Inainte, ianuarie 1961 (Anul 18, nr. 4933-4957)
1961-01-03 / nr. 4933
I P«jjTn» t WWWgWW La G.A.C. „Viață nouă" din comuna Poiana Mare, raionul Calafat, producerea legumelor timpurii in sere a luat o mare extindere, iată una din serele gospodăriei, construită de curund, in care pe o suprafață de 250 m.p. au și înflorit roșiile și ardeiul. Primii în producție» primii la învățătură Ne pregătim temeinic pentru încheierea semestrului » Cadrele didactice de la școala medie serala de la Combinatul de zahăr și ulei „Oltenia“-Podari se străduiesc ca prin cunoștințele predate muncitorilor elevi să încheie cu succes primul semestru al anului de învățămînt. Lecțiile predate pînă în prezent i-au ajutat pe muncitorii elevi să îmbine teoria cu practica producției, să valorifice mai bine cunoștințele ce le posedă. Pătrunși de dorința sinceră de contribui la creșterea nivelului științific și cultural al muncitorilor, profesorii de la această școală, în strînsă colaborare cu conducerea Combinatului de zahăr și ulei „Oltenia“-Podari au luat o serie de măsuri menite să asigure încheierea cu succes a semestrului. Așa de pildă, în cursul lunii trecute, conducerea școlii a organizat o consfătuire cu muncitorii elevi unde s-a discutat pe larg felul cum aceștia trebuie să-și organizeze timpul liber pentru însuși cu mai multe cu•înd seama că elevii din, timp limitat pentru pre i • i . . . . mor colectivul cadrelor dv •ună cu inginerii și tele .1" eactivizat grupele de înă locul de producție. In ac. si :. putem releva sprijinul acordat grupilor de învățătură de top, ■. dric!, Aristotel Ștefănescu, și alții, care au sprijinit lud .prof. cpi muncitorii elevi din sec îiile respective. De menționat este tap: ■ > strînsă legătură cu școala ia problemele esențiale ale ■ , 1 special problemele de se face recapitularea în uda. Sînt mulți elevi ca: Slabu Florea, Crucerule ajută pe colegii lor ce greutăți în însușirea cunoștințelor, organizate de profesori , sistematizareai materiaarea sa de viața de preexemplu, la ora de ciciul unei consultații, s-a iuitorul întreprinderii pre, r și sărurilor unde fi utilizat notițele de la • • curățirT" ■ Profesorul Dumitru Mîndruleanu a HARITON STOICULESCU , director la școala medie serală I din cadrul Combinatului de zahăr și ulei „Oltenia“-Podari organizat cu elevii clasei a VIII-a o lecție practică de felul cum ei trebuie să învețe în această perioadă, cum săși sistematizeze notițele, arătîndu-le în mod deosebit procedeul reținerii esențialului dintr-o anumită temă. Mulți elevi fruntași la învățătură, ca Ion Ghiță, Dumitru Cazoni, Lucian Cruceru, Maria Nicu și alții au scris la gazeta de perete a clasei, articole în care au împărtășit experiența dobîndită în organizarea studiului individual. Metodele și procedeele folosite în lecția de recapitulare — conversația, demonstrarea fenomenelor și proceselor studiate, experiențele făcute de elevi, schemele, diagramele etc. — sunt mijloace prin care profesorii au reușit să activizeze gîndirea elevilor, să-i obișnuiască a generaliza și sintetiza singuri cunoștințele însușite. Fără îndoială, că lecțiile de recapitulare nu trebuie să se organizeze după o schemă fixă, ci să aibă un caracter mobilizator, creator, în sensul formării la elevi a unor temeinice cunoștințe teoretice, indisolubil legate de dobîndirea deprinderilor practice. Esențial este faptul că la învățămîntul seral, lecțiile de recapitulare trebuie să activizeze clasa și să fie produsă participării active și conștiente a elevilor la discuții. Nu trebuie neglijate la lecțiile de recapitulare nici temele, care să determine un interes deosebit din partea elevilor, teme care să conțină probleme ce interesează pe muncitorii elevi în ridicarea calitativă