Inainte, iulie 1956 (Anul 13, nr. 3543-3567)

1956-07-03 / nr. 3543

Din activitatea comisiei de femei a raionului Calafat Sfaturile populare com­fttnale (Im ra­ionul Calafat primesc un sprijin pre­țios din partea comisiilor și grupelor de femei. Participînd activ la acțiu­nile inițiate de sfaturile populare, comisiile de femei, prin delegatele de grupe și responsabilele de circum­scripții mobilizează un număr tot mai mare de țărănci muncitoare la efec­tuarea muncilor agricole sau alte munci cu caracter obștesc. Gospodărirea și înfrumusețarea ora­șului Calafat, precum și a comunelor din raion a stat în centrul atenției comisiei raionale de femei, îndrumate de delegatele de grupă, numeroase gospodine și-au adus aportul la cură­țirea parcurilor orașului în care au fost amenajate ronduri cu ițori și au amenajat spații verzi. Gospodinele au fost îndrumate să mențină în perma­nență curățenia în curți, în fața ca­selor și să-și varute imobilele. Reali­zări de seamă a obținut în ultimul timp și comisia de femei din comuna Ciupercepii Vechi. Țărancele munci­toare din această comună au contri­buit din plin la ridicarea construcției căminului cultural, achitîndu-și auto­­impunerea, ajutînd la transportul ma­terialelor de construcție și alte munci. Demnă de remarcat este și activitatea desfășurată de comisia de femei din comuna Poiana Mare- intiminată de comitetul executiv al sfatului popular comunal, comisia de femei a organizat întrecerea patriotică între țărancele ■ muncitoare dintr-un număr de 4 cir­­­cumscripții electorale, în problemă gospodăririi comunei și întreținerea culturilor. Ganea Elena, Elisabeta Dinescu, Urziceanu Olga, și alte membre ale grupelor de femei, s-au si­tuat în fruntea acțiunii de întreținere a curățeniei în circumscripțiile elec­torale din care fac parte. Sprijinită îndeaproape de comitetul executiv al sfatului popular raional, comisia de femei a raionului Calafat desfășoară o susținută muncă culturală în m­o­­dul femeilor. In acest scop, numai în oraș au luat ființă 35 cercuri de citit, care sunt frecventate de nume­roase gospodine. Profesoarele și învă­țătoarele din oraș citesc gospodinelor diferite articole din revistele „Să­­teanca“ și „Femeia“, etc. In ultimul timp, în majoritatea acestor cercuri au fost prelucrate broșurile: „Cum ne creștem copiii'’ și „Glasul mamelor în apărarea păcii“ In orașul Calafat, precum și în alte comune din saion au luat ființă cercuri de pregătire a bucatelor sau croitorie, unde femeile pot învăța lucruri folositoare. Femeile aduc un prețios aport și în opera de transformare socialistă a agriculturii. Tot mai numeroase ță­rance muncitoare din comunele acestui raion sunt antrenate în colectivele constituite în circumscripțiile electo­rale, care merg din casă in casă, lă­murind țăranii muncitori pentru a se înscrie in gospodăriile colective sau întovărășirile agricole, o activitate rodnică în această direcție desfășoară comisia de femei din comuna Magla­­vit. Floarea Țupa, Cornelia Ciorovea­­nu, efe­ctnt numai cîteva din țăran­cele muncitoare din comună care îm­preună cu soții lor, au cerut să se înscrie în gospodăria colectivă. Discutînd în mod amănunțit despre sarcinile ce-i revin în campania de recoltat, comisia raională de femei Calafat a luat din vreme măsurile necesare pentru ca majoritatea puncte­lor sanitare de prim-ajutor de pe lîngă batozele de treier să fie deser­vite de femei și tinere fete. Astfel pentru această muncă au fost recru­tate 60 de femei și tinere fete, 15 bi­blioteci volante de la ariile de treier urmînd a fi deservite, de asemenea, tot de femei. Desfășurînd și de acum înainte o muncă susținută pe tărîm economic și