Inainte, decembrie 1959 (Anul 16, nr. 4596-4622)

1959-12-01 / nr. 4596

Pagina 2 Au apăru­t: LITERATURA POLITICA St. Marcea Tineretul revoluționar dimitrovist 136 pag. — 2,55 lei Ed. tineretului. INVATAMINT DE PARTID Centralismul democratic — principiul călăuzitor al structurii organizatorice a partidului. Necesitatea respectării dis­ciplinei de fier a partidului (Secția a IV-a). („In ajutorul celor care studiază Statutul P.M.R.“). 32 pag. — 0,35 lei .Ed. politică. Institutul de istorie a partidului de pe lingă C.C. al P.M.R. Marea Revoluție Socialistă din Oc­tombrie — începutul unei ere noi în istoria omenirii. Avîntul revoluționar în Romînia. Crearea P.C.R. — victorie istorică a leninismului asupra oportu­nismului și reformismului în mișcarea muncitorească din Romînia. (Secția a IlI-a) — retipărire, 72 pag. — 1,30 lei Ed. politică MATERIALE PENTRU INVATAMIN­­TUL POLITIC U.T.M. Curs seral U.T.M. (anul I, broșura 1). („Materiale în ajutorul celor ce studiază în învățămîntul politic U.T.M.“). 128 pag. — 1,40 lei Ed. tineretului. G. A. S.Robănești înregistrează beneficii . Despre gospodăria agricolă de stat Robănești din raionul Balș se spunea că este o unitate în care ori­cîtă mun­că s-ar depune, bilanțul nu poate să se soldeze cu beneficii. Așa s-a crezut multă vreme. Chiar în anii cei mai buni, cînd unele gospodării agricole de Stat au realizat producții mari la hec­tar, la G.A.S. Robănești planul de pro­ducție era mereu sub nivelul sarcinilor propuse. An de an, această gospodărie a avut numai pierderi. In anul 1958 de pildă, bilanțul G.A.S. Robănești s-a sol­dat cu o pierdere. Văzînd această situație, consiliul gos­podăriei a analizat temeinic situația cre­ată și a ajuns la concluzia că și la G.A.­S. Robănești sînt posibilități de a se smulge pămîntului un rod bogat, pen­tru ca bilanțul să se soldeze cu be­neficii. Constatările consiliului au fost aduse la cunoștința muncitorilor, tehnicieni­lor și inginerilor, care s-au angajat să lupte zi de zi pentru a face din gos­podăria lor o unitate rentabilă. Mai întîi s-a pornit întrecerea socialistă în­tre brigăzi, în fruntea acestei întreceri fiind comuniștii. Gospodăria a reali­zat rînd pe rînd sarcinile ce-i reveneau pe fiecare campanie. Păm­întul a fost lucrat bine, iar culturile de păioase și prășitoare au fost întreținute în așa fel încît la recoltare producția reali­zată a fost peste sarcinile de plan. La cultura griului, de pildă, s-a realizat în acest an o producție de 1.462 kg. la hectar, în comparație cu anul 1958 cînd s-a obținut o producție de 590 kg. la hectar. Producția de porumb a fost în medie 1.350 kg. boabe la ha., iar la cultura orzului de toamnă s-a rea­lizat în medie o producție de 1.455 kg. la ha. In comparație cu anul 1958, la aceste­­ două culturi s-au realizat producții mai mari cu 848 kg. porumb și 506 kg. orz la hectar. Datorită producțiilor ob­ținute peste plan, în acest an și pre­țul de cost al fiecărei tone de produs a fost mai mic față de cel planificat. Astfel, tona de grîu a costat mai ieftin cu 22,6 lei, cea de orz cu 7 lei, cea de floarea-soarelui cu 435 lei, iar cea de struguri cu 562 lei. Comparînd aceste cifre cu cele realizate în anul 1958, ele sunt mai mici cu 80—100 la sută. Aceasta înseamnă că prețul de cost al fiecărei tone de produs s-a realizat cu un preț aproape la jumătate față de costurile planificate. Pornind să traducă în viață hotărîrile plenarei C. C. al P.M.R.,din 13—14 iulie a.c., comuniștii