Inainte, octombrie 1956 (Anul 13, nr. 3620-3644)

1956-10-03 / nr. 3620

i Consfătuirile de producție — mijloc eficace de îmbunătățire a activității întreprinderilor Zi de zi, muncitorii din între­prinderi depun eforturi susținute pentru îndeplinirea și depășirea planului de producție. Aplicînd înaintatele metode de muncă, ei reușesc să mărească producția și productivitatea muncii, să obțină economii de materiale și materie primă, în scopul reducerii siste­matice a prețului de cost al pro­duselor. După ce,­ la sfîrșitul fiecărei luni se face bilanțul realizărilor, în consfătuiri de producție, pe grupe sindicale, se analizează fe­lul cum a decurs activitatea, se scot la iveală lipsurile și se arată greutățile întîmpinate în această perioadă, făcîndu-se apoi propu­neri, care sînt trecute în planul de măsuri tehnico-organizatorice al întreprinderii. Propunerile făcute au drept scop îmbunătățirea con­tinuă a procesului tehnologic, crearea unor tot mai bune condiții de muncă, etc. In unele întreprinderi industria­le din regiunea noastră, unde a­­semenea consfătuiri au fost bine organizate, ele au dat rezultate bune. Astfel, la fabrica de textile „Independența“-Craiova, comitetul de întreprindere acordă o deose­bită atenție organizării și ținerii la timp a consfătuirilor de pro­ducție. Datorită acestui fapt, mun­citorii fac propuneri prețioase ca­re contribuie la folosirea mai jus­­t­ră a capacității întreprinderii, la­­ creșterea producției de țesături,­­ In consfătuirile trecute, muncitoa­­­­rele de la secția țesătorie au pro­­­­pus să se mărească viteza de rota­ție la războaie, acolo unde condi­țiile tehnice permit. Ținînd seamă de propunerea lor, colectivul de tehnicieni și ingineri a studiat bine această problemă și într-un timp relativ scurt, s-a mărit viteza de rotație la două și apoi la patru războaie. Ca urmare a acestui fapt, la cele patru războaie se poate realiza lunar, o cantitate de peste 150 metri țesături în plus. Nr. acest fel, se obține o creștere simțitoare a indicelui de utilizare­­ a mașinilor, și concomitent, a pro­ductivității muncii. In aceleași consfătuiri de producție s-au mai făcut propuneri pentru confecțio­narea unor grătare de scîndură în jurul mașinilor, acolo unde este pardoseală de beton, precum și alte propuneri privind tehnica­­ securității muncii. Consfătuiri asemănătoare, unde muncitorii iau parte la discuții­­ și fac propuneri prețioase, se or­ganizează și la fabrica de confec­ții „Porțile de Fier“-Tr. Severin,­­ la fabricile unite „Partizanul“­­■ Craiova și la altele. Dovadă că aici aceste consfătuiri și-au atins­­ scopul, este faptul că, în fiecare lună, planul de producție se rea­lizează ritmic, muncitorii nu duc­­ lipsă de materiale și piese de­­ schimb, etc. Se întîmplă însă, ca unele co­mitete sindicale să subaprecieze importanța consfătuirilor de pro­ducție, achitîndu-se formal de a­­ceastă sarcină. In acest fel, aces­te comitete sindicale nu fac altceva decît să subaprecieze îndeplinirea la timp a sarcinilor de plan, să tolereze existența unor­­ lipsuri și greutăți ce frînează desfășurarea în bune condiții a procesului de producție. In cadrul combinatului „Prod­­aliment“-Tr. Severin și mai ales la sectorul zootehnic, consfătui­rile de producție se organizează defectuos și la un nivel scăzut. Faptul că acestea se țin în mod formal a determinat muncitorii să nu mai discute problemele le­gate de activitatea lor în timpul unei luni de zile și nici să mai facă propuneri pentru îmbunătăți­rea muncii. La aceste „consfătu­iri“, muncitorii din grupa respec­tivă se adună într-o cameră unde nu sunt nici scaune și fără o do­cumentare profundă asupra înde­plinirii tuturor indicilor de plan, se expune un așa-zis referat care amintește în treacăt despre înde­plinirea planului. Ceva mai mult, consfătuirea este condusă de șeful de echipă sau de maistru, în loc să fie condusă de organizatorul grupei sindicale. Deși există o serie de lipsuri ca de pildă : depozitarea necorespun­zătoare a furajelor, întîrzieri și lip­suri de la program, nerespectarea orelor de hrănire a porcilor, etc., acestea n-au fost discutate în con­sfătuiri și de aceea, nu s-au făcut nici propuneri corespunzătoare ca­re să contribuie la lichidarea lor. Este necesar, deci, ca fiecare or­ganizator