Inainte, decembrie 1960 (Anul 17, nr. 4906-4932)

1960-12-01 / nr. 4906

Cifrele de plan pé»l%l în dezbaterea oamenilor muncii La I. F. I­aia de Aramă Nu de mult în sectorul de exploa­tare Capra din cadrul I. F. Baia de Aramă a avut loc o adunare gene­rală lărgită a organizației de par­tid unde au fost discutate sarcinile de plan pe anul 1961. Au luat cuvîntul numeroși munci­tori și tehnicieni scoțînd la iveală a­­tît realizările, cit și unele deficiențe. Planul anual valoric la producția glo­bală și marfă a fost realizat cu 35 de zile înainte de termen. Muncito­rii au criticat aspru lipsa organelor ad­ministrative, care nu s-au îngrijit de asigurarea cu lanțuri, topoare, cisme etc., în cantități suficiente, fapte care au influențat uneori negativ asupra în­deplinirii planului, pe sortimente­lov. Dumitru Drăghia, șef de bri­gadă din sectorul Capra, discutînd de­spre sarcinile de plan pentru viitor, s-a angajat ca împreună anul cu brigada sa, să dea peste plan la par­chetul Furca Caprei cantitatea de 200 m.c. bușteni derulaj de fag. Maistrul de exploatare Ilie Cernătariu s-a angajat să dea peste plan la parchetul Moleți cantitatea de 1000 m.c. bușteni deru­laj și bușteni de gater de fag. Șeful de brigadă Ion Grecu s-a angajat ca el și brigada sa, să gospodărească mai bine materialul lemnos exploatat, ca să poată da peste plan cantitatea de 300 m.c. bușteni de rulaj și bușteni de gater. Prin aceste angajamente, cantitatea de bușteni ce se va da peste plan din aceiași masă lemnoasă exploa­tată în sectorul de exploatare Capra, ,va fi de cel puțin 1.500 m.c., Ing. ILIÉ MORARU coresp. » **»*••**• É'Vv*/' k/irwr^/<r^rTA/' La U. R. C. C. Streliala Recent, in cadrul U.R.C.C. Strehaia a avut loc o consfătuire în care s-a analizat activitatea cooperației de con­sum în cursul acestui an și s-au dez­bătut cifrele de plan pentru 1961. Cu acest prilej s-a relevat că pla­nul de aprovizionare pe primele zece luni ale acestui an a fost îndeplinit în procent de 119 la sută, iar planul de desfacere în procent de 113 sută. In această perioadă beneficiul rea­la­lizat se ridică la 1.566.000 lei față de 930.000 lei planificat. La realizările arătate trebuie să se adauge și econo­miile în valoare de 165.000 lei, obținu­te prin reducerea cheltuielilor de cir­culație de la 8,95 la sută câ­ fusese planificat la 8,44 la sută. In cursul anului viitor, oamenii muncii din raionul Strehaia vor pri­mi mai multe mărfuri decât au primit în cursul acestui an. Volumul sporit de mărfuri va putea asigura cerințe­le crescînde ale oamenilor muncii privind mărfurile industriale și ali­mentare. Se va construi un depozit mixt al U.R.C.C. Strehaia, iar în orașul Strehaia se va construi un magazin mixt cu etaj. De asemenea se va construi un magazin mixt și un bufet în comuna Grecești. Toate magazinele din orașul Stre­haia vor fi înzestrate cu uti­aj mo­dern ca: vitrine frigider la restaurant, aparate de răcoritoare, se va instala lumină fluorescentă etc. Im cuvîntul său tov. Dumitru Băl­­țățeanu, președintele cooperativei oraș Strehaia a făcut propuneri pri­vind îmbunătățirea muncii în comerțul cooperatist și s-a angajat ca împreu­nă cu lucrătorii din cadrul cooperati­vei să îndeplinească planul anual în procent de 120 la sută. Angajamentul prevede de asemenea, sporirea volu­mului de achiziții cu cinci la sută față de plan, precum și realizarea de 100.000 lei economii. Angajamente asemănătoare au fost luate de către Mircea Căpățînă pre­ședintele cooperativei Broșteni, Gheor­­ghe Glonț, președintele cooperativei Breznița, Dumitru Popescu, președin­tele cooperativei Corcova și alții. La, oficiul P.T.T.R. Balș Din dezbaterile care au avut loc asupra cifrelor de plan la oficiul P.T.T.R. din raionul Balș, a reieșit că sarcinile pe anul 1961, deși sunt sporite cu I­ la sută față de 1960, totuși ele sunt realizabile și mobiliza­toare. Totodată s-au discutat și reali­zările obținute de oficiu în cursul a­­cestui an, pe primele zece luni. In informarea prezentată de către Dinu Atanasie, dirigintele oficiului P.T.T.R. s-a scos în evidență că planul de ve­nituri pe această perioadă a fost de­pășit cu 4.800 lei. In cadrul dezbaterilor, au luat cu­vîntul Bulacu Marin — agent procen­tual, ll.