a muncii lor profesionale. Este bine să se acorde multă atenție selecționării și coordonării temelor, ținînd seama de pregătirea individuală a fiecărui elev. Așa de pildă, la obiectul științe naturale recapitulând capitolul „Solul“, s-a dat elevilor ca temă: „Cauzele scăderii și creșterii fertilității solului ; măsuri pentru ridicarea fertilității lui“. La obiectul fizică, prof. D. Mîndruleanu a indicat ca temă recapitulativă „Importanța noțiunilor de energiei și materie pentru demonstrarea materialității lumii“. La algebră, după ce s-au recapitulat formule prescurtate, s-a indicat elevilor să studieze legătura și aplicațiile formulelor prescurtate în geometrie. Pînă în prezent, din cei 90 elevi înscriși, nu este amenințat să rá’nimá nici unul repetent. Patru elevi sînt amenințați să rămînă corigenți. Din analiza stadiului de pregătire a elevilor, a reieșit că există posibilități reale ca și aceștia să promoveze primul semestru. La obținerea acestor rezultate, un rol hotărîtor l-au avut și frecvența bună a elevilor la cursuri, rod al unei colaborări permanente dintre școală și întreprindere, precum și condițiile materiale create prin grija partidului. Organizația de partid de la această întreprindere a analizat felul cum se desfășoară învățămîntul seral și luat o serie de măsuri privind realiazarea unei legături și mai strînse între școală și întreprindere și pentru crearea unor condiții de studiu tot mai bune elevilor în această perioadă. Sîntem siguri că, sporind eforturile noastre, rezultatele vor fi și mai bune, iar elevii vor fi înarmați cu cunoștințe temeinice. 1 • ______________ Calendarul sportiv pe 1981 î Scrimă Campionat republican individual și pe echipe: Etapa I-a pe oraș 15 februarie—10 aprilie ; 6—14 mai; floretă bărbați și sabie 6—7 mai Timișoara. Spadă și floretă femei: etapa a III-a pe orașe 15 mai—15 octombrie Sibiu; pe echipa 14 mai—51 iulie; individual: 1 septembrie—15 octombrie; etapa a IV-a pe zonă 28 octombrie—12 noiembrie; floretă băieți 28—29 octombrie (Constanța) ; floretă femei: 4—5 noiembrie (Ploiești); spadă: 11 — 12 noiembrie (București); sabie: 4—5 noiembrie (Craiova) ; floretă băieți: etapa a V-a finală : 25 noiembrie—10 decembrie și 25—26 noiembrie (București); floretă 2—h decembrie (Cluji) ; spadă femei: 9—10 decembrie (Oradea) ; sabie : 2—3 decembrie (Tg. Mureș). Campionatul juniorilor : etapa I-a pe asociații și cluburi 1 — 15 ianuarie; etapa a II-a pe oraș 15 ianuarie—5 februarie ; etapa a, ist-a finală 18—26 februarie; floretă băieți și sabie : 19 februarie (Cluj); floretă femei și spadă 25—26 februarie (București). Cupa 1 Mai Craiova-Constanța — interregiuni 30 aprilie—1 mai (Craiova) ; cupa Eliberării Craiova-Timișoara interregiuni 29—30 iulie (Craiova). finala 25 septembrie—12 octombrie (București). Campionat republican prin corespondență. 1961/1962; cupa 8 Martie interregiuni 6—8 martie (Galați); cupa Eliberării: Galați-Ploiești-Craiova interregiuni 20—22 august (Craiova); cupa 7 Noiembrie individual interraioane 5—7 noiembrie (Tr. Severin); cupa 30 Decembrie interregiuni 17—22 octombrie (Sinaia). Tenis de câmp Campionat regional individual al seniorilor — maiștri și categoria I-a: etapa I-a orașe 7—25 august; etapa a lI-a finală 2—10 septembrie (București). Campionat individual al juniorilor: etapa I-a pe orașe: 7—23 iulie; etapa II- a finală 26—30 august (Tg. Mureș). Concurs regional pe echipe: etapa I-a raioane pînă la 1 mai; etapa a II-a regiune 5 mai—1 iulie (Craiova). Campionat regional pe echipe etapa I-a pe regiune: 5 mai—1 iulie (Craiova); etapa a II-a zone 3—16 iulie; etapa a III- a finală 14—19 septembrie (București). Cupa de primăvară (invitații) 18—23 aprilie (Oradea). Schi Campionat