost de dorit. Aceasta cu atît mai mult cu cît sarcina principală a cadrelor didactice de la sate în afara procesului de învâțămînt este munca de culturalizare a țăranilor muncitori. GH. STELEA coresp,