gospodăresc, comisia de femei a raio­nului Calafat este hotărită să contri­buie din plin la buna desfășurare a campaniei de treieriș și colectare din acest an, să dea viață angajamentelor luate. Contribuie la înfrumusețarea comunei Dornici de a și gospodări tot mai bine comuna, țăranii muncitori din circumscripțiile electorale ale comunei Cetate, raionul Cujniir, participă cu însuflețire la acțiunea de înfrum­use­­­are a comunei lor. Astfel, în circum­scripțiile electorale nr. 5, 17, 29, etc. cetățenii se întrec în vederea curățirii șanțurilor, reparării podețelor, văruirii gardurilor, etc. Deputatele Vilă Mino­­dora și Aneta Rentea discută zilnic cu alegătorii, mobilizîndu-i să­­ mențină curățenia în curți și în fața caselor. Nici tinerele țărance sunt mai prejos. Astfel, muncitoare șu tovarășele Popa Tudorița, Radu Elena și Nichita Sonia au sprijinit acțiunile inițiate de sfatul popular comunal, iar comisia de femei se preocupă de organizarea unei expoziții de țesături și alte o­­biecte lucrate de mină- Dezinteres față de executarea construcțiilor prin autoimpunere Cu patru ani de zile, în urmă, ță­ranii muncitori din comuna Logrești- Moșteni, raionul Gilort, au luat ini­țiativa construirii prin autoimpunere a unui local de școală în satul Măru. C­ontribuind activ la ridicarea cons­trucției noului local de școală, ei au cărat materialul necesar, efectuînd sute de ore muncă voluntară. Cu toate acestea insă, datorită neglijen­ței compitetului executiv al sfatului popular comunal, construcția n-a fost terminată nici pînă în prezent. Ce are de spus în această privință comitetul executiv al sfatului popular raional Gilort­i ION POPESCU coresp. Cuvîntul inovatorilor Macara pentru scos pămînt din gropi Această macara este folosită Tg. Jiu, de către la maistrul de șan­tier I. Barac, fiind inovația tov. Ma­rin Canicea. Așa cum se ve­de din desen, ma­caraua are un­­­­ schelet de lemn asemănător cu al sonetei manuale, și folosește același troliu de mină. In plus brațul orizontal B se poate roti la 180 de grade în jurul lu­minării „L”, ast­fel pămîntul scos din groapă se de­pozitează tot ca macaraua, în jur, după nevoi. Prin folosirea acestei macarale se economisește materialul nece­sar schelăriei pen­tru platforme, precum și mano­pera necesară re­­leurilor, productivitatea muncii crescînd în acest caz cu aproape 200 la sută. Un dispozitiv cu întrebuințări multiple Iată acum un aparat cu între­buințări multiple. După cum arată desenul, S. este o fată, scîndură obișnuită rinde]uită, de 120 cm­­lungime și 14 cm­ lățime. In lun­gul scîndurii se taie o deschiză­tură de 100x1 cm. Pe această des­chizătură glisează un raportor obiș­nuit „$”. Pe raportor, o limbă de metal „I” fișată în punctul X și cu o greutate la extremitatea de jos însemnată în desen cu G. In­­clinînd lata, limba I, arată gradele corespunzătoare pe raportor. In plus, pe scîndură se fixează apa­ratele de ochire M. și G. (o cres­tătură și o citare) prin care se poate viza, întregul dispozitiv alunecă pe piciorul gradat P, fisîndu-se după dorință cu ajutorul unui șurub, fluture. Acest dispozitiv poate folosi ca­ nivelă pentru ziduri, la ridicarea profilelor transversale, clinometru, și dispozitiv de ni­v­elment. După cum se vede această ino­vație apar­ți­ni­nd țov. Bercovici Franc­isc pe c­ît este de simplă pe atît este de u­tilă­ Ea economisește aparatele scumpe și delicate care pot fi înlocuite cu succes pentru lucrări de mai mică importanță. Mai multa preocupare în problema distribuirii prinii Aprovizionarea unităților alimen­tare și a centrelor de desfacere a pîinii, se face de obicei, de că­tre distribuitorii întreprinderii de panificație Craiova, care