din gospodărie au mobilizat toți muncitorii pentru reali­zarea unui regim sever de economii. Numai pe cele­ trei trimestre ale aces­tui an, la G.A.S. Robănești s-au înre­gistrat economii de 60.000 lei. Analizînd și construcțiile ridicate în acest an, constatăm că la G.R.S. Ro­bănești s-au realizat multe. Dacă în perioada 1949—1958 s-au construit nu­mai două grajduri, în anul 1959 gos­podăria a construit cu sume din fond centralizat un grajd pentru 105 capete vaci și două fîntîni. Tot în cadrul gos­podăriei s-a construit și o locuință pen­tru familiști. Munca în gospodărie a început să se învioreze. Consiliul gospodăriei în frunte cu comuniștii susține dezvolta­rea­ activității culturale și ridicarea con­tinuă a nivelului tehnic și profesional al muncitorilor. Pentru iarna aceasta, în cadrul gospodăriei s-au organizat cursuri agrozootehnice de masă, la care participă un mare număr de muncitori. Consiliul gospodăriei și-a întocmit un plan tematic și a destinat pe cei mai buni lectori pentru cursurile profesio­nale, în vederea ridicării calificării mun­citorilor. In prezent, la realizarea sar­cinilor de plan ce revin pe anul 1960 își dau concursul toți muncitorii gos­podăriei în frunte cu fruntașii în pro­ducție : Nicolae Dobrin, Tudor­­ Melean­­că, Stan Dina, Gheorghe Tănase, Ion Chirculescu, Ion Dina, Ilie Vasile, Constantin Tucă și alții. Munca lor este și mai spornică atunci cînd cons­tată cu satisfacție că în scriptele gos­podăriei se înregistrează beneficii. Nu­mai pe primele trei trimestre ale acestui an, și potrivit sarcinilor de livrări pe trimestrul IV, la G.A.S. Robănești se înregistrează un beneficiu de 448.000 lei. ' Probleme sie muncii șl ifefei in dezbaterile comuniștilor din Driteni Prima conferință pentru darea de sea­mă și alegeri din cadrul comitetului de partid al schelei petrolifere Billoni a demonstrat în mod incontestabil creș­terea capacității organizatorice și a maturității politice a organizațiilor de partid din schelă. Comuniștii au reu­șit să releve faptul că și-au perfecționat metodele de muncă, au atras mai mult în jurul lor masa largă de petroliști din toate sectoarele de activitate pen­tru înfăptuirea sarcinilor trasate de par­tid.„Activitatea comitetului de partid din Schela Bîlteni, relata printre altele în darea de seamă tov. Gheorghe Tobă, locțiitor al secretarului comitetului de partid, s-a desfășurat pe baza planului de măsuri politico-econom­ice elaborat ca urmare a directivelor stabilite de ple­narele C. C. al P.M.R. din noiembrie 1958 și iulie 1959, cit și pe baza sar­cinilor și hotăririlor elaborate de către Comitetele raional și­ regional de par­tid. Pentru îndeplinirea sarcinilor, in atenția noastră au stat problema creării organizațiilor de bază și repartizarea membrilor și candidaților de partid in sectoarele importante ale producției schelei și șantierelor. Prin aceasta noi am asigurat conducerea producției de către organizațiile de bază, sprijinirea acestora în desfășurarea muncii politice de masă și subordonare c Ctn­&$fe £=*tuin­~,@ ci celor mai importante­ probleme ale producției". Perfecționarea metodelorf^ppț fj&Ș» îmbunătățirea controlului;­ asu­pra­ în­făp­­­tuirii hotărîrilor luate, îrdorirea vieții interne de partid și asigurarea unei juste compoziții sociale a membrilor și candidaților de partid — iată cîțiva din factorii de seamă care au asigurat chezășia succeselor în acțiunea de mo­bilizare a maselor largi de petroliști pentru realizarea