­oiu Alarcei — tehnician la stația de frecvență Balș, Chiriac Constantin — șeful stației de radiofi­­care Balș, Constantinescu Aurina — telefonistă supraveghetoare și alții care au făcut propuneri prețioase privind îmbunătățirea calitativă a ser­viciilor P.T.T.R., înființarea unui nou circuit telefonic Balș — Craiova, lua­rea măsurilor corespunzătoare pentru radioficarea comunei Baldovinești, precum și obținerea de însemnate eco­nomii materiale și bănești. POPA A1ARIA—coresp. La fabrica ..Unírea“-Tő. Jiu Și-ai respectat cm latul dat încă de la data de 16 noiembrie, atei colectivul de muncă de la fabrica de produse refractare „Unirea” Tg. .Jiu a îndeplinit planul de producție pe anul 1960. Productivitatea muncii ia crescut în primele zece luni cu trei la sută față de plan, iar prețul de cost a scăzut cu 5,66­­la sută față de 4,4 la sută cît fusese planificat. Aceasta a dat posibilitate ca odată cu reducerea prețului de cost peste sarcina de plan să se poată realiza un volum sporit de economii. Ca dovadă, angajamentul luat la începutul anului de a da peste plan 150.000 lei a fost îndeplinit. In cele zece luni acest colectiv a obți­nut și beneficii peste plan în valoare de 106.000 lei. La obținerea acestor realizări și-au spus cuvîntul mai buna­­ organizare a producției și întrecerea so­cialistă care s-a desfășurat pe secții, echipe și individual avînd la bază o­­biective precise. Secția de măcinare condusă de candidatul de partid Vasile I Țurlea, secția de preparare pastă con­dusă de comunistul Grigore Lăzăroiu și secția de presare condusă de Anton Tudoroiu, au obținut în tot cursul a­­nului importante depășiri de plan. Depășiri de plan au fost obținute și în celelalte secții din întreprindere. întrecerea socialistă s-a dovedit un mijloc important în mobilizarea colec­tivelor pe secții, pentru obținerea ce­lor mai înalți indici de producție. De aceea folosirea cit mai rațională a ma­teriei prime și a materiale­lor s-a bucurat de o deosebită a­­tenție. In consfătuirile de producție muncitorii au analizat rezultatele ob­ținute, precum și deficiențele care îm­piedicau o mai bună folosire a mate­riei prime și a materialelor. Criticînd unele aspecte negative din munca lor, muncitorii își luau angajamente și fă­­ceu propuneri în vederea îmbunătățirii muncii. Acest fapt a făcut ca muncitorii să folosească mai rațional materia pri­mă, să folosească cu grijă materialele au­d­­iare și utilajele contribuind astfel la realizarea planului înainte de ter­men și la sporirea volumului de eco­nomii. Ridicarea necontenită a calificării a contribuit de asemenea la obținerea u­­nei producții sporite și de bună cali­tate. In scopul ridicării calificării mun­citorilor din întreprindere s-a organi­zat un curs de calificare la locul de m­uncă cu o durată de șase luni, cu par­ticiparea directă în producție a unui număr de 18 muncitori, care astăzi au ajuns să lucreze tot așa de bine ca și muncitorii mai vechi. Rezultatele bune obținute zi de zi au contribuit la creșterea simțului de răspundere al întregului colectiv care s-a străduit mai mult ,să îndeplinească sarcinile de plan și angajamentele luate. Comuniștii in primul rînd, printre care Alexe Popescu, Nicolae Diaconescu, Constantin Enăstescu, Lazăr Duma și alții, au constituit întotdeauna exem­ple de urmat în îndeplinirea sarcinilor de plan și