lucrează după un plan stabilit dinainte. In general, aceștia se stră­duiesc să corespundă funcției pe care o a­e în vederea înde­plinirii la timp a planului de dis­tribuire a pîinii. Cu toate că ma­joritatea distribuitoil­or întreprin­derii de panificație, caută să se achite cu cinste de sarcini, se gă­sesc totuși anii printre ei, care nu-și fac pe deplin datoria. Unul dintre aceștia este și distribuitorul Ion Diaconescu, care nu respecta orele de distribuire către unitățile de desfacere, iar uneori nu res­pectă nici zilele, deși este pla­nificat a duce pîine zilnic. In le­gătura cu aceasta să luăm cîteva cazuri petrecute la unitatea sfr. 177 „Alimentara”, din Valea Lenin nr. 1 (Valea Vlăicii). Lăsînd la o parte numeroasele cazuri mai vechi­, distribuitorul de mai sus n-a adus acestei unități, în ziua de 16 iunie, nici o pîin­e albă, lăsînd astfel consumatorii din raza aces­tui magazin (după așteptări înde­lungate) să caute pîine în alte părți ale orașului. De asemenea, în ziua de 18 iunie, plinea a fost adusă abia la orele 20 cînd unitatea era închisă-Un alt exemplu negativ consti­tuie distribuitorul Ilie Di­îkti- A­­cesta, deși este punctual la distri­buirea albiturilor (eponuri, ch­ifie etc.), la distribuirea pu­pii se pre­zintă slab­ La unitatea C. C.­­­­„Alimentam” ntr- 173, de pe str. Kogîlniceanu, de exemplu, în ma­joritatea cazurilor consumatorii trebuie să aștepte ore întregi ca să vină pâinea albă. Conducerea întreprinderii de pa­nificație, Craiova, are datoria față de publicul consumator al ora­șului nostru să analizeze cauzele acestor defecțiuni și să ia neîntir­­ziat măsurile cuvenite pentru a asigura o cît mai bună distribuire a pîinii. D. G. S­PORI Cupa R. P. R. la fotbal Meciul dintre echipele de categoria C. „Știința“ — Craiova și „Progresul“ Corabia, contînd pentru Cupa P.P.R. la fotbal, terminat cu victoria oaspeților numai după prelungiri cu corul de 5—2 (1—1, 2—2) a prile­juit un joc viu disputat și extrem de interesant, presărat cu numeroase faze palpitante. Pentru edificarea a­­ce­lora care n-au asistat la întilnire și care vor părea surprinși de scorul se­ver la care au cedat studenții, trebuie să spunem ca rezultatul a oglindit raportul de forțe de pe teren din pre­lungiri. Deși în primele două reprize studenții au dominat echipa „Progre­sul“ Corabia, d­ovedind o bună condiție fizică, s-a apărat, ob­nținînd un rezul­tat de egalitate. Vom adăuga la acea­sta și faptul că portarul corăbienilor, Popovici a fost atent, și mereu la post, pe lîngă faptul că a avut un mare noroc care l-a salvat de la numeroase goluri gata făcute. In primele două reprize, studenții au jucat dinamic practicînd deschideri lungi în timp ce oaspeții s-au pierdut in combinații cu pase scurte. Evoluția scorului indică emoțiile prin care au trecut specta­torii : în minutul 27 înscrie Pătrușcă de la „Progresul“, pentru ca în ulti­mul minut al reprizei, Colțea să ega­leze. La reluare, Buldur de la „Știin­ța“ ridică scorul, pentru ca în minu­tul 71 Dragomirescu să egaleze din nou. In prelungire corăbienii, cu o con­diție fizică mai bună și cu mai mult calm înscriu încă 3 goluri prin Drago­­mirescu (min. 92 și 113) și Coman (mi- 112) Fără a face din aceasta o scuză a înfrîng­erii, arătăm că „Știința“ a fost lipsită de aportul cî­­torva titulari. De-a lungul întrecerii, s-au remarcat: Lupu, Lambru și Ru­­soiu de la gazde, iar de la oaspeți Dragomirescu și portarul Popovici, un tînăr talentat, însă cu o comportare complet nesportivă care trebuie ime­diat analizată de secția de fotbal și antrenor. Ieșirile pe care le-a avut pe teren nu-l onorează. Acestuia i s-au alăturat și alți jucători co­­răbieni care au