planului, creșterea productivității muncii și reducerea pre­țului de cost. Aceasta a făcut ca, în pe­­ I­­IAȚA DE PARTID p­ rioada analizată de prim­­a Conferință a comitetului de partid din schela petroli­feră Bîlteni, colectivele de aci să ra­porteze că au realizat însemnate canti­tăți de țiței peste pian, au sporit pro­ductivitatea muncii și au realizat eco­nomii în valoare de peste 2.000.000 lei. Fondul inactiv de sondă a fost valorifi­cat cu mai mult succes, iar activi­tatea de foraj s-a soldat cu rezultate remarcabile. Darea de seamă a criticat răm­ânerea în urmă în cadrul întreprinderii de construcții și montaje. Conducerea a­­cestei unități n-a reușit de fiecare dată să­­ se situeze la înălțimea sarcinilor ce-i revin în ce privește organizarea cît mai corespunzătoare a șantierelor de construcții și predarea obiectivelor în termen. Darea de seamă și discuțiile au re­flectat în mod temeinic problemele care privesc înturtea și viața oamenilor din schelă în lupta pentru punerea în apli­care a indicațiilor plenarelor C. C. al P.M.R. din noiembrie 1958 și iulie a.c. „La secția utilaj greu — spunea co­munistul Iosif Tunam — nu se acordă atenția cuvenită organizării raționale a reparațiilor, din care cauză, uneori nu ne putem achita de sarcinile ce le avem". De asemenea, comunistul T.­­Idioiu a vorbit despre probleme care privesc viața oamenilor, relațiile tovă­rășești, atitudinea unor petroliști față de muncă și viață. Numeroși delegați printre care Ion Velcea, Procopie Moraru­, Ștefan Duță, Ion Gheboș și alții care au luat cu­­vîntul au vorbit despre experiența a­­vansată în producție, despre participa­rea comuniștilor în întrecerea socialistă PortriL,faîfflPstr­ipa Și valorificarea re­­zervelor­­fflcline, despre promovarea noului și întărirea necontenită a legă­turilor partidului cu masele. Vorbitorii «ag^țSSștul cum au muncit pentru­­ a...îmbuimb­ți activitatea la sonde și în parcuri, au subliniat influența apli­cării metodelor de recuperare secunda­ră pentru continua sporire a producției de țiței și reducerea prețului de cost. Totodată, ei au au criticat cu tărie lip­surile care frînează uneori ridicarea productivității sondelor cu țiței. Delegații la conferință au vorbit cu îndreptățită mîndrie patriotică despre realizările de seamă privind construc­ția de locuințe, noul club și au criticat cu asprime atitudinea unor tovarăși din cadrul întreprinderii de bunuri comune și comitete sindicale, care mai rezol­vă la întîmplare problemele vieții pe­­troliștilor din această schelă. Conferința comitetului de partid din schela petroliferă Bîlteni a reușit să scoată la iveală o seamă de sarcini importante care stau în fața comuniști­lor în lupta pentru creșterea produc­ției și reducerea prețului de cost, îm­bunătățirea calității muncii și ridicarea activității organizațiilor de partid din schelă la nivelul mărețelor sarcini tra­sate de către partid. Asupra felului cum darea de seamă a comitetului de partid și discuțiile pur­tate au reușit să contureze clar pro­blemele care privesc munca și viața petroliștilor, și-au spus cuvîntul în în­cheierea lucrărilor conferinței — tov. Ion Giubelan — membru supleant al Biroului Comitetului regional de par­tid și Eracle Lungu — secretar al co­mitetului raional P.M.R. Tg. Jiu. Vorbi­torii au arătat sarcinile de seamă ale noului organ ales privind îmbunătățirea stilului de muncă, subordonarea muncii politice de masă rezolvării problemelor de producție, îmbunătățirea