Inainte, decembrie 1960 (Anul 17, nr. 4906-4932)
1960-12-01 / nr. 4906
Cifrele de plan pé»l%l în dezbaterea oamenilor muncii La I. F. Iaia de Aramă Nu de mult în sectorul de exploatare Capra din cadrul I. F. Baia de Aramă a avut loc o adunare generală lărgită a organizației de partid unde au fost discutate sarcinile de plan pe anul 1961. Au luat cuvîntul numeroși muncitori și tehnicieni scoțînd la iveală atît realizările, cit și unele deficiențe. Planul anual valoric la producția globală și marfă a fost realizat cu 35 de zile înainte de termen. Muncitorii au criticat aspru lipsa organelor administrative, care nu s-au îngrijit de asigurarea cu lanțuri, topoare, cisme etc., în cantități suficiente, fapte care au influențat uneori negativ asupra îndeplinirii planului, pe sortimentelov. Dumitru Drăghia, șef de brigadă din sectorul Capra, discutînd despre sarcinile de plan pentru viitor, s-a angajat ca împreună anul cu brigada sa, să dea peste plan la parchetul Furca Caprei cantitatea de 200 m.c. bușteni derulaj de fag. Maistrul de exploatare Ilie Cernătariu s-a angajat să dea peste plan la parchetul Moleți cantitatea de 1000 m.c. bușteni derulaj și bușteni de gater de fag. Șeful de brigadă Ion Grecu s-a angajat ca el și brigada sa, să gospodărească mai bine materialul lemnos exploatat, ca să poată da peste plan cantitatea de 300 m.c. bușteni de rulaj și bușteni de gater. Prin aceste angajamente, cantitatea de bușteni ce se va da peste plan din aceiași masă lemnoasă exploatată în sectorul de exploatare Capra, ,va fi de cel puțin 1.500 m.c., Ing. ILIÉ MORARU coresp. » **»*••**• É'Vv*/' k/irwr^/<r^rTA/' La U. R. C. C. Streliala Recent, in cadrul U.R.C.C. Strehaia a avut loc o consfătuire în care s-a analizat activitatea cooperației de consum în cursul acestui an și s-au dezbătut cifrele de plan pentru 1961. Cu acest prilej s-a relevat că planul de aprovizionare pe primele zece luni ale acestui an a fost îndeplinit în procent de 119 la sută, iar planul de desfacere în procent de 113 sută. In această perioadă beneficiul realalizat se ridică la 1.566.000 lei față de 930.000 lei planificat. La realizările arătate trebuie să se adauge și economiile în valoare de 165.000 lei, obținute prin reducerea cheltuielilor de circulație de la 8,95 la sută câ fusese planificat la 8,44 la sută. In cursul anului viitor, oamenii muncii din raionul Strehaia vor primi mai multe mărfuri decât au primit în cursul acestui an. Volumul sporit de mărfuri va putea asigura cerințele crescînde ale oamenilor muncii privind mărfurile industriale și alimentare. Se va construi un depozit mixt al U.R.C.C. Strehaia, iar în orașul Strehaia se va construi un magazin mixt cu etaj. De asemenea se va construi un magazin mixt și un bufet în comuna Grecești. Toate magazinele din orașul Strehaia vor fi înzestrate cu utiaj modern ca: vitrine frigider la restaurant, aparate de răcoritoare, se va instala lumină fluorescentă etc. Im cuvîntul său tov. Dumitru Bălțățeanu, președintele cooperativei oraș Strehaia a făcut propuneri privind îmbunătățirea muncii în comerțul cooperatist și s-a angajat ca împreună cu lucrătorii din cadrul cooperativei să îndeplinească planul anual în procent de 120 la sută. Angajamentul prevede de asemenea, sporirea volumului de achiziții cu cinci la sută față de plan, precum și realizarea de 100.000 lei economii. Angajamente asemănătoare au fost luate de către Mircea Căpățînă președintele cooperativei Broșteni, Gheorghe Glonț, președintele cooperativei Breznița, Dumitru Popescu, președintele cooperativei Corcova și alții. La, oficiul P.T.T.R. Balș Din dezbaterile care au avut loc asupra cifrelor de plan la oficiul P.T.T.R. din raionul Balș, a reieșit că sarcinile pe anul 