protestat nemo­­tivat împotriva deciziilor arbi­trului C. H. Petrescu (Craiova) care a condus jocul cu multe greșeli. In deschidere juniorii Constructorului au întrecut pe cei ai „Științei“ cu 4—1 (1-0). La Rm. Vîlcea, tot în cadrul cupei R.P.R. s-a disputat întîlnirea dintre echipele „Flamura roșie" — Rm. Vîl­­cea și „Locomotiva“ Craiova întîlni­­re terminată cu scorul de 6--1 în fa­voarea gazdelor. Fotbal categoria B Din Turnu Severin ne-a venit o veste bună : „Locomotiva" Turnu Se­verin în lupta pentru a ieși la sfîrși­­tul turului din zona „lanternei"­ a în­trecut „Progresul" Satu Mare cu sco­rul de 4­—3, într-un meci in care gaz­dele au marcat de 4 ori prin Biolga (minutele 20, 38 47 și 58), iar oaspe­ții de 3 ori prin Costea (m­inutele 25 și 83) și Ferentzi (min. 75). După cum reese și din evoluția scorului, severi­nenii au cedat cadența spre sfîrșitul întîlnirii. Victoria echipei din cat­eia B­, singura la ora actuală în re­giunea noastră, ne bucură și ne­­ să întrevedem că a intervenit în a­­pă înviorarea pe care o așteptăm toții de la componenții lotului rinean, harnici muncitori ceferiști. Gimnastică In cadrul cupei orașelor la gimnas­tică fete, sala colegiului „Nicolae Bălcescu", a găzduit întîlnirea dintre echipele Craiova — Pitești. Dovedind o tehnică mai bună, echi­pa Craiovei a realizat 401 puncte, iar cea a Piteștiutei 294,75 puncte. Iată și cîteva rezultate individuale : Individual compus categoria junioa­ra sala Dinamo, duminică s-a dis­putat finala asociației „Voința" la popice între echipele orașelor Arad, București și Tg. Mureș, formate din oițe­i băieți și 2 fete fiecare. Prezentînd o echipă bine pregătită din punct de vedere fizic și tehnic, re: 1) Potîrcă Silvia Cv. 51,60; ?]i­iu­a plena Pitești 51,10; 3) Dumi­trescu Maria Cv. 50,60; Categoria III-a : 1) Them­a­ Roze Cv. 53,20; 2) Grigore Maria Cv. 49,90; 3) Welsin­­gher Antoaneta C­v. 49,45; Categoria II-a 1) Wachsman Traute Cv. 50,80; 2) Roman Elisabeta Cv. 49,15. echipa Tg. Mureș a cîștigat cu 10.622 popice doborîte, urmata de echipa orașului București care a totalizat 10.574­­ popice doborîte și cea a orașu­­lui Arad cu 10.556 popice doborîte. E. ZAMFIRESCU și G. MOȚOC. Popice NOTAI 2x2 = cîteodată 5 Nu este vorba de o cronică a fil­mu­lui maghiar „2x2 == cîteo­­dată 5?' ci de o simplă ..gre­so­li.V­! de calcul, care de altfel se repetă foarte des de unii casieri di 11 sta­­­n­țe CJ.F.R. Asemenea „greșeli” de calcul se întîmplă mai ales cînd călătorul are de cumpărat mai mu­lte bilete, adică biletul pentru distanța respectivă, suplimentul pentru tren accelerat și tichetul pentru rezervarea locului. Apoi pe biletele respective sunt înscrise în afară de partea întreagă și zeci­male, derutează pe călător mai a­­les cînd la ghișeul respectiv este aglomerație neputind să facă ve­ne.Hsi palpnnul fminni Q­x .„lx pun» ci­ și cu am mai mult îl face pe casier să „gre­șească” la totalizarea sumei. Na­tural că la asemenea „greșeli” (și 41 m­e sunt destule) casierul res­­­­pectiv „ciupește” zilnic o sumă destul de importantă. Printre casierii care comit ase­­menea „greșeli” se află și tov. Bărăgan Constantin. Lipsa respec­tivă nu este numai a sa, ci și a organelor în drept care nu-l con­trolează și care nu afișează pre­țul biletelor pentru ca, călătorul să știe cu ce sumă să se prezinte la casă sau să poată cere casie­­rului restul ce i se cuvine. Pt. conformitate D. CĂLĂTORIT î Distanțele sunt învinse Sîntem în plin sezon de băi și de plecări la stațiunile climateri­ce. Plățile de pe litoralul Mării Negre ca și crestele gzonate ale munților înalți, cunosc în actua­lul sezon o mare afluență de vi­­legiaturiști. Serviciile Oficiului Național