muncii de educare marxist-leninistă a oamenilor, folosirea cu mai mult curaj a cadrelor tinere de specialiști din schela petroli­feră Bîlteni. De asemenea, au fost scoase în evidență problemele care pri­vesc îmbunătățirea controlului muncii de partid, repartizarea sarcinilor fiecă­rui membru din­­ comitetul de partid al schelei și respectarea principiului mun­cii colective, ca baza cea mai sigură a unei munci rodnice. Conferința a ales noul comitet, a­­vînd ca secretar pe tov. Pavel Cosma — și delegații la conferința raională de partid Tg. Jiu. GH. FLOREA Protecția muncii, o problemă de stat lipsuri privește instruirea manaXorifK iS^etipsa ridicării cali­ficării € a echiâiv accidentelor. Pe lîngă a^uta, murSătorii nu sunt do­tați cu i­fleț.gul. ecBan­ament de pro­tecție prevăzuți în îm­dreptarele în vi­goare. La nume din aceste între­prinderi nu s-a făcut reviziSlor insta­lațiilor și mașinilor­, din pun­ct de ve­dere tehnic, nu se respectă legislația privind protecția muncii. Nu întotdeauna sunt duse la înde­plinire măsurile prevăzute in prescrip­ții, in ceea ce privește asigurarea ce­lor mai eficiente măsuri în vederea pregătirilor de iarnă. Printre aceste întreprinderi se numără I.R.I.L. Gi­­lort și I.R.I.L. Segarcea. De aceste lipsuri se fac în primul rînd vinovate organele tutelare re­gionale Trustul regional Gostat, ser­viciul regional S.M.T., secția de indus­trie locală a Sfatului popular regio­nal, care nu au acordat un sprijin ca­lificat unităților din subordine și nici n-au tras la răspundere pe cei vino­vați de aceste deficiențe. Se recomandă ca in aceste întreprinderi, atît condu­cerile tehnico-administrative, cit și or­ganele sindicale să-și intensifice ac­tivitatea privind asigurarea protecției muncii și tehnicii securității. Este nece­sar să fie atras un mare număr de muncitori in mișcarea de inovații și ra­ționalizări, în vederea îmbunătățirii protecției muncii. Cabinetele tehnice din întreprinderi au un rol important în rezolvarea unor astfel de probleme. Respectînd întocmai indicațiile pri­vind protecția muncii și tehnica secu­rității, capacitatea de muncă a co­lectivelor de muncitori și tehnicieni va fi în permanență asigurată. De asemenea, se vor putea îndeplini la timp sarcinile economice de plan și asigura condiții optime de muncă în întreprinderile industriale și economice de stat. 1 y. BĂNICĂ și T. TONEASCU inspectori tehnici, tră­i­au­­ [UNK] (Urmare din pag. 1), suri de respectare și aplicare a nor­melor tehnice de securitatea muncii numai după controlul efectuat aci de către inspecția tehnică. Față de defi­ciențele și lipsurile constatate, au fost sancționați conform normelor și ho­tăririlor în vigoare, tov. director Ni­colae Juhi și inginerul șef I. Jescu. Că urmare a măsurilor stabilite in prescripția Încheiată și a lucrărilor e­­xecutate in urma controalelor repe­tate, s-a reușit ca numărul acciden­telor de producție să scadă cu peste 50 la sută față de anul 1953. Tot­odată, în urma prescripției respective s-au luat măsuri In vederea pregăti­rilor de iarnă­ ,­­ Lipsuri accentuate s-au constatat și se constată la vanitățile din subordinea serviciului regional S.M.T., a Trustului Gioîta­t și a secției de industrie locală a Sfat­ului popular regional. Conducătorii acestor Unități nu a­­cordă importanța cuvenită problemelor privind protecția muncii și tehnica securității, prin aceea că dovedesc lipsă de interes față de cel mai pre­țios capital: omul. De