a­­ angajamentelor luate." Realizînd planul de producție anual înainte de termen, harnicul colectiv de la I.I.S. „Unirea” Tg. Jiu des­fășoară în prezent o muncă susținută pentru pregătirea producției din anul viitor. Dezbătînd sarcinile de plan pen­tru anul 1961, ei s-au angajat, ca să realizeze planul de producție pe anul 1961 în 11 luni și să dea produse re­fractare de cea mai bună calitate. GHEORGHE VADU VOIU coresp. La grădinița de copii cu orar normal nr. 7 din Craiova, se desfășoară zilnic un program variat de educație preșcolară. Cei 80 de copii repartizați în trei grupe — mică, mijlocie și mare — se bucură din plin de grija părintească a celor șase educatoare. In clișeu, copiii din grupa mică initărind noi poezii. Vești din industria locală Organizînd cu Novaci pricepere timpul ______________ de Lucru, muncito­rii de la întreprin­derea raională de industrie locală Novaci obțin realizări de seamă în activitatea lor productivă. Luptînd cu forțe sporite pentru traducerea în viață a sarcinilor ce le revin din Directivele Congresului al III-lea al partidului, muncitorii de la I.R.I.L. Novaci au reușit ca până la 20 noiembrie să realizeze planul de producție anual. La obținerea acestui succes au contribuit muncitorii din ramurile: materiale de construcții, e­­nergie electr­ică, lemn, alimentară. N. VINȚANU—coresp. Colectivul între­prinderii orășe­nești de industrie locală Tr. Severin, a reușit ca pe primele două decade ale lunii noiembrie 1960, să realizeze planul de producție în procent de 116 la sută la sectorul industrial, iar planul producției globale în procent de 101,8 la sută. Cele mai frumoase realizări le-au obținut muncitorii din ramurile: piele­cauciuc care și-au realizat planul pe cele două decade în procent de 196 la sută, alimentară cu 183 la sută, lemn­­mobilă cu 118,2 la sută etc. ALEX. ROATA—coresp. Tr. Severin în lupta pentru cu­ mai multe economii, brigada de ștanțatori conduși de utemistul Radu Ilie din cadrul sectorului li prelucrător al uzinei mașini și unelte agricole ,7 Noiembrie" din Craiova, depășește zilnic sarci­nile de plan cu 15-20 la sută și obține lunar economii în valoare de 8.000 lei în clișeu, membrii brigăzii de ștanțatori condusă de Radu Ilie. PE MARGINEA UNEI PREȚIOASE INIȚIATIVE Mici un tractor U.T.C.S. sub 1.000 ha. a. n., nici un tractor de alt tip sub 700 ha. a. n. anual După ce pentru activitatea depusă în anul 1959 au cucerit drapelul de S.M.T. fruntaș pe țară, mecanizatorii de la stațiunea de mașini și trac­toare Bîrca au pornit bătălia pentru ca în acest an să obțină succese tot mai importante. Ei și-au propus ca obiective principale în cadrul întrece­rii socialiste, extinderea suprafețelor lucrate mecanizat, creșterea producti­vității muncii, reducerea prețului de cost al lucrărilor efectuate, executarea tuturor lucrărilor numai de calitate superioară etc. Dezvoltînd experiența acumulată în anul trecut mecanizatorii S.M.T.-ului Bîrca au porn­it prețioasa inițiativă „Nici un tractor U.T.O.S. sub 1000 ha. a.n., nici un tractor de alt tip sub 700 ha. a.n. anual“. Această iniția­tivă nu a constituit doar un angaja­ment formal ci a devenit un obiec­tiv important pentru realizarea căruia a­u luptat toți mecanizatorii S.M.T.