de Turism „Carpați” pri­mesc nenumărate solicitări de călătorii în străinătate, în timp ce turiști de peste mări și țări, so­licită să ne viziteze țara­ Noi grupuri de turiști — muncitori și colhoznici din frumosul Kazah­­stan, oameni de afaceri de dinco­lo de Ocean, tineri și tinere de pe plaiurile însorite ale Argen­tinei și Braziliei și-au manifes­tat dorința de a petrece la noi în țară zile plăcute de concediu. Au mare căutare în aceste zile de vară articolele de sport și de voiaj : rucsacurile, bocancii de munte, undițele, plasele de fluturi, mingiile și termosurile ca și scau­­nele pleiafeile. Cititorule ! ți-ai pregătit" rucsa­cul și"termosul? Punem această întrebare de­oarece intenționăm să vă invi­tăm să facem împreună o călăto­rie mai lungă în cîteva țări. V-am găsit nepregătiți ? Nu-i nimic. Călătoria o putem face și fără aceste pregătiri. * Primul popas — străvechiul oraș de la gurile Nilului — Cai­Limuzine ce sclipesc în radele soarelui Igrid așteaptă la inter­secții trecerea pietonilor îmbră­cați în haine moderne europene, cu burnusu­ri sau tradiționale­­ veș­minte de pînză albă. Clădiri în­ stil modern, altele cu multe ve­rande și balcoane largi, anima­ția de pe străzi, dau acestui oraș un aspect pitoresc. La Cairo — capitala de astăzi a Egiptului, țară cu o străveche civilizație, țara piramidelor lui Keops, Refren și Micerinos, renumitei biblioteci de la Alexan­­­dria, țara Sfinxului de piatră și a vechilor felahi ce-și cultivau orezul în mîlul Nilului, se întîl­­nesc în acest an la tîrgul interna­țional de mostre sute de reprepre­­zentanți comerciali din diferite state, oameni de afaceri de pe toa­te meridianele și paralelele globu­lui pentru a încheia tranzacții co­merciale. m. Tîrgul internațional de mostre. Deasupra pavilioanelor fîlfîie în adierea răcoroasă a brizei mării de dimineață steagurile țărilor participante. Ca niciodată în anii de după război la Cairo nu s-au întîlnit atît de numeroși repre­zentanți comerciali din state cu sisteme sociale diferite, țări prin­tre care se numără și Republica Populară Romînă. In pavilionul țării noastre, vi­zitatorii vor putea admira fe­luritele și multiplele exponate ale tinerei noastre industrii socialiste în plină dezvoltare. Să enumărăm doar cîteva dintre acestea: trac­toare, instalații, petrolifere de fo­raj, produse ale industriilor ali­mentare și textile, motoare și aparataje electrice produse de fabrica „Electroputere“ din Cra­iova, mobilă fină, articole de ar­tizanat, etc. Fabrica „Electropu­tere“ printre altele expune: în­trerupători automați în ulei, transformatori de forță de 560 KVA, grupuri convertizoare de frecvență, motoare de 80 KW, pen­tru liniile de ciment și alte zeci de exponate făcute de mîini îndemînatice ca cele ale tinerilor Marius Pasăre și Nicolae Boso­­vici, ale inovatorilor Aurel Pană și Covaci Alexandru, ale laurea­ților premiului de stat Wilhelm Wagner și Petre Săftoiu sau ale altor fruntași ai întrecerii socia­liste. Inchip­uiți-vă mîlul Nilului răs­colit de puternicile tractoare ro­­mînești KD și KDP, autocamioa­nele „Steagul roșu“ gonind pe șoselele Egiptului încărcate cu baloturi de bumbac, sapi cu orez, portocale, smochine și lămîi din care vei gusta și tu cititorile, transportate din interiorul țării spre porturile de la Marea Medi­­terană spre a fi expediate în dife­rite colțuri ale lumii. Gîndiți-vă la uriașele turle de sonde și instala­ții de foraj ce poartă emblema „fabricat în RPR“ sfredelind sub­solul Egiptului pentru a scoate aurul negru. •ji Al doilea popas. După anii de război, Hanoi-ul, capitala R. D. Vietnam pare de nerecunoscut. S-au reînălțat din moloz și ruine atît clădirile cu aspect