republican(probe alpine) seniori și juniori — etapa I-a raion : pînă la 5 februarie, etapa a H-a pe regiune : pînă la 17 februarie (Rînca), etapa a III-a finală 16—19 martie (Poiana). Campionat republican pe echipe mixte : optimi finală 1 decembrie 1960—1 februarie 1961 ; sferturi finală 15 februarie—3 martie (Gramova); semifinale : 5—22 mai (București) ; finala 1 — 10 iulie (Cluj); ulin : op-15 mai' aprilie— Cit reuni fi I ' Hiri de Oiserești)jj «P Tenis de masă ! Campionat republican individual pe echipe: etapa I-a pe asociații 7 iainuarie—20 februarie; etapa a 1 t-a pe raion 4—20 martie; etapa a 111-a regiune 8—9 aprilie (Craiova); etapa a IV- a finală 28 aprilie—17 decembrie (Cluj-București-Tg. Mureș); pe echipe: etapa I-a pe oraș 1 martie—1 noiembrie; etapa a II-a finală 13—17 decembrie (București). Campionat republican al juniorilor: etapa I-a raion 29 septembrie—1 octombrie; etapa I-a interraioane 21—22 octombrie pe a centre; etapa a 111-a pe regiune 28—29 octombrie (Craiova); etapa a IV-a finală 17—19 noiembrie (Oradea). Campionat regional pentru copii și juniori individual masculin și feminin: etapa I-a pe raion 29—30 iulie; etapa a II-a regiune 15—17 august Tr. Severin; cupa 23 August masculin și feminin interraioane 19—20 august (Calafat). Cupa 7 Noiembrie pe echipe: interregiuni (Ga'a'i); cupa Olteniei (Oradea, Cluj,, Arad, Tg. Mureș, Galați, Sibiu, București); interregional 6—8 octombrie (Craiova)^ 717 3 TlXTB Prețuit și stimat de cetățeni o seară de toamnă tîrzie. Becurile electrice luminează cu ziua străzile comunei Segarcea. Parcă, în ciuda anotimpului răcoros, cele trei-patru gospodari mai stau de vorbă încă, stînd pe băncile sau laturile podețelor de la poartă. Intr-un grup în care discuțiile par mai aprinse, tov. Marin Ristea, deputatul circumscripției electorale raionale nr. 2 discută cu cetățenii despre acțiunea ce urmează să fie întreprinsă chiar a doua zi. Este vorba de plantarea de pomi fructiferi pe laturile drumului raional Segarcea-Zaval. — Tot am drum pe aici — ne spune e! — le mai amintesc tovarășilor, o dată de cele ce avem de făcut și fără îndoială că inline toți vor veni la plantarea pomilor, căci aceasta e doar hotăiirea pe care ei au luat-o acum cîteva zile... Solicitîndu-i să vorbească despre activitatea sa în circumscripție, tov. Marin Ristea a spus: „Dacă în circumscripția în care am fost ales deputat s-au obținut intr-adevăr însemnate realizări pe tărîm gospodăresc, acestea se datoresc cetățenilor care au înțeles că ceea ce se întreprinde în acest sens este îndreptat spre folosul lor. In această înțelegere constă entuziasmul ce caracterizează pe gospodarii noștri atunci cînd e vorba de asemenea acțiuni. Peste 300 de m.c. de material pietros au cărat cetățenii circumscripției din carierile locale, pe care l-au așternut pe strada Dealul Robului și șoseaua Deleni. Pentru amenajarea porțiunii de drum ce leagă comuna noastră de plaiul viilor ei au efectuat lucrări de săpări de șanțuri, nivelări de teren, au cărat și așternut peste 100 care de pietriș. Anul trecut, în comuna noastră au fost date in folosință un local de școală medie, un teatru de vară și s-a împrejmuit parcul comunei cu gard de ciment. Numai la construirea școlii și a teatrului de vară cetățenii din circumscripția noastră au efectuat circa 3500 ore de muncă voluntară. Cele două podețe și fântînile construite, precum și multe acțiuni întreprinse sunt o mărturie vie a dragostei cu care gospodarii participă la înfrumusețarea circumscripției, a comunei lor". Această participare intensă a cetățenilor reflectă însă și modul cum a murt cit deputatul raional, care cu ajutorul deputaților comunali a canalizat această energie creatoare spre îndeplinirea celor mai importante