1961, deși sunt sporite cu I la sută față de 1960, totuși ele sunt realizabile și mobilizatoare. Totodată s-au discutat și realizările obținute de oficiu în cursul acestui an, pe primele zece luni. In informarea prezentată de către Dinu Atanasie, dirigintele oficiului P.T.T.R. s-a scos în evidență că planul de venituri pe această perioadă a fost depășit cu 4.800 lei. In cadrul dezbaterilor, au luat cuvîntul Bulacu Marin — agent procentual, ll.oiu Alarcei — tehnician la stația de frecvență Balș, Chiriac Constantin — șeful stației de radioficare Balș, Constantinescu Aurina — telefonistă supraveghetoare și alții care au făcut propuneri prețioase privind îmbunătățirea calitativă a serviciilor P.T.T.R., înființarea unui nou circuit telefonic Balș — Craiova, luarea măsurilor corespunzătoare pentru radioficarea comunei Baldovinești, precum și obținerea de însemnate economii materiale și bănești. POPA A1ARIA—coresp. La fabrica ..Unírea“-Tő. Jiu Și-ai respectat cm latul dat încă de la data de 16 noiembrie, atei colectivul de muncă de la fabrica de produse refractare „Unirea” Tg. .Jiu a îndeplinit planul de producție pe anul 1960. Productivitatea muncii ia crescut în primele zece luni cu trei la sută față de plan, iar prețul de cost a scăzut cu 5,66la sută față de 4,4 la sută cît fusese planificat. Aceasta a dat posibilitate ca odată cu reducerea prețului de cost peste sarcina de plan să se poată realiza un volum sporit de economii. Ca dovadă, angajamentul luat la începutul anului de a da peste plan 150.000 lei a fost îndeplinit. In cele zece luni acest colectiv a obținut și beneficii peste plan în valoare de 106.000 lei. La obținerea acestor realizări și-au spus cuvîntul mai buna organizare a producției și întrecerea socialistă care s-a desfășurat pe secții, echipe și individual avînd la bază obiective precise. Secția de măcinare condusă de candidatul de partid Vasile I Țurlea, secția de preparare pastă condusă de comunistul Grigore Lăzăroiu și secția de presare condusă de Anton Tudoroiu, au obținut în tot cursul anului importante depășiri de plan. Depășiri de plan au fost obținute și în celelalte secții din întreprindere. întrecerea socialistă s-a dovedit un mijloc important în mobilizarea colectivelor pe secții, pentru obținerea celor mai înalți indici de producție. De aceea folosirea cit mai rațională a materiei prime și a materialelor s-a bucurat de o deosebită atenție. In consfătuirile de producție muncitorii au analizat rezultatele obținute, precum și deficiențele care împiedicau o mai bună folosire a materiei prime și a materialelor. Criticînd unele aspecte negative din munca lor, muncitorii își luau angajamente și făceu propuneri în vederea îmbunătățirii muncii. Acest fapt a făcut ca muncitorii să folosească mai rațional materia primă, să folosească cu grijă materialele audiare și utilajele contribuind astfel la realizarea planului înainte de termen și la sporirea volumului de economii. Ridicarea necontenită a calificării a contribuit de asemenea la obținerea unei producții sporite și de bună calitate. In scopul ridicării calificării muncitorilor din întreprindere s-a organizat un curs de calificare la locul de muncă cu o durată de șase luni, cu participarea directă în producție a unui număr de 18 muncitori, care astăzi au ajuns să lucreze tot așa de bine ca și muncitorii mai vechi. Rezultatele bune obținute zi de zi au contribuit la creșterea simțului de răspundere al întregului colectiv care s-a străduit mai mult ,să îndeplinească sarcinile de plan și angajamentele luate. Comuniștii in primul rînd, printre care Alexe Popescu, Nicolae Diaconescu, Constantin Enăstescu, Lazăr Duma și alții, au constituit întotdeauna exemple de urmat în îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor luate." Realizînd planul de producție anual înainte de termen, harnicul colectiv de la I.I.S. „Unirea” Tg. Jiu desfășoară în prezent o muncă susținută pentru pregătirea producției din anul viitor. Dezbătînd sarcinile de plan pentru anul 1961, ei s-au angajat, ca să realizeze planul de producție pe anul 1961 în 11 luni și să dea produse refractare de cea mai bună calitate. GHEORGHE VADU VOIU coresp. La grădinița de copii cu orar normal nr. 7 din Craiova, se desfășoară zilnic un program variat de educație preșcolară. Cei 80 de copii repartizați în trei grupe — mică, mijlocie și mare — se bucură din plin de grija părintească a celor șase educatoare. In clișeu, copiii din grupa mică initărind noi poezii. Vești din industria locală Organizînd cu Novaci pricepere timpul ______________ de Lucru, muncitorii de la întreprinderea raională de industrie locală Novaci obțin realizări de seamă în activitatea lor productivă. Luptînd cu forțe sporite pentru traducerea în viață a sarcinilor ce le revin din Directivele Congresului al III-lea al partidului, muncitorii de la I.R.I.L. Novaci au reușit ca până la 20 noiembrie să realizeze planul de producție anual. La obținerea acestui succes au contribuit muncitorii din ramurile: materiale de construcții, energie electrică, lemn, alimentară. N. VINȚANU—coresp. Colectivul întreprinderii orășenești de industrie locală Tr. Severin, a reușit ca pe primele două decade ale lunii noiembrie 1960, să realizeze planul de producție în procent de 116 la sută la sectorul industrial, iar planul producției globale în procent de 101,8 la sută. Cele mai frumoase realizări le-au obținut muncitorii din ramurile: pielecauciuc care și-au realizat planul pe cele două decade în procent de 196 la sută, alimentară cu 183 la sută, lemnmobilă cu 118,2 la sută etc. ALEX. ROATA—coresp. Tr. Severin în lupta pentru cu mai multe economii, brigada de ștanțatori conduși de utemistul Radu Ilie din cadrul sectorului li prelucrător al uzinei mașini și unelte agricole ,7 Noiembrie" din Craiova, depășește zilnic sarcinile de plan cu 15-20 la sută și obține lunar economii în valoare de 8.000 lei în clișeu, membrii brigăzii de ștanțatori condusă de Radu Ilie. PE MARGINEA UNEI PREȚIOASE INIȚIATIVE Mici un tractor U.T.C.S. sub 1.000 ha. a. n., nici un tractor de alt tip sub 700 ha. a. n. anual După ce pentru activitatea depusă în anul 1959 au cucerit drapelul de S.M.T. fruntaș pe țară, mecanizatorii de la stațiunea de mașini și tractoare Bîrca au pornit bătălia pentru ca în acest an să obțină succese tot mai importante. Ei și-au propus ca obiective principale în cadrul întrecerii socialiste, extinderea suprafețelor lucrate mecanizat, creșterea productivității muncii, reducerea prețului de cost al lucrărilor efectuate, executarea tuturor lucrărilor numai de calitate superioară etc. Dezvoltînd experiența acumulată în anul trecut mecanizatorii S.M.T.-ului Bîrca au pornit prețioasa inițiativă „Nici un tractor U.T.O.S. sub 1000 ha. a.n., nici un tractor de alt tip sub 700 ha. a.n. anual“. Această inițiativă nu a constituit doar un angajament formal ci a devenit un obiectiv important pentru realizarea căruia au luptat toți mecanizatorii S.M.T.ului Bîrca. Lupta lor a fost încununată de succes. Acum, încă înainte de a fi încheiată acțiunea de executare a arăturilor actinei pentru culturile de primăvară, mecanizatorii de la S. Al. T. Bîrca pot raporta că și-au respectat cuvîntul dat. Zilele trecute ei mai aveau de realizat în medie cite 60 ha. a.n. pe tractor pentru a atinge cifra de 1000 ha. a.n. pe fiecare tractor U.T.C.S. și 700 ha. a.n. pe fiecare tractor de alt tip. Bazați pe elanul de muncă al tractoriștilor