oriental cît și cele moderne. S-au construit fabrici în care zahărul se extrage din trestie. Fumegă din nou coșu­rile fabricilor de decorticat orez, iar pagodele își înalță mindre si­luetele pînă departe spre înaltul cerului dînd orașului aspectul ca­racteristic așezărilor în care se îmbină armonios stilul arhitecto­nic local, cu cel modern. Din revărsatul zorilor și pînă seara tîrziu, pe străzile și bule­vardele Hanoi-ului, vizitatorii străini folosesc rișca — un mijloc de locomoție asemănător trăsurii, cu deosebire că are numai două roți și o trasă de proprietarul ei. In călătoria noastră în special pe străzile prin Hanoi, principale nu vom folosi rișca, ci tramvaiul. Silueta deosebit de elegantă a tramvaiului și culorile alb-roșu ce se îmbină armonios ne-au a­­tras atenția în mod deosebit. Uimire ! Sunt atît de asemănă­toare tramvaielor fabricate la „Electroputere”. Nu ne-am înșe­lat. Tramvaiele din Hanoi poartă cunoscuta plăcuță nichelată pe carc stă scris : „fabricat în R.P.R. — Electroputere — Cra­iova”­Distanța de peste 15 000 km. ce desparte Hanoi­ul de Craiova a fost învinsă. Mulți călători din Hanoi ce folosesc tramvaiul ca mijloc de locomoție nu cunosc is­toria acestor tramvaie. Există to­tuși în Hanoi călători care cunosc chiar pe făuritorii acestor tram­vaie. Reprezentanții tinerilor din Ha­noi s-au întîlnit cu cei ai tineri­lor de la „Electroputere” cu trei ani în urmă la Festivalul Mon­dial al Tineretului de la Bucu­rești. S-au cunoscut, și-au rămas prieteni. In timpul acela, la „E­­lectroputere” se făurea prototipul tramvaiului. Acum, în cel de-al doilea cincinal la „Electroputere” spațioasele tramvaie cu peste 70 de locuri se fabrică în serie. Vi­sul de atunci al constructorilor, tinerii din Hanoi l-au văzu­t înfăp­tuit. Tramvaiele fabricate de prie­tenii lor din România circulă as­tăzi pe străzile Hanoi-ului- O con­­­­tribuție prietenească la dezvolta­rea orașului renăscut din ruinele războiului — Hanpi, * Cline, Cline, Cline... clopoțelul a sunat și pentru o clipă tram­vaiul a oprit într-o nouă stație. Călătorii numai sunt aceiași- Unii dintre ei poartă fesuri roșii și șalvari. Vorbesc chiar altă limbă. Și orașul arată altfel. Străzile sunt mai înguste și întortochiate uneori. Locul pagodelor l-au luat moscheele cu minunatele lor mi­narete. Sîntem la Istambul sau Ankara? răspunsul nu vi-l putem da pen­tru că încă nici noi nu știm pre­cis în care din aceste orașe din Turcia vor circula tramvaiele fa­bricate la „Electroputere“, pentru care oamenii de afaceri turci a­u încheiat tranzacții comerciale cu țara noastră. Vă vom anunța însă la timp despre destinația tramvaielor fabricate la „Electro­­­putere". * Cu părere de rău dragi cititori trebuie să vă spunem că spațiul nu ne permite să vizităm împreu­nă India, R. P. Ungară, R. P. Chi­neză, R. P. Albania, R.P-D. Co­reeană, sau tîrgurile sale și expozițiile din internațio­acest an din orașele Ismir, Zagreb, Sura­baja, Damasc și Salonic unde țara noastră va avea în care se vor găsi și pavilioane exponate ale fabricii „Electroputere“, * * * Și iată. N-am fost nici în m­unți, nici la mare, n-am vizitat nici o stațiune balneo-climaterică, du ne-a ars soarele tropical, n-am respirat aerul tare și sărat al o­­ceanului. Dar totuși în călătoria noastră am respirat adînc aerul curat al prieteniei și libertății, am trăit sentimentul înfrățirii între popoare, chiar între acelea cu sis­teme sociale diferite și am remar­cat că distanțele fie ele cît de­ mari după cum și deosebirile de orîn­­duiri sociale nu pot împiedica mersul înainte­, strîngerea/i adîn­­cirea prieteniilor sincere, bazate pe egalitate și avantaje reciproce. L. PANELIU ro.

Next