sarcini ce au stat în fața comunei. In munca de colectivizare a comunei, el s-a dovedit a fi un destoinic agitator. Multor țărani muncitori cu gospodării Deputați ai sfaturilor populare individuale le-a citit el statutul model al G.A.C. Cu mulți dintre ei a mers acasă la colectiviști pentru a vedea belșugul ce se revarsă în casele acestora, precum și la gospodăria colectivă, unde le-a arătat avutul colectivei și felul cum muncesc colectiviștii. Și mulți dintre aceștia s-au convins de avantajele ce le au muncind în gospodăria colectivă. Dacă întrebi pe colectiviștii: Vasile Nicola, Voicu Dumitru, Ștefan S. și mulți alții ce i-a determinat să pășească pe calea gospodăriei colective, îți vor răspunde cu siguranță belșugul din casele colectiviștilor pe care ne-a ajutat să-l vedem cu ochii noștri tovarășul Marin Ristea, deputatul nostru, ne-a convins. Organizația de partid l-a ajutat și îndrumat, pe deputatul Marin Ristea și pe ceilalți deputați desfășurat o susținută comunali care au muncă de convingere a țăranilor muncitori cu gospodării individuale spre a intra în G.A.C. Și rezultatele nu au întîrziat să se arate. In circumscripția electorală raională nr. 2, numai cinci familii nu au intrat pină în prezent în gospodăria colectivă. Fără îndoială că la aceste rezultate și-a adus partea sa de contribuție, alături de comuniști, deputații comunali și deputatul raional Marin Ristea. Aceasta a făcut ca el să fie iubit și stimat de cetățenii din circumscripție, care în semn de prețuire l-au ales președinte al gospodăriei colective „Unirea" din Segarcea. P. CONSTANTIN.’ESCU a Rezultatul „Să ne cunoaștem regiunea“ In după-amiaza zilei de 29 decembrie 1960, în sala Casei de cultură a sindicatelor din Craiova, a avut loc, în prezental unui numeros public tragerea la sorți in cadrul concursului „Să ne cunoaștem regiunea", organizat de S.R.S.C.Craiova. Astfel, premiul I, motoreta „Simion“, a fost ciștigat de concurentul Mitricună Ion din Craiova. Premiul II, excursia colectivă, a fost ciștigat de clasa a VII-a A, a școlii elementare nr. 5 Craiova. Prin tragerea din urnă a celorlalte taloane, premiile au fost acordate astfel: O călătorie în U.R.S.S.: Ionescu Gheorghe, elev, școala — „7 noiembrie", Craiova. O călătorie în U.R.S.S.: Iov. Vișinescu Elena, economist planificator din Craiova. Un aparat de radio — Ecaterina Aurel, elevă, Craiova. Câte un ceas de mină au ciștigat: Iov. Iliescu I. Georgeta, elevă din Tr. Severin și Vasilas D. Ștefania, elevă din Craiova. Cite o bicicletă „Carpați" au cîștigat: iov. FI. Mucichescu din Tunarii Vechi și Ceaușu Gh. Constantin — contabil, Tg. Jiu. Aparatele fotografice au revenit: iov. Vilceanu Gheorghe, inginer Tr. Severin și Epuran E. Cornelia, studentă la Institutul pedagogic de 3 ani — Craiova. Cite o mapă vinilin: tov. Rotaru Ion, comuna Bobicești Balș, tov. Ctecin Constantin, Baia de Aramă; Pe tr eseu D. — Craiova; Teodcrescu Ionița — Craiova; Radulescu Mihai — Craiova. Cite un stilou: Chiriac Ion, elev — Tg. Jiu; Chivu Bogdan, elev — Craiova; Dănilă Valeria, elevă — Craiova; Nicolăesai M. Ion, elev — Mărgăritești Baș; Teodorescu Marin, elev — Știrbești-Oltețu; Paidescu Emanoil, elev — comuna Ponoarele, Baia de Aramă; Ghizdăvescu C. Ioana, elevă — comuna Marotinii de Sus, Caracal; Aloise I. Gheorghe, elev •—• Craiova; Pupăză Ștefan, elev — Tr. Severin, Munteaim Dan, elev — Schela Cladovei, Tr. Severin. Abonamente la revista „Știință și Tehnică" pe șase luni: tov. Crețu D. Nicolae — Craiova; tov. Grigoriu P. Gheorghe, elev — Craiova; Cămulescu St. Nicolae, învățător — comuna Slivinești, raionul Strehaia; Popescu Nicolae, elev — Văleni, raionul Oltețu; Ștefănescu Olga — Craiova; Dumitru Gh. Petre, elev — Craiova; Popescu