și pe faptul că ei nu aruncă vorbe în vînt, tovarășul Ion Delcea directorul SMT- ului Bîrca și tov. Nicolae Niță secretarul organizației de partid au arătat că această cifră de 60 ha. a.n pe fiecare tractor poate fi realizată într-o singură decadă. Deci, putem spune că la data publicării acestui material mecanizatori de la Bîrca s-au și achitat cu cinste de angajamentul luat în privința transpunerii în viață a prețioasei inițiative pornită odată cu începerea lucrărilor agricole din acest an. Planul anual de producție pe stațiune a fost realizat în procent de 101 la sută încă de la data de 8 noiembrie. Există deci baze temeinice să se presupună că cifra de 8.350 ha. a.n. prevăzută în angajament de a fi realizată peste planul anual va fi cu mult depășită, se spune însă că mecanizatorii de la S AUT. Bîrca au dus la îndeplinire numai această inițiativă este puțin. Trebuie deci să mai scoatem în evidență un alt fapt tot atît de important și anume : reducerea prețului de cost al lucrărilor efectuate. Pină la data de 8 noiembrie la prețul de cost pe ha. a.n. s-a realizat o economie de 17,02 lei față de prețul de cost planificat, deși angajamentul luat prevedea ca prețul de cost pe ha. a.n. să fie redus doar cu 6,21 lei. Acest lucru a făcut ca și angajamentul de a se realiza un volum de economii în valoare de 550.000 lei să fie depășit. Pină la aceeași dată, valoarea economiilor realizate se ridică la suma de 885.460 lei. . In cele ce urmează vom arăta cum au reușit mecanizatorii de la S.M.T. Bîrca să-și depășească atît planul de producție, cit și angajamentele luate. De la bun început trebuie subliniat că un accent deosebit a fost pus pe executarea la timp și de bună calitate a reparațiilor la întregul parc de mașini și tractoare. Reparațiile au fost executate în întregime în atelierul stațiunii, munca la executarea reparațiilor a fost organizată pe posturi de ansamble și subansamble. Ca urmare a bunei organizări și a controlului permanent efectuat pe faze de lucrări, reparațiile au fost executate la un nivel calitativ superior și au fost terminate în întregime până la data de 20 februarie a.c. Acest lucru a asigurat desfășurarea normală a lucrărilor agricole în cîmp. Un accent deosebit a fost pus pe specializarea oamenilor în diferite lucrări la reparații. La posturile cheie, în perioada de executare a reparațiilor au fost repartizați cite 2—3 membri și candidați de partid și oameni care au lucrat mai mulți ani la aceleași operații și s-au specializat în repararea unor organe de mașini principale ca: pompa de injecții, amdreat etc. Pentru specializarea unor mecanici de atelier în diferite domenii au fost trimiși o serie de oameni în schimb de experiența la Centrul mecanic S.M.T. Craiova și, la alte SAVT- uri. Un fapt care merită să fie generalizat de către toate S.M.T.-urile din regiunea noastră este acela al calificării unor tractoriști în mai multe meserii. Se știe că în perioada de reparație în atelierele S.M.T.-urilor este mai mult de lucru ca în restul anului. De aceea, în această perioadă se cere să lucreze un număr mai mare de strungari, lăcătuși mecanici, fierari etc. Or, acești oameni cu calificare corespunzătoare nu pot fi angajați numai pe o anumită perioadă. La S.ALT. . (ColMctuare în pag. 2-a} ' 4.813 biblioteci personale Ca urmare a muncii de popularizare a cărții dusă de către salariații C.L.D.C. și A.R.C.C., până acum în regiunea noastră au fost difuzate, 4.813 biblioteci personale. 