­­ului Bîrca. Lupta lor a fost încununată de suc­ces. Acum, încă înainte de a fi în­cheiată acțiunea de executare a ară­turilor actinei pentru culturile de pri­măvară, mecanizatorii de la S. Al. T. Bîrca pot raporta că și-au respectat cuvîntul dat. Zilele trecute ei mai a­­veau de realizat în medie cite 60 ha. a.n. pe tractor pentru a atinge cifra de 1000 ha. a.n. pe fiecare trac­tor U.T.C.S. și 700 ha. a.n. pe fie­care tractor de alt tip. Bazați pe e­­lanul de muncă al tractoriștilor și pe faptul că ei nu aruncă vorbe în vînt, tovarășul Ion Delcea directorul SMT- ului Bîrca și tov. Nicolae Niță secre­tarul organizației de partid au ară­tat că această cifră de 60 ha. a.n pe fiecare tractor poate­ fi realizată într-o singură decadă. Deci, putem spune că la data publicării acestui material m­e­­canizator­i de la Bîrca s-au și achitat cu cinste de angajamentul luat în­ pri­vința transpunerii în viață a prețioasei inițiative pornită odată cu începerea lucrărilor agricole din acest an. Planul anual de producție pe sta­țiune a fost realizat în procent de 101 la sută încă de la data de 8 noiem­brie. Există deci baze temeinice să se presupună că cifra de 8.350 ha. a.n. prevăzută în angajament de a fi realizată peste planul anual va fi cu mult depășită, s­e spune însă că mecanizatorii de la S AUT. Bîrca au dus la îndeplinire numai această inițiativă este puțin. Trebuie deci să mai scoatem în evi­dență un alt fapt tot atît de impor­tant și anume : reducerea­ prețului de cost al lucrărilor efectuate. Pină la data de 8 noiembrie la prețul de cost pe ha. a.n. s-a realizat o economie de 17,02 lei față de prețul de cost planificat, deși angajamentul luat prevedea ca prețul de cost pe ha. a.n. să fie redus doar cu 6,21 lei. Acest lucru a făcut ca și angajamentul de a se realiza un volum de economii în valoare de 550.000 lei să fie de­pășit. Pină la aceeași dată, valoarea economiilor realizate se ridică la su­ma de 885.460 lei. . In cele ce urmează vom arăta cum au reușit mecanizatorii de la S.M.T. Bîrca să-și depășească atît planul de producție, cit și angajamentele luate. De la bun­ început trebuie subliniat că un accent deosebit a fost pus pe execu­tarea la timp și de bună calitate a reparațiilor la întregul parc de mașini și tractoare. Reparațiile au fost execu­tate în întregime în atelierul stațiunii, munca la executarea reparațiilor a fost organizată pe posturi de ansamble și subansamble. Ca urmare a bunei or­ganizări și a controlului permanent efectuat pe faze de lucrări, repara­țiile au fost executate la un nivel ca­litativ superior și au fost terminate în întregime până la data de 20 fe­bruarie a.c. Acest lucru a asigurat desfășurarea normală a lucrărilor a­­gricole în cîmp. Un accent deosebit a fost pus pe specializarea oamenilor în diferite lu­crări la reparații. La posturile cheie, în perioada de executare­­ a reparații­lor au fost repartizați cite 2—3 mem­bri și candidați de­ partid și oameni care au lucrat mai mulți ani la a­­celeași operații și s-au specializat în repararea unor organe de mașini prin­cipale ca: pompa de injecții, a­m­­dreat etc. Pentru specializarea unor mecanici de atelier în diferite domenii au fost trimiși o serie de oameni în schimb de experiența la Centrul me­canic S.M.T. Craiova și, la alte SAVT- uri. Un fapt care merită să fie gene­ralizat de către­ toate S.M.T.-urile din regiunea noastră este acela al califi­cării unor tractoriști în mai multe me­serii. Se știe că în perioada de repa­rație în atelierele S.M.T.-urilor este mai mult de lucru ca în restul anu­lui. De aceea, în această perioadă se cere să lucreze un număr mai mare de strungari, lăcătuși mecanici,­ fierari etc. Or, acești oameni cu calificare co­respunzătoare nu pot fi angajați nu­mai pe o anumită perioadă. La S.ALT. . (ColMctuare în pag. 2-a} ' 4.813 biblioteci personale Ca urmare a muncii de populari­­­­zare a cărții dusă de către salari­­­­ații C.L.D.C. și A.R.C.C., până a­­­­cum în regiunea noastră au fost­­ difuzate, 4.813 biblioteci personale. 1 [UNK] Aceste biblioteci personale, cu­­­­prind peste 40,000 volume cărți po­­­­lilice, de știință popularizată, lite­­­­ratură etc | încă o premieră la Teatrul de păpuși , Colectivul Teatrului de păpuși­­ din Craiova, pregătește o nouă pre­­­­mieră — a patra din actuala stagi­­­­une. In momentul de față, artiștii­­ au trecut la realizarea mișcării in­­ scenă.