de grupă sindicală să dea importanța cuvenită acestor consfătuiri, să le organizeze în mod temeinic, încît fiecare munci­tor să fie interesat în a face pro­puneri pentru îmbunătățirea mun­cii în sectorul în care lucrează. Toate propunerile făcute trebuie centralizate la comitetul de între­prindere, discutate cu conducerea tehnico-administrativă, după care se va întocmi un plan de acțiune pentru traducerea lor în viață, în cel mai scurt timp posibil. Comi­tetul de întreprindere — respectiv președintele sindicatului — este acela care trebuie să urmărească felul cum se înfăptuiesc propune­rile muncitorilor. Sub îndrumarea organizațiilor de partid, comitetele sindicale au datoria să sprijine conducerea ad­ministrativă în realizarea sarcini­lor de plan. De aceea, consfătui­rile de producție care au tocmai această menire, trebuie organizate la­ un nivel mai înalt și să aibă un caracter permanent. In a­­cest fel se va reuși ca lipsurile ce se mai manifestă în activitatea u­­nor întreprinderi, să fie înlătura­te, să se realizeze o continuă îm­bunătățire a procesului de produc­ție, în lupta pentru realizarea pla­nului la toți indicii. \ 1 A 90*0 întovărășire agricolă din raion Văzînd recoltele sporite obținute în acest an de colectiviștii din comuna lor și de membrii celor 5 întovărășiri agricole, un număr de 78 familii de țărani muncitori din comuna Gostavăț, raionul Cara­cal, s-au constituit zilele acestea într-o întovărășire agricolă. Noii întovărășiți vor lucra laolaltă 115 hectare teren arabil și la lucrarea pămîntului vor folosi cele 56 ate­laje de care dispun în prezent In munca pentru constituirea a­­cestei întovărășiri, care este a 90-a din raion, o muncă deosebită au depus țăranii muncitori Aspra Ni­­colae, Dumitrescu Ion, Nae Ion și Marin­ Țopa, care au făcut și pri­mele cereri de înscriere. ENE POPA coresp. ANUL XII NR. 3620 MIERCURI 3 OCTOMBRIE 1956 4 pagini, 20 bani Anglia continuă să concentreze forte militare in golful Persic CAIRO 2 (Agerpres).­­ In preajma discutării la Consiliul de Securitate a problemei Canalu­lui de Suez, Anglia continuă să con­centreze forțe militare în golful Persic. Ziarele egiptene apărute la 1 oc­tombrie publică știri în legătură cu mișcările de trupe și nave de război engleze. Ziarul „Al Ahram“ rela­tează că 3000 de soldați englezi cu întregul lor echipament au debarcat la Bahrein în golful Persic, iar două nave de război britanice avînd bord importante efective engleze pe se află ancorate la 120 km. distanță de coastele insulei Bahrein. De ase­menea revista „Rase el Yussef“ a­­nunță că pe baza unite la secretariatul informațiilor pri­ligii arabe din partea guvernelor diferitelor arabe, în golful Persic s-ar afla țări 10 distrugătoare britanice. Autoritățile britanice încearcă să justifice pre­zența acestor importante forțe navale în golful Persic sub pretextul că ele urmează să „protejeze instalațiile petrolifere din această zonă“. in Algeria trupele franceze continuă operațiunile împotriva răsculaților PARIS 2 (Agerpres).­­ Potrivit știrilor apărute în presa pariziană, în ultimul timp situația din Algeria a devenit și mai încordată. In numeroase regiuni trupele fran­ceze continuă operațiunile împotriva răsculaților. Drept răspuns la chemarea Frontu­lui Național de eliberare a Algeriei, 95 la sută din familiile algeriene au refuzat să-și trimită copiii în școlile franceze (la 1 octombrie în Algeria a început noul an școlar). Acest­ boi­cot a luat cele mai mari proporții în orașul Alger. Islanda cere evacuarea trupelor americane aflate pe teritoriul său NEW YORK 2 (Agerpres). — La 30 septembrie a sosit la Was­hington Emil Jansson, ministrul ad-interim al Afacerilor Externe al Isländer Jansson a făcut o declarație pe a­­erodromul din Washington în care a arătat că principalul motiv al vizitei sale este de a aduce la cunoștința guvernului american că Islanda nă­zuiește să continuie și pe viitor co­laborarea cu NATO, dar în același timp dorește ca SUA să-și evacuieze trupele din Islanda. Jansson va rămîne la Washington patru zile în care timp va duce tra­tative cu secretarul de stat al SUA, Dulles și cu alte personalități ofi­ciale. ­A INTERIORUL ZIARULUI: ~ Calendarul lucrărilor agricole pe luna octombrie (pag. 2-a). — Carnet. Două veștii îmbucură­toare (pag. 2-a). — Asigurările de Stat în sprijinul oamenilor muncii (pag. 2-a). — însemnări: îmbinarea teoriei cu practica în școli (pag­. 