1 [UNK] Aceste biblioteci personale, cuprind peste 40,000 volume cărți polilice, de știință popularizată, literatură etc | încă o premieră la Teatrul de păpuși , Colectivul Teatrului de păpuși din Craiova, pregătește o nouă premieră — a patra din actuala stagiune. In momentul de față, artiștii au trecut la realizarea mișcării in scenă. Noua piesă se numește „Vasillache la țară". Conținutul ei milittează împotriva superstițiilor și altor racile ale trecutului. O interesantă conferință \ Azi la orele 18, la Casa ’ prieteniei romîno-sovietice A.R.L.U.S. \ din Craiova, se va expune o interesantă conferință pe tema: „Cer Incetarea razelor cosmice cu ajutorul I sateliților și rachetelor cosmice ) i ► sovietice". 4 ► I După conferință va rula Un film | I artistic. S 4 ► П ! - ------------------------------------------------------------- C3DC3 .... - -------------------------------------------------- Popularizing! succesele gospodăriei colective Era pe la începutul lunii noiembrie. In biroul socotitorilor de la G. A. C. „Drumul socialismului”, din comuna Grojdibod, raionul Corabia se făceau de zor calcule. Pe un tabel, îngrijit liniar, contabilul gospodăriei trecea cu grijă producțiile medii obținute de gospodărie anul acesta. — Deși nu avem desen de calitate tocmai bună și nici timpul nu prea ne-a favorizat — zise contabilul către președintele gospodăriei — colectiva noastră a obținut îș anul acesta producții satisfăcătoare. Calculele arată că noi am obținut în medie la hectar 2.520 kg. orz, 1.200 kg. semințe floarea-soarelui, 1987 kg. mazăre, 2260 kg. porumb... Președintele gospodăriei colective își notă cu grijă într-un carnețel atît producțiile din sectorul vegetal, cît și cele din sectorul zootehnic. Mai făcu cîteva socoteli, și apoi se îndreptă către sediul organizației de bază. Vreo două ore în șir discută cu secretarul organizației de bază despre metodele cele mai bune ce trebuie folosite pentru popularizarea rezultatelor gospodăriei colective in rindul țăranilor întovărășiți și cu gospodării individuale din comună. — Eu consider — spuse secretarul organizației de partid — că dacă o ai ÎN COMUNA GROJDIBOD-CORABIA menii din sat vor cunoaște rezultatele gospodăriei noastre colective și veniturile colectiviștilor, nu vor sta mult pe gînduri, ci vor veni și ei alături de noi în colectivă. Pentru popularizarea acestor succese însă trebuie să recrutăm și să pregătim un larg colectiv de agitatori din rindul celor mai harnici colectiviști... Și așa s-a și făcut. In rîndul agitatorilor au fost recrutați colectiviștii Vieru Visarion, M. Marinescu, Petre Barbu, Ilie Suțu, Nicodin Stăncescu, Ion St. Brulea, Constantin Nnnciu care se bucură de mult prestigiu și autoritate în comună. Biroul organizației de bază a ajutat agitatorii să-și noteze cu grijă în carnetele producțiile medii obținute de gospodăria colectivă în comparație cu cele realizate de ceilalți oameni din comună. Astfel pregătiți, agitatorii colectiviști au fost îndrumați să lămurească în primul rnd pe acei țărani cu gospodării mijlocii, care au o mare influență in sat și sunt stimați de oameni pentru cinstea și hărnicia lor. Stînd de vorbă cu oamenii și arătîndu-le pe baza propriei lor experiențe ce au de cîștigat dacă se înscriu în gospodăria colectivă, invitîndu-i să viziteze gospodăria colectivăi și pe colectiviști acasă, agitatorii au reușit să convingă pentru a da cereri un mare număr de țărani mijlocași. Printre aceștia se numără Constantin Dobrescu cu 5 ha. și atelaj, Vasile Tudorică cu 6,53 ha. și atelaj, Ion Barbu cu 5 ha. și atelaj, Dumitru Suțu cu 4,50 ha. și atelaj. Cînd agitatorii au observat că oamenii își exprimă dorința să se înscrie în gospodăria colectivă, au început să muncească cu și mai multă perseverență, să folosească argumente și mai convingătoare. Bunăoară ei au vorbit oamenilor despre felul cum trăiau înainte de a intra în G.A.I. și cum trăiesc acum colectiviștii Vasile i Pîrvan, Dobre Claudian, Ion Culcescu, Ion