exemplu, la S.M.T. Laloș, raionul Oltețu, unde ate­lierele sun­t instalate in clădiri necores­punzătoare, fiind deteriorate, instala­țiile electrice de forța și lumină nu corespund regu­lilor de protecția mun­cii și tehnica securității. Din această cauză se pot produce accidente de pro­ducție, sau incendii care ar aduce mari pagube economiei. Mai mult decit atît, pînă in momentul acesta nu s-au luat măsuri în vederea pregătirilor de iarnă, atelierele de reparații nefiind încă amenajate in acest scop (lipsesc geamuri, uși, instalațiile de încălzire nu funcționează în condiții optimi etc). Situații asemănătoare se mai pot întîlni și la S.M.T. Segarcea, sau la S.M.T. Băilești, la G.A.S. Horezu Poe­­nari, G.A.S. Portărești și altele. La unele întreprinderi de in­dustrie locală din regiunea noas­­cpASU stat o serie de ÎNAINTE Unele realizări și o perspectivă Gospodărirea comunei a stat mereu în centrul atenției sfatului popular al comunei Urdari, raionul Mingi, precum și a țăranior muncitori din această co­mună. Răsp­unzild­ cu multă dragoste i­­nițiativelor comitetului executiv al sfa­tului popular comunal, locuitorii co­munei au participat un număr tot mai mare la mun­ca voluntară pentru ter­minarea construcției localului școlii de ? ani din comună. In acest sens, ei au­ sprijinit intens acțiunea de achitare a contribuției voluntare bănești, au par­ticipat la procurarea materialelor ne­cesare, atît pentru terminarea localului de școală, cit și pentru repararea dis­pensarului medical din comu­nă. Prin munca voluntară efectuată de locuitorii comunei, și prin valorificarea resurselor locale, s-a obținut o econo­mie de 24.331 lei. Pentru anul viitor, locuitorii comu­nei, îndrumați de comitetul comunal de partid, și-au propus construirea unui cămin cultural din sumele încasate prin contribuția voluntară. FLORFA DUMITRU coresp. Costu­r­i la modernizarea Craiova Sîntem în pragul iernii. Lucrul pe care și-l dorește cel mai­ mult călătorul în asemenea anotimp, astfe TSS U­itea^ă^ pe un drum bun din toate^iuțfe.tdfe^d^ vedere. Este aceasta o dorință îmPuTO^""" tul îndreptățită, căreia, în zilele noas­tre i se dă împlinire. Zeci, sute de ki­lometri de drumuri au fost modernizate în ultimii ani în regiunea noastră și acțiunea de permanentă îmbunătățire a drumurilor continuă. Iată numai un exemplu : drumul na­țional Craiova — Bechet. Pe acest șantier lucrează constructorii din lotul condus de inginerul Constantin Ștefă­­nescu, din cadrul șantierului Construc­ții de Drumuri Craiova. Cu mai bine de o lună de zile în urmă, constructorii au terminat lucrările de modernizare a drumului prevăzute în planul de lucru pe anul acesta și acum execută lu­crări în plus. Dorința lor este să ter­mine lucrările de modernizare a dru­mului ce leagă reședința primului ra­ion colectivizat din regiunea noastră cu orașul Craiova, cu mult înainte de termenul prevăzut. Dar nu numai atît. Constructorii lo­tului amintit vor să realizeze și un preț de cost cît mai redus pe kilome­trul de drum modernizat. Dacă în anul trecut au realizat kilometrul de drum modernizat la un preț de cost de aproximativ 750.000 lei, anul acesta constructorii de drumuri de pe traseul Craiova — Bechet și-au propus să nu depășească 400.000 lei pe kilome­trul de drum modernizat. Acesta era angajamentul inițial și entuziaștii cons­tructori nu numai că s-au ținut de cu­­vînt, dar au redus și mai mult prețul de cost. Din situațiile contabile încheiate, re­zultă că