2-a). — Viața de partid. Grijă fața de gospodăriile agricole colective și­ înto­vărășirile agricole. Conferința raiona­lă de partid Calafat (pag. 3-a). — Brigada tinerelor candidate de partid (pag. 3-a). — Biruiesc greutățile (pag. 3-a). — își predau cotele de porumb (pag. 3-a). — Problema Suezului. Noua confe­rință separată de la Londra (pag. 4-a).­ — Noi acte de violență comise de membrii trupelor americane în Ger­mania occidentală (pag. 4-a). — Comentar extern. Cipru — baie militară maritimă și aeriană engleză (pag. 4-a). — O odioasă manifestație a ra­­­siștilor americani (pag. 4-a).­­ A 7-a aniversare a proclamării R. P .Chineze. Parada militară și de­monstrația oamenilor muncii din Pe­kin (pag­. 4-a). Pe întinsul regiunii noastre Un nou vas pentru pescari Echipa de vopsitori de la Șantierul naval din Tr. Severin, con­dusă de Ion Corlan, este fruntașă în producție. IN CLIȘEU , membrii echipei execută ultimele lucrări de vop­­sitorie exterioară la cel de-al 183-lea vas metalic pescăresc. Intovărășiții din Hotărani au terminat însămînțatul griului îndată după recoltarea porumbului, prima grijă a membrilor în­tovărășirii agricole din satul Hotărani, comuna Vînjuleț, raionul Vînju Mare, a fost pregătirea terenului destinat însămînțărilor de toamnă. In acest scop, pe o suprafață de 11 hectare care a fost cul­tivată cu porumb și care urma să fie însămînțată cu grîu, întovără­­șiții au executat arătură la adîncimea de 18—20 cm. Arătura a fost grăpată și lăsată astfel să se așeze vreme de cca. 20 zile. între timp, întovărășiții au asigurat sămînța de grîu necesară, au selec­tat-o, i-au încercat puterea de germinație și apoi au tratat-o cu sub­stanțe fungicide. După ce au pregătit în felul acesta terenul și sămînța, întovă­rășiți­ au trecut la semănat. Folosind semănătorile, numai într-o zi ei au terminat de însămînțat cele 11 hectare cu grîu, situîndu-se ast­fel fruntași pe raion. Sămînță selecționată — recoltă bogată Țăranii muncitori întovărășiți și cei cu gospodării individuale din comuna Drănic, raionul Se­­garcea, au selecționat din timp sămînța necesară însămînțărilor din toamna aceasta. Membrii ce­­lor 4 întovărășiri au adus grîul la magazia întovărășirii, după ca­re s-au schimbat la baza de recep­ție, primind grîu de calitate supe­rioară, pentru sămînță. Pentru ca arăturile să se facă în bune condiții, țăranii munci­tori au început grăparul porum­­biștilor. Membrii comitetului executiv al sfatului popular, deputații și agi­tatorii duc o intensă muncă, pen­tru ca, însămînțările de toamnă să se facă în același ritm cu pre­darea cotelor. Primii țărani mun­citori care și-au achitat cotele că­tre stat sînt: Ștefan Berceanu, Io­sif Ciobanu, Constantin Berceanu, Ion Ștefănescu și alții. P. NECULAU coresp. Succesele pescarilor de la Bistreț Muncind cu însuflețire, membrii brigăzilor de pescari de la între­prinderea piscicolă din Bistreț, conduse de tov. Ștefan Deleanu și Marin Socol, au reușit ca, în lu­nile august și septembrie să ob­țină rezultate bune în îndeplinirea sarcinilor de plan. Antrenate în întrecere socialis­tă, pentru a da populației tot mai mult pește, cele două brigăzi au reușit ca, în această perioadă să pescuiască peste planul ce le reve­nea, o cantitate de 83.000 kg., în­deplinind în felul acesta sarcina de plan pe întreg anul 1956. Ince­­pînd cu data de 1 octombrie a. c., colectivul brigăzilor respective lu­crează în contul anului 1957. Merită să fie scoși în evidență tov. Ilie Burnea, Alexandru Gheor­­ghiță, Dumitru Stanică și Ilie Mihai, care au dovedit multă dis­ciplină și conștiinciozitate în mun­că. Ei au adus o contribuție pre­țioasă și la lucrările de pregă­tire pentru iarnă, în special la a­­menajarea ghețăriilor și cherha­nalelor. Utemiștii în fruntea întrecerii Intensificînd întrecerea socialis­­­­tă în cinstea Conferinței regionale­­ de partid, muncitorii fabricii de­­ confecții „Tudor Vladimirescu“­­ din Tg. Jiu, reușesc să obțină rea­­l­izări însemnate în producție. La­­ sortimentele noi introduse în pro­cesul de producție, ei se strădu­iesc să obțină un indice calitativ bun, să economisească cît mai multă