Petcu, Ana Lambă care și-au construit de curînd case noi. Vizitînd gospodăria colectivă și pe colectiviști acasă, văzînd la fața locului ce venituri obțin aceștia de cînd muncesc în colectivă, țăranii muncitori din Grojdibod s-au convins că locul omului harnic și cinstit este în colectivă. Roadele muncii politice de masă, bazate pe argumente cît mai convingătoare, se vădesc în faptul că în luna noiembrie, în G.A.C. „Drumul socialismului”, din Grojdibod s-au mai înscris 518 familii care au adus în colectivă 1433 ha., 242 boi, 73 cai, 260 care, 92 căruțe, 260 pluguri, 159 grampe, 85 prășitori și 3 trioare. In momentul de față întreaga comună Grojdibod este o mare și puternică familie. - .* >—-- * împotriva rămînerii in urmă la executarea arăturilor adînci de toamnă și la incorporarea îngrășămintelor naturale in sol. Planul arăturilor adînci de toamnă al regiunii noastre, pe total sectoare, a fost realizat piin zilele trecute în procent de 92 la sută, iar planul încorporării îngrășămintelor naturale in sol în procent de 89 la sută. In raioanele GILORT, SEGARCEA, CALAFAT, STREHAIA, FILIAȘI, AMARADIA și NOVACI planul acestei lucrări de bază a solului a fost îndeplinit în procent mediu de 100—117 la sută, în raioanele CUJMIR, CARACAL, TR. SEVERIN, GURA JIULUI și BALȘ — în procent mediu de 88—98 la sută, iar în raioanele PLENIȚA, CORABIA, VINȚU MARE, OLTEȚU, BAIA DE ARAMA, CRAIOVA, BAILEȘTI și TG. JIU, abia în procent mediu de 66—86 la sută. In același timp, planul îngrășămintelor naturale încorporate în sol a fost realizat pin zilele trecute: in procent de 100—187 la sută în raioanele NOVACI, CRAIOVA, AMARADIA, STREHAIA, VINȚU MARE, FILIAȘI, BAIA DE ARAMA, OLTEȚI, LORT, TR. SEVERIN, CARACALUIși PLENIȚA, în procent de 83 la sută în raioanele CUJANA și TG. JIU, și în procent de 17—73 la sută în raioanele GURA JIULUI, SEGARCEA, BAILEȘTI, BALȘ, CORABIA, și CALAFAT. Din această situație, rezultă că în ciuda timpului înaintat în care ne aflăm, și cu toate că s-a putut lucra foarte bine în cîmp săptămîni și chiar luni de zile, organele de partid, de stat și agricole din raioanele TG JIU, BAILEȘTI, CRAIOVA, BAIA DE ARAMA, OLTEȚU, VINJU MARE, CORABIA, PLENIȚA, n-au primit cu toata răspunderea ce le revine terminarea la timp a arăturilor adînci de toamnă. Ca urmare, în aceste raioane nu s-a folosit în întregime capacitatea de producție a tractoarelor și atelajelor agricole, precum și fiecare clipă bună de lucru în cîmp. In G.A.C. din multe raioane realizarea planului arăturilor adînci de toamnă și al încorporării în sol a îngrășămintelor naturale este sub nivelul realizării acestor lucrări pe total sectoare. Cum este oare posibil ca acum cînd ne mai desparte doar o lună de zile de anul 1961, în G.A.C. din raioanele CRAIOVA, CORABIA," CARACAL, BAILEȘTI, PLENIȚA, FILIAȘI, BALȘ, planul arăturilor adînci de toamnă să nu fie realizat în mod satisfăcător ? Deși experiența și practica unităților agricole socialiste, au dovedit că îngrășămintele naturale au un rol hotărîtor în sporirea producției, organele de partid, de stat și agricole din raioanele BAILEȘTI, CALAFAT BALS FILIAȘI, SEGARCEA, CRAIOVA, BAIA DE ARAMA, CORABIA, OLTEȚUL GURA JIULUI, CUJMIR ȘI CARACAL n-au îndrumat și ajutat gospodăriile colective să-și realizeze planul de încorporare în sol a îngrășatintelor naturale. In G.A. din raioanele amintite planul acestei lucrări a fost realizat piiă zilele trecute abia în procent mediu de 15—78 la sută. Sprijinirea temeinică a gospodăriilor colective pentru realizarea planului arăturilor adînci de toamnă și cel de încorporare în sol a îngrășămintelor naturale trebuie considerată de către organele de partid, de stat și agricole drept cea mai urgentă sarcină.