F. Polina — comuna Iași, raionul Tg. Jiu; Purcea 1. Georgeta, elevă — Craiova; Ciochină Alarm, elevă — Zătreni-Oltețu; Dobre Marin, mecanic — Craiova. Cartea în sprijinul dezvoltării sectorului zootehnic Principala sarcină a bibliotecilor de masă este popularizarea hotărîrilor partidului și guvernului și antrenarea maselor la traducerea lor în viață. Una din măsurile pentru popularizarea documentelor partidului, în cadrul bibliotecii din comuna noastră, a fost și organizarea unui panou în care noi am expus periodic articole din ziare și reviste, care au fost axate pe documentele celui de-al III-lea Congres. Munca cu cartea nu s-a rezumat numai la activitatea din bibliotecă. Cu ajutorul unui larg colectiv voluntar format din cei mai buni cititori ai bibliotecii — colectiviști, intelectuali, pionieri, s-a mers și la casele unor colectiviști pentru a li se da cărți pentru citit. La căminul cultural, în cercurile de citit, pe cîmp — la brigăzile de muncă ale gospodăriei colective, la diferite manifestări de masă, noi am organizat acțiuni cu cartea, ale căror rezultate n-au întîrziat să se vadă. In cercurile de citit organizate pe circumscripții electorale s-au prezentat o serie de cărți legate de activitatea practică a colectiviștilor, printre care: „Creșterea animalelor“, „Cum putem obține recolte bogate de porumb“ etc. Se știe că dezvoltarea sectorului zootehnic constituie una din condițiile principale pentru întărirea economică a G.A.C. și pentru dezvoltarea lor multilaterală. Pentru dezvoltarea acestui sector condiția principală este asigurarea unei cât mai bune baze furajere. Pentru aceasta, colectivul bibliotecii a popularizat tot mai intens publicațiile care au ajutat și ajută țărănimii noastre muncitoare să se convingă de necesitatea dezvoltării șeptelului de animale, cariile și broșurile care generalizează experiența fruntașilor în agricultură și în creșterea animalelor. Am arătat de asemenea, prin diverse forme și mijloace că dezvoltarea șeptelului de animale este o cale sigură spre o viață îmbelșugată și că datoria fiecărui colectivist este să înțeleagă și mai bine că întărirea și dezvoltarea economică a gospodăriei colective este în prezent o sarcină principală pe tărîmul construcției socialiste. Pentru realizarea acestor sarcini și pentru creșterea producției animale, am căutat să intensificăm difuzarea cărților social-politice și agrotehice, punindu-le la îndemîna fiecărui țăran colectivist, brigadier, șef de echipă, tehnician sau inginer agronom. In acest scop, am organizat expoziții de cărți pe teme legate de manifestarea respectivă, panouri cu cărți pe temele .Aici o recoltă îmbelșugată? — Folosește cele mai noi metode agrotehnice“ sau „învățați din experiența fruntașilor în creșterea animalelor“, „Ce să citim despre creșterea animalelor“, panouri care au fost expuse chiar la sediul gospodăriei noastre colective. Un alt mijloc de popularizare a importanței creșterii animalelor au fost lecturile în grup. Cu crescătorii de animale noi am organizat și o consfătuire pe tema : „Măriți numărul de animale și sporiți productivitatea lor". Pentru reușita acestei acțiuni, am cules materialul legat de această temă care există în bibliotecă, după care împreună cu colectivul voluntar și cu sprijinul comitetului de partid am fixat un plan de muncă pe baza căruia am trecut în acțiune. Am difuzat apoi cititorilor materialele de studiu și cu ajutorul citirilor în grup sau al lecturii individuale s-au citit toate paginile din bibliografia recomandată. După consfătuire, cu prilejul înapoierii materialului, cu fiecare cititor în parte am discutat asupra cărților citite. Datorită activităților de masă organizate în cadrul bibliotecii, numărul cititorilor a