materie primă și materiale. In fruntea întrecerii s-au situat utomiștii Gheorghe Dodenciu, An­gela Ochină, Elena Arteriș, Nico­­lita Brebea și alții, care au reali­zat planul de producție ce le re­venea pe ultima decadă a lunii septembrie cu două zile înainte de termen, întrecerea continuă să se desfă­șoare cu același elan. Fiecare muncitor este dornic să realizeze cît mai multe confecții de cali­tate și la un preț de cost redus. In luna octombrie, atemiștii din brigada nr. 1, s-au angajat să în­deplinească planul de producție la toți indicii. Pentru aceasta, ei pun un accent deosebit pe folosi­rea timpului productiv și utiliza­rea la maximum a capacității ma­­­­șinilor. Sărbătorirea Zilei Forțelor Armate ale R. P. R. Ieri după-amiază a avut loc la Teatrul Național din Craiova adu­narea festivă consacrată zilei de 2 Octombrie — Ziua Forțelor Armate ale R.P.R. La adunarea festivă au luat parte membri ai Comitetelor de partid regional și orășenesc, ai co­mitetelor executive ale Sfaturilor popu­lare regional și orășenesc, conducă­tori ai organizațiilor de masă, ofi­țeri și ostași, oameni ai muncii din întreprinderile orașului Craiova. Cu prilejul adunării festive a vorbit ofițerul Crăciun Gheorghe. După ce a subliniat importanța Zi­lei Forțelor Armate ale R.P.R., vorbi­torul a arătat că armata noastră populară este una din cele mai în­semnate realizări ale poporului mun­citor, care se înscrie în șirul marilor înfăptuiri, pe drumul întăririi statului nostru democrat-popular. Educată de partid, armata noastră populară, do­tată cu o tactică de luptă de prim rang, înzestrată cu armament mo­dern, instruită de ofițeri cu expe­riență, are misiunea de a veghea la munca pașnică de construire a socia­lismului. Armatei noastre îi sunt străine orice scopuri agresive, ea a­­pără cu dîrzenie cuceririle revoluțio­nare și mărețele realizări ale poporu­lui nostru muncitor. In armată, pe lîngă pregătirea în arma respectivă, militarii se califică în diferite meserii devenind cadre de nădejde, constructori activi ai socia­lismului în țara noastră. Datorită pregătirii lor, ei fac față cu cinste sarcinilor pe care le primesc la reîn­toarcerea în viața civilă, iar anii pe­trecuți în armată, înseamnă pentru fiecare militar, ani de activă pregă­tire pentru înflorirea patriei. Mili­tarii armatei noastre populare sunt alături de toate forțele iubitoare de pace și se bucură de succesele obți­nute pe frontul păcii. In continuare vorbitorul a arătat că, poporul nostru muncitor, credin­cios cauzei păcii, luptă pentru des­tinderea în relațiile internaționale, pentru rezolvarea problemelor liti­gioase pe calea tratativelor pașnice. In același timp, însă, poporul nostru nu uită că mai există cercuri agre­sive care sînt interesate să mențină încordate relațiile dintre state și de aceea, acordă atenția cuvenită întă­ririi capacității de apărare a patriei. Bazîndu-se pe alianța cu marea Uni­une Sovietică și cu celelalte țări de democrație populară, poporul român luptă pentru pace și progres și își întreține armata pentru a-și apăra oricînd independența și securitatea sa Poporul român își iubește fierbinte patria sa scumpă, aliniată în uria­șul front al păcii, democrației și socia­lismului, în frunte cu marea noastră eliberatoare — Uniunea Sovietică. El își afirmă azi încă odată hotărîrea de a lupta pentru construirea socia­lismului, știind că, de strajă cuceri­rilor sale stă armata sa populară. In încheierea adunării festive a urmat un frumos program artistic. In dimineața zilei de 2 octombrie, la cimitirul Sineasca din orașul Cra­iova a avut loc solemnitatea depune­rii unor coroane de fier­ la monu­mentele eroilor sovietici și romîni. La solemnitate au participat membri ai­ Comitetelor de par­tid regional și oră­șenesc, membri ai comitetelor execu­tive ale Sfaturilor populare regional și orășenesc, ofițeri și ostași, precum și numeroase dele­gații ale oamenilor muncii din între­prinderile și institu­țiile orașului Cra­iova. Depunerea coroanelor la Monumentele Eroilor Cu acest prilej au vorbit tovarășii Coroianu Petre și Năzdrăvan Romu­lus, președintele comitetului execu­tiv al sfatului popu­lar orășenesc. Au fost apoi de­puse coroane de flori din partea a numeroase între­prinderi și instituții din orașul Cra­­­­iova.

Next