­­ Noua piesă se numește „V­asi­l­lache la țară". Conținutul ei mili­­t­tează împotriva superstițiilor și al­­­­tor racile ale trecutului. O­ interesantă conferință \ Azi la orele 18, la Casa ’­­ prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S.­­ \ din Craiova, se va expune o inte­­­­­­resantă conferință pe tema: „Cer­ I­n­cetarea razelor cosmice cu ajutorul­­ I sateliților și rachetelor cosmice ) i ►­­ sovietice".­­ 4 ► I După conferință va rula Un film | I artistic. S 4 ► П ! - ------------------------------------------------------------- C3DC3 .... - --------------------------------------------------­ Popularizing! succesele­­ gospodăriei colective Era pe la începutul lunii noiembrie. In biroul socotitorilor de la G. A. C. „Drumul socialismului”, din comuna Grojdibod, raionul Corabia se făceau de zor calcule. Pe un tabel, îngrijit liniar, contabilul gospodăriei trecea cu grijă producțiile medii obținute de gos­podărie anul acesta. — Deși nu avem desen de calitate tocmai bună și nici timpul nu prea ne-a favorizat — zise contabilul că­tre președintele gospodăriei — colec­tiva noastră a obținut îș­ anul acesta producții satisfăcătoare. Calculele arată că noi am obținut în medie la hectar 2.520 kg. orz, 1.200 kg. semințe floa­­rea-soarelui, 1987 kg. mazăre, 2260 kg. porumb... Președintele gospodăriei colective își notă cu grijă într-un­­ carnețel atît pro­ducțiile din sectorul vegetal, cît și cele din sectorul zootehnic. Mai făcu cîteva socoteli, și apoi se îndreptă către se­diul organizației de bază. Vreo două ore în șir discută­­ cu secretarul organi­zației de bază despre­­ metodele cele mai bune ce trebuie folosite pentru popularizarea rezultatelor gospodăriei colective in rindul țăranilor întovărășiți și cu gospodării individuale din co­mună. — Eu consider — spuse secretarul organizației de partid — că dacă o ai ÎN COMUNA GROJDIBOD-CORABIA menii din sat vor cunoaște rezultatele gospodăriei noastre colective și veni­turile colectiviștilor, nu vor sta mult pe gînduri, ci vor veni și ei alături de noi în colectivă. Pentru populari­zarea acestor succese însă trebuie să recrutăm și să pregătim un larg co­lectiv de agitatori din rindul celor mai harnici colectiviști... Și așa s-a și făcut. In rîndul agita­torilor au fost recrutați colectiviștii Vieru Visarion,­ M. Marinescu, Petre Barbu, Ilie Suțu, Nicodin Stăncescu, Ion St. Brulea, Constantin Nnnciu care se bucură de mult prestigiu și autoritate în comună. Biroul organizației de bază a ajutat agitatorii să-și noteze cu grijă în carnetele producțiile medii obținute de gospodăria colectivă în comparație cu cele realizate de ceilalți oameni din comună. Astfel pregătiți,­ agitatorii colectiviști au fost îndrumați să lămurească în pri­mul rnd pe acei­­ țărani cu gospodării mijlocii, care au o mare influență in sat și sunt stimați de oameni pen­tru cinstea și hărnicia lor. Stînd de vorbă cu oamenii și arătîndu-le pe baza propriei lor experiențe ce au de cîștigat dacă se înscriu în gospodăria colectivă, invitîndu-i să viziteze gospodăria colectivăi și pe co­lectiviști acasă, agitatorii au reușit să convingă pentru a da cereri un mare număr de țărani mijlocași. Printre a­­ceștia se numără Constantin Dobrescu cu 5 ha. și­­ atelaj, Vasile Tudorică cu 6,53 ha. și atelaj, Ion Barbu cu 5 ha. și atelaj, Dumitru Suțu cu 4,50 ha. și atelaj. Cînd agitatorii au observat că oa­menii își exprimă dorința să se înscrie în gospodăria colectivă, au început să muncească cu și mai multă perseve­rență, să folosească argumente și mai convingătoare. Bunăoară ei au vorbit oamenilor despre felul cum trăiau îna­inte de a intra în G.A.I. și cum­ trăiesc acum colectiviștii Vasile i Pîrvan,­ Dobre Claudian, Ion Culcescu, Ion Pet­­cu, Ana Lambă care și-au construit de curînd case noi.