crescut anul trecut, ajungînd la aproape 700. Aceștia au citit nu mai puțin de 4.951 de cărți, din care 1.738 de agrozootehnie. VIRGINIA IONEAȚA bibliotecară, comuna Măceșu de Jos Din activitatea unei comisii de femei Comisia de femei din cadrul fabricii de confecții „Porțile de Fier" din Tr. Severin desfășoară o activitate susținută în sprijinul producției. Membrele comisiei de femei se străduiesc, cu bune rezultate, să antreneze la lupta pentru realizarea și depășirea planului de producție pe toate muncitoarele întreprinderii. Dacă pe primele luni ale anului care a trecut planul de producție al întreprinderii a fost realizat în procent de 100,1 la sută, prețul de cost a fost redus cu 4,27 la sută, productivitatea muncii a crescut cu 1 la sută obținîndu-se totodată economii suplimentare de 349.000 lei, desigur că la toate acestea o contribuție au adus femeile din întreprindere, care formează majoritatea colectivului. In legătură cu aceasta, rolul comisiei de femei, îndrumată de organizația de partid, fost destul de însemnat. Sînt nuumeroase femei care s-au evidențiat ‘n cadrul întrecerii socialiste, prin ele numărîndu-se Potcovarul, Bumbea Ana, Apostol E’orman Ioana, Tănăsescu, altele. ímei vădește prea ridicarea nivelul•al al munci loa lui relo. trul IA citoare „Femeia vității de femei. De viată preoc mei în sprijin re. Pe trimes'te 140 min\revista "Nietijd Slide ieri artistice de agitație din câre fac parte ! •'J’artistice din ji întreprind«. de Angajei specialitate, ] Arcești și mensia Infer/naț întreprinderea 7; aten,dâte%* 1 CINEATOGRAFE CRAIOVA „Patria“ filmul: Confidentul doamnelor. „Maxim filmul: Gorki"lize. „30 buie“ Decemfilmul: Patului de cleștar. filmul: Oleko Dunaid. „23 August“ „Tineretului“ filmul: Răzbunare. „8 Alai“ filmul: Jucătorul: Tr. Severin „Progresul“ filmul: Darclee. „Flacăra“ filmul: Să prețuim iubirea. TG. JU „Victoria“ filmul: Ultima zi, prima zi. „Popular“ filmul: De la Apenini la Anzi. CARACAL „Olga Bande“ ministru. Muzeul „Procesul luptătorilor ceferiști și petroliști din iunie—iulie 1934“ din Craiova, strada Unirii nr. 9 este deschis între orele 8,30— 13 și 17—20.30. Biblioteca centrală regională este deschisă între orele 8—20. Biblioteca Casei de sindicatelor din orașul culturăl Craiova este deschisă între orele 9—13 și 17-21. v • MIERCURI 4 SA • IE ’ DIM PROGRAM 14.00 BUJ.ncele știri. 14.03 Vo ; mandăi din n o- ț gram. 14./J Muzi șă vii;:nflnta: 14.15 Ba | tg. bande \i.ligiiD . 14.30 Amin. ] științific (reluare). 15.00 7 •. .e. ’ 15.34 Cîntece din folclor: i pu jocuri populare romînești: - -Radiojurnal și buletin de 16.15 Muzică ușoară. 16 Vr.rr cîntăreți: tenorul -Dimitr . 16.50 Curs de limba rusă. 70 Melodii populare romînești gram piese de virtuozitate. 17. >6 Radioreportaj. 17.30 Sfatul medicului. 17.35 Muzică de estrai .. i ?/.v. Buletin de știri. 18.05 „p.o.’;ei dulă pacea și prietenia“. 18.70 Din viața muzicală a ora și regiunilor patriei. 18.50 Led volumul „Pagini din Coreea" . Jr.) de Veronica Porumbacu. 19.00 Anunțuri, reclame și muzică. 19.30 Răspundem ascultătorilor. 19.40 Muzică populară din Banat. 20.10 Muzică corală interpretată de formații artistice de amatori. 20.30 In pas cu știința. 20.40 Muzică ușoară. 21.00 Radiojurnal, sport și buletin meteorologic; filmul: Doamna Trustul Regional Gostat Oiței Are vacante 5 posturi de revizori Doritorii se pot:scirePr* TRUSTULUI REGIOJKI * Se angajează tovarăși cu studii , Sfatul Popular Intrep. de Gospodi <4 Se face cunosc prinderea „întreținecată și autorizată a instalații. 1 Pentru ca întreprinderile sau instituții să poată efectua asemenea reparații pe 196 de urgență comenzi pentru a le putea prinde derii pe 1961. ... efectuarea repaurilor alocate pentru i j