prețul de cost pe kilometrul de drum modernizat cu beton asfaltic fin și binder de mărgăritar, nu depășește suma de 375.000 lei. Aceasta înseamnă că față de angajament s-a realizat o economie la prețul de cost, numai la lu­crările efectuate pînă la sfîrșitul lunii trecute, cu care se mai pot moderniza, în plus, aproape încă 2 kilometri drum. Este un merit al constructorilor care au știut să organizeze cu simț de răs­pundere activitatea pe șantier și care s-au străduit să evite toate cheltuielile de prisos, prin eliminarea transporturi­lor de la distanțe mari, ca urmare a aprovizionării cu agregate din resurse locale. Aprovizionarea cu balast de la ca­riere situate la distanțe medii care nu depășesc 6—7 kilometri, a înlăturat cheltuielile costisitoare ce se efectuau cu aprovizionările de la carierele si­tuate la Ploești, Tr. Severin ori Co­rabia. In urma unui studiu amănunțit, s-a constatat că materiale cu caracte­­ reduse drumului national -Bechet _­* v­ ristî›asemănătoare celor din localită­țile amintite se găsesc și în carierele locale. Nt­mai prin aprovizionarea cu t » pentru binder și cu alte ma­........j prundul Jiului (punctele Se­ Curt fumalu-Mare), s-a înregistrat o reducere a prețului de cost la agregare cu 60—70 la sută față de sistemul de aprovizionare din carierele de la Corabia. Importante economii au fost realizate și prin efectuarea unor trans­porturi prin muncă voluntară de către țăranii muncitori din împrejurimi. Nu­mai de la începutul anului valoarea economiilor realizate în urma contri­buției voluntare a țăranilor muncitori se ridică la peste 45.000 lei. Pen­tru depășirea sarcinilor de plan lunare și darea în exploatare înainte de termen a drumului au fost între­prinse și alte măsuri în cadrul activi­tății de construcție propriu zisă. Ast­fel între altele, a fost organizat lit-t. crul în două schimburi, s-au perma­­nentizat echipe la aceleași faze de o­­perație, acordîndu-se atenție deosebită și calificării muncitorilor la locul de muncă. Folosirea c­ît mai rațională a utila­­­jelor și agregatelor a fost un alt o­­biectiv în activitatea constructorilor de drumuri. Prin îmbunătățirea indicelui de utilizare a stației de malaxare s-a ajuns ca de la 8 km. normă/anual să se realizeze 10 km normă/anual, fiind posibilități de continuă îmbunătă­țire a indicelui, pentru a se realiza a­­nual cu 3—3,5 km. drum în plus față de norma inițială. Folosirea cu întreaga capacitate a utilajelor existente a dat posibilitatea economisirii unui cilindru­ de compresor. Astfel, prin prelungirea duratei de funcționare a utilajelor în­­tre două reparații s-au economisit în­­că 25.000 lei. Șirul măsurilor care au dus la rea­­lizarea de economii, este mare. Se mai pot aminti: mecanizarea lucrărilor de exploatare a carierei Dobrești, raționa­lizarea executată de constructorii Guliei Titu și Nicolae Dinu — prin care s-a înlesnit înlocuirea unei motopompe —i și numeroase alte asemenea măsuri care în totalitatea lor au condus la ob­ținerea rezultatelor arătate, înainte de­ a încheia și de a aminti numele co­muniștilor : Constantin Păun, Constan­tin Samoilă, al constructorilor Marin Dragomir, Gheorghe Beznea — adevă­rați animatori ai întrecerii socialiste pe șantier — încă un amănunt, începînd cu anul viitor, constructorii au hotărît schimbarea actualului sistem rutier dar beton asfaltic (din cribluri) cu lan­­dasfalt (mortar asfaltic) — care arar caracteristici tehnice asemănătoare ac­tualului sistem rutier, dar care, în­ schimb, este mult mai ieftin în condi­țiile regiunii Craiova. M. BUZATU FOTBAL PITEȘTI.