­­ Vizitînd gospodăria colectivă și pe colectiviști acasă, văzînd la fața lo­­­cului ce venituri obțin aceștia de cînd muncesc în colectivă, țăranii muncitori din Grojdibod s-au convins că locul omului harnic și cinstit este în colec­tivă. Roadele muncii politice de masă,­ bazate pe argumente cît mai convin­gătoare, se vădesc în faptul că în luna noiembrie, în G.A.C. „Drumul socia­lismului”, din Grojdibod s-au mai în­scris 518 familii care au adus în co­lectivă 1433 ha., 242 boi, 73 cai, 260 care, 92 căruțe, 260 pluguri, 159 gra­­mpe, 85 prășitori și 3 trioare. In momen­tul de față întreaga comună Grojdibod este o mare și puternică familie. - .* >—-- * împotriva rămînerii in urmă la executarea arăturilor adînci de toamnă și la incorporarea îngrășămintelor naturale in sol. Planul arăturilor adînci de toamnă al regiunii noastre, pe total sectoare, a fost realizat piin zilele trecute în procent de 92 la sută, iar planul în­corporării îngrășămintelor naturale in sol în procent de 89 la sută. In raioa­nele GILORT, SEGARCEA, CALAFAT, STREHAIA, FILIAȘI, AMARADIA și NOVACI planul acestei lucrări de bază a solului a fost îndeplinit în procent mediu de 100—117 la sută, în raioa­nele CUJMIR, CARACAL, TR. SEVE­RIN, GURA JIULUI și BALȘ — în procent mediu de 88—98 la sută, iar în raioanele PLEN­IȚA, CORABIA, VINȚU MARE, OLTEȚU, BAIA DE ARAMA, CRAIOVA, BAILEȘTI și TG. JIU, abia în procent mediu de 66—86 la sută. In același timp, planul îngrășămin­telor naturale încorporate în sol a fost realizat pin­ zilele trecute: in procent de 100—187 la sută în raioa­nele NOVACI, CRAIOVA, AMARADIA, STREHAIA, VINȚU MARE, FILIAȘI, BAIA DE ARAMA, OLTEȚI, LORT, TR. SEVERIN, CARACAL­UI­și PLENIȚA, în procent de 83 la sută în raioanele CUJAN­A și TG. JIU, și în procent de 17—73 la sută în raioanele GURA JIULUI, SEGARCEA, BAI­LEȘTI, BALȘ, CORABIA, și CALA­FAT. Din această situație, rezultă că în ciuda timpului înaintat în care ne aflăm, și cu toate că s-a putut lucra foarte bine în cîmp săptămîni și chiar luni de zile, organele de partid, de stat și agricole din raioanele TG JIU, BAILEȘTI, CRAIOVA, BAIA DE A­­RAMA, OLTEȚU, VINJU MARE, CORABIA, PLENIȚA, n-au primit cu toata răspunderea ce le revine termi­narea la timp a arăturilor adînci de toamnă. Ca urmare, în aceste raioane nu s-a folosit în întregime capacitatea de producție a tractoarelor și atelaje­lor agricole, precum și fiecare clipă bună de lucru în cîmp. In G.A.C. din multe raioane realiza­rea planului arăturilor adînci de toamnă și al încorporării în sol a în­grășămintelor naturale este sub nive­lul realizării acestor lucrări pe total sectoare. Cum este oare posibil ca a­­cum cînd ne mai desparte doar o lună de zile de anul 1961, în G.A.C. din raioanele CRAIOVA,­ CORABIA," CA­RACAL, BAILEȘTI, PLENIȚA, FI­LIAȘI, BALȘ, planul arăturilor adînci de toamnă să nu fie realizat în mod satisfăcător ? Deși experiența și practica unități­­lor agricole socialiste, au dovedit că îngrășămintele naturale au un rol ho­­tărîtor în sporirea producției, organele de partid, de stat și agricole din ra­ioanele BAILEȘTI, CALAFAT BALS FILIAȘI, SEGARCEA, CRAIOVA, BA­IA DE ARAMA, CORABIA, OLTEȚUL GURA JIULUI, CUJMIR ȘI CARA­CAL n-au îndrumat și ajutat gospo­dăriile colective să-și realizeze planul de încorporare în sol a îngrășat­­inte­­lor naturale. In G.A. din raioanele amintite planul acestei lucrări a fost realizat piiă zilele trecute abia în procent mediu de 15—78 la­ sută. Sprijinirea temeinică a gospodăriilor colective pentru realizarea planului a­­răturilor adînci­­ de toamnă și cel de încorporare în sol a îngrășămintelor naturale trebuie considerată de către organele de partid, de stat și agr­icole drept cea mai urgentă sarcină.

Next