­­ In cadrul cupei R.P.R.­ echipa C.S. Craiova a întîlnit duminică echipa din categoria A Progresul Bucu­rești. Jocul disputat pe teren neutru, a fost cîștigat la un scor categoric: 4—0 de fotbaliștii bucureșteni. Scorul fiind elocvent, ne scutește de orice comentarii. CRAiOVA. Cu prilejul seminarului național al cercurilor științifice Stu­dențești, a avut loc pe stadionul din Craiova întilnirea amicală de fotbal dintre echipele de categorie B,­­— Știința Craiova și Știința București.­­Cu o echipă schimbată radical, stu­denții craioveni au învins pe merit pe cei din­ București cu 3—2, după ce la pauză tot ei conduceau cu 2—1. Jocul iute, disputat in­ același tempo de la începutul și pînă la sfîrșitul meciului, a arătat că studenții din Craiova au mai mulți jucători talen­tați, care puteau foarte bine să joace și în meci­urile de campionat. Subli­niem că jocul a plăcut mult celor peste 4.600 de spectatori, începînd cu Urziceanu care posedă reale calități de portar și care va deveni titular mai devreme decit se așteaptă unii (bineînțeles dacă se va pregăti Ca și pină acum). Goicea, în excelentă dispoziție de joc, demonstrind că putea fi Ușor între cei 11 și Popuță, Văideanu, Vrană și Roșu, care a și marcat de altfel un gol foarte fru­mos, toți au­ avut o contribuție reală la victorie. Studenții din București au dat o replică viguroasă craiovenilor, făcînd eforturi deosebite pentru victorie. Cele cinci goluri au fost marcate în or­dine de Dumitrescu (București) în min. 24, Mihăiescu din penalti în min. 33, Onea min­. 43, Roșu min. 67 și Balint (București) min. 85. A luat sfîrșit campionatul regional de fotbal METALURDTSTUL ȘI DINAMO CRAIOVA CAMPIOANE DE TOAMNA O dată Cu etapa a XIII-a din 29 noiembrie a.c. a luat sfîrșit și lupta celor 28 de echipe <5­ și în­tâietatea în campionată nosott* Agid­nal- Munca neobosită, pregătira con­­tinuă a jucătorilor, precum șîȘgenio­­zitatea cu care au p fi vn Af­ic care* mi­ci în parte, au făcut ca Metalur­ișt­i în seria I-a și Dinamo­­ Craiov ES în­ seria II-a să cîștige întrecerea­­ SWA toamnă, ca cele mai bune echipe. ța­­r­mează ca returul din primavura toare să stabilească echipele­­ care sa­­vor întîlni in barajul politiW­'Cam­­pioana regiunii. Câștigătoarea va intra în barajul pentru promovarea în ca­tegoria B, ținînd cont că actualele fruntașe sunt urmate îndeaproape de Electroputere și Progresul Balș. Iată acum desfășurarea ultimei e­­tape: " " La Craiova, 7 Noiembrie a învins detașat pe Petrolul Țicleni cu 4—0, dovedind că este o formație valo­roasă, dar inconstantă. Electroputere a învins la Depou pe Autorapid, cu 3—1, după ce la pauză scorul era alb. Campioana seriei — Metalurgistul a învins Flacăra Tg. Jiu cu 2—1, după un joc extrem de disputat. Clar a cîștigat Confecția Tg. Jiu, care a de­pășit Morile­ Jiul cu 4—0, aceasta avînd o apărare foarte penetrabilă. Foate greu a obținut victoria (1—0) Preajba Tg. Jiu, care a primit o replică vi­guroasă din partea dinamoviș­tilor se­verineni. O victorie frumoasă (a doua în fi­nesi campionat) a obținut și Corna Baia de Aramă, care a cîștigat sur­prinzător cu 3—1 întîlnirea sa cu Progresul Strehaia. Singura întîlnire terminată la egalitate (1—1) a fost cea dintre Progresul Filiași și C.F.R. Tr. Severin. SERIA II-a S. .Dinamo a învins mai greu decât se aștepta pe C.S. Craiova II. Unicul gol al partidei a fost marcat de Cris­­tocea în min. 66, la o acțiune perso­nală. Dinamoviștii craioveni au meri­tat victoria, care însă putea foarte bine reveni și jucătorilor de la C.S. Craiova, care au avut și ei cîteva o­­cazii de gol, ratate însă de înaintarea lor. Jucind la Bechet, Dunărea Calafat a obținut o nouă victorie, de data a­­ceasta la limită, cu 1—0 în fața echi­pei Tractorul din localitate. La Segar­­­­cea, localnicii au cîștigat net, cu 3—0­­ în fața echipei Viitorul din Cujmir. Tot cu­­­!■—1) a obținut victoria și progresul Balș în disputa sa cu Voința Caracal. Menționăm că jucătorii din Caracal nu au beneficiat tot timpul meciului de aportul portarului, deoarece el a fost eliminat de pe teren­ de arbitrul Ene Alexandru. O victorie categorică și pe atît de neașteptată a fost obținută de N­ecolta Urzicuța, care a cîștigat cu 4—1 intîl­­nirea sa cu Dunărea Corabia. La Maglavit, după un joc extrem de disputat, în care s-au­ marcat cu mai puțin de 7 goluri, Fulgerul a c clș­­tigat cu 4—3 întîlnirea cu Progresul Băilești. In ultimul meci, Progresul Caracal a învins Progresul Plenita cu 2—0. Pe scurt, în ambele serii, 10 victorii pe teren propriu, trei victorii în depla­sare și un meci nul. In ultima etapă,­ în fiecare serie au fost marcate ace­lei număr de goluri, 22. Totalul go­lurilor înscrise in­ ambele serii este de 696, ceea ce înseamnă 1,9 goluri mar­cate de meci. Cele mai eficace înaintări și cele mai slabe apărări se pot desprinde din simpla privire a clasamentelor de mai jos: SERIA I-a 11. Preajba Tg. Jiu 13 3 37 12:33 9 12. Morile Jiul 13 2 47 21:37 8 13. Petrolul Țicleni 13 2 38 17:31 7 14. Cerna B. Aramă 13 229 17:34 6 SERIA 11-a V­ olt în trei I In scopu­li asigurări.,unei bune pre­­gătiri fizice a ■spotriviJ pF.din lotul di­vizionar de volei aparțini­ea clubului sportiv Craiova,­ cond­u­cerea secției sportive a luat inițiativa de a orga­­­niza un campionat de casă, volei în trei. In prima etapă desfășurată joi 26 noiembrie în sala sporturilor din Craiova, această competiție a dat po­sibilitate numărului mare de spectatori să aprecieze frumusețea acestui joc,­ cît și nivelul tehnic la care s-a ridicat competiția respectivă. In primele jocuri, echipa I compusă din Mitran, Mîrșan și Botoșanu­ a dispus cu scorul de 2—0 de echipa III-a, formată din Marinescu, Popes­­cu și Veresejan. Tot în prima etapă,­ echipa a IV-a formată din­ Voinea, Bă­lana și Zamfirescu a dispus cu scorul de 2—1 de echipa a II-a formată din Dăbuleannu, Vidăn și Diaconescu. Etapa a II-a a acestei întilniri se va desfă­șura in seara zilei de 1 decembrie in orele 20 în sala U.C.F.S.­­ SERIA 1-A. 1. Metalurgistul 13 11 02 35:11 22­­ 2. Electroputere 13 9 3­1 43:22 21­ 3. C.F.R. Tr. Severin 13 832 38:16 19­ 4. 7 Noiembrie 13 6 43 24:13 16 5. Confecția Tg. Jiu 13 5 62 21:17 16 6. Prog. Strehaia 13 706 30:22 14 7. Flacăra Tg. Jiu 13 52 0 24:20 12 8. Prog. Filiași 13 43 6 22:28 11 9. Dinamo Severin 13 4 36 17:23 11 .10. Autorapid 13 3 46 17:25 10 1. Dinamo Craiova 13 12 1 0 48: 8 25 2. Prog. Balș 13 10 3 0 33: 7 23 3. Dunărea Calafat 13 8 1­4 25:16 17 4. Prog. Segarcea 13 6 43 29:18 16 5. C. S. Craiova II 13 72 4 26:18 16 6. Prog. Caracal 13 8 05 32:27 16 7. Dunărea Corabia 13 6 25 25:19 14 8. Prog. Băilești 13 535 33:25 13 9. Fulgerul 13 4 36 23:28 11 10. Voința Caracal 13 4 1­8 23:23 9 11. Prog. Plenița 13 2 56 18:22 9 12. Recojj^^’icuța 13 3 1 9 15:39 7 13. tet 13 1 2 10 14:53 4